Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Obezitatea la copii și adolescenți

Sfatul medicului

Obezitatea la copii și adolescenți

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Afirmarea obezității comportă îndeplinirea următoarelor criterii definitorii: *este o tulburare de nutriție (malnutriție “in exces”, supranutriție) *este datorată unei discrepanțe între aportul caloric și cheltuielile de energie ale individului *se caracterizează prin exces de greutate (o depășire egală sau mai mare de 20% a greutății ideale) *exces de țesut adipos, reprezentând rezultatul depunerii energiei în exces sub formă de trigliceride de depozit *apar tulburări metabolice și endocrine, reprezentând răspunsul fiziologic al organismului la excesul caloric al dietei *asocierea cu alte semne de malnutriție (mai ales malnutriție proteică și deficitul de fier).
 Factorii cauzali ai obezității sunt factorii genetici - caracterul familial al obezității fiind legat mai ales de moștenirea obiceiurilor alimentare legate de preferințele alimentare și cantitatea de alimente ingerate.
Aportul excesiv caloric al dietei, în mod prelungit este cauza cea mai probabilă a marii majorități a cazurilor de obezitate. Aportul alimentar, în condiții fiziologice, este controlat de factori psihosenzoriali (gustul, vederea și mirosul unor alimente apetisante) care determină volumul meselor. Prin excitațiile pornite de la nivelul stomacului (distensia gastrică) este stimulat centrul sațietății care determină senzația de sațietate, conducând la întreruperea actului alimentar și inhibarea senzației de foame.
 Factorii de mediu social și familial - un nivel socio-economic crescut al familiei în care sunt disponibile alimente cu valoare biologică înaltă, modul de alimentație a familiei și atitudinea față de hrană, obiceiurile alimentare, educația primită în școală... influențează preferințele alimentare și volumul de hrană ingerat în mod obișnuit, ducând la o alimentație bogată în conținut caloric și ingestie de cantități mari de hrană, zilnic.
 Factorii psihologici care precipită apariția obezității sunt reprezentați de probleme familiale (decese, divorțuri), după intervenții chirurgicale traumatizante (amigdalectomie etc), o perioadă de repaus prelungit la pat impus de o boală cronică, un traumatism invalidant, după mutarea cu școala etc...
 Depunerile normale de grăsime se produc în țesutul adipos subcutanat, zonele subseroase, retro și preperitoneal de-a lungul și între fasciculele musculare, în jurul rinichiului, în ficat și în cord. Aceste depuneri sunt modelate genetic, endocrin și de aportul caloric al dietei. Există două perioade de depozitare accentuată, fiziologică a țesutului adipos: de la naștere la 6-18 luni, similară pentru ambele sexe și de la aproximativ 8 ani până la adolescență, diferențiat în funcție de sex; între cele două perioade se observă o regresiune relativă a țesutului adipos la ambele sexe, cu o creștere mai mare a țesutului osos și muscular. Supraalimentația „programează” numai sugarii cu predispoziție constituțională pentru creșterea numărului de adipocite și eventual mărimea finală a țesutului adipos.
 Un dezechilibru caloric al dietei necesită mai mult de o săptămână pentru a fi restaurat.
  La individul obez există o depunere accentuată de trigliceride la nivelul țesutului adipos subcutanat, retro și preperitoneal, regiunea subepicardică și pancreas. Pot apărea adipocite cu talie mult crescută datorită acumulării în exces de trigliceride (prin exces de calorii) sau poate apărea o creștere a numărului de adipocite tot datorită unui aport caloric excesiv al dietei, dar care are o componenta genetică și familială și are un debut timpuriu.
 CONCLUZIE: Obezitatea este legată în principal de un aport caloric care depășește necesitățile energice ale organismului (mâncat excesiv), este deci o tulburare de nutriție. (Va urma)

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:54:36 Ora standard a Europei de Est