Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Obezitatea la copii și adolescenți

Sfatul medicului

Obezitatea la copii și adolescenți

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Afirmarea obezității comportă îndeplinirea următoarelor criterii definitorii: *este o tulburare de nutriție (malnutriție “in exces”, supranutriție) *este datorată unei discrepanțe între aportul caloric și cheltuielile de energie ale individului *se caracterizează prin exces de greutate (o depășire egală sau mai mare de 20% a greutății ideale) *exces de țesut adipos, reprezentând rezultatul depunerii energiei în exces sub formă de trigliceride de depozit *apar tulburări metabolice și endocrine, reprezentând răspunsul fiziologic al organismului la excesul caloric al dietei *asocierea cu alte semne de malnutriție (mai ales malnutriție proteică și deficitul de fier).
 Factorii cauzali ai obezității sunt factorii genetici - caracterul familial al obezității fiind legat mai ales de moștenirea obiceiurilor alimentare legate de preferințele alimentare și cantitatea de alimente ingerate.
Aportul excesiv caloric al dietei, în mod prelungit este cauza cea mai probabilă a marii majorități a cazurilor de obezitate. Aportul alimentar, în condiții fiziologice, este controlat de factori psihosenzoriali (gustul, vederea și mirosul unor alimente apetisante) care determină volumul meselor. Prin excitațiile pornite de la nivelul stomacului (distensia gastrică) este stimulat centrul sațietății care determină senzația de sațietate, conducând la întreruperea actului alimentar și inhibarea senzației de foame.
 Factorii de mediu social și familial - un nivel socio-economic crescut al familiei în care sunt disponibile alimente cu valoare biologică înaltă, modul de alimentație a familiei și atitudinea față de hrană, obiceiurile alimentare, educația primită în școală... influențează preferințele alimentare și volumul de hrană ingerat în mod obișnuit, ducând la o alimentație bogată în conținut caloric și ingestie de cantități mari de hrană, zilnic.
 Factorii psihologici care precipită apariția obezității sunt reprezentați de probleme familiale (decese, divorțuri), după intervenții chirurgicale traumatizante (amigdalectomie etc), o perioadă de repaus prelungit la pat impus de o boală cronică, un traumatism invalidant, după mutarea cu școala etc...
 Depunerile normale de grăsime se produc în țesutul adipos subcutanat, zonele subseroase, retro și preperitoneal de-a lungul și între fasciculele musculare, în jurul rinichiului, în ficat și în cord. Aceste depuneri sunt modelate genetic, endocrin și de aportul caloric al dietei. Există două perioade de depozitare accentuată, fiziologică a țesutului adipos: de la naștere la 6-18 luni, similară pentru ambele sexe și de la aproximativ 8 ani până la adolescență, diferențiat în funcție de sex; între cele două perioade se observă o regresiune relativă a țesutului adipos la ambele sexe, cu o creștere mai mare a țesutului osos și muscular. Supraalimentația „programează” numai sugarii cu predispoziție constituțională pentru creșterea numărului de adipocite și eventual mărimea finală a țesutului adipos.
 Un dezechilibru caloric al dietei necesită mai mult de o săptămână pentru a fi restaurat.
  La individul obez există o depunere accentuată de trigliceride la nivelul țesutului adipos subcutanat, retro și preperitoneal, regiunea subepicardică și pancreas. Pot apărea adipocite cu talie mult crescută datorită acumulării în exces de trigliceride (prin exces de calorii) sau poate apărea o creștere a numărului de adipocite tot datorită unui aport caloric excesiv al dietei, dar care are o componenta genetică și familială și are un debut timpuriu.
 CONCLUZIE: Obezitatea este legată în principal de un aport caloric care depășește necesitățile energice ale organismului (mâncat excesiv), este deci o tulburare de nutriție. (Va urma)

Trimite email
duminică, 31 mai 2026 la 08:18:40 Ora de vară a Europei de Est