Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Obezitatea la copii și adolescenți

Sfatul medicului

Obezitatea la copii și adolescenți

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Afirmarea obezității comportă îndeplinirea următoarelor criterii definitorii: *este o tulburare de nutriție (malnutriție “in exces”, supranutriție) *este datorată unei discrepanțe între aportul caloric și cheltuielile de energie ale individului *se caracterizează prin exces de greutate (o depășire egală sau mai mare de 20% a greutății ideale) *exces de țesut adipos, reprezentând rezultatul depunerii energiei în exces sub formă de trigliceride de depozit *apar tulburări metabolice și endocrine, reprezentând răspunsul fiziologic al organismului la excesul caloric al dietei *asocierea cu alte semne de malnutriție (mai ales malnutriție proteică și deficitul de fier).
 Factorii cauzali ai obezității sunt factorii genetici - caracterul familial al obezității fiind legat mai ales de moștenirea obiceiurilor alimentare legate de preferințele alimentare și cantitatea de alimente ingerate.
Aportul excesiv caloric al dietei, în mod prelungit este cauza cea mai probabilă a marii majorități a cazurilor de obezitate. Aportul alimentar, în condiții fiziologice, este controlat de factori psihosenzoriali (gustul, vederea și mirosul unor alimente apetisante) care determină volumul meselor. Prin excitațiile pornite de la nivelul stomacului (distensia gastrică) este stimulat centrul sațietății care determină senzația de sațietate, conducând la întreruperea actului alimentar și inhibarea senzației de foame.
 Factorii de mediu social și familial - un nivel socio-economic crescut al familiei în care sunt disponibile alimente cu valoare biologică înaltă, modul de alimentație a familiei și atitudinea față de hrană, obiceiurile alimentare, educația primită în școală... influențează preferințele alimentare și volumul de hrană ingerat în mod obișnuit, ducând la o alimentație bogată în conținut caloric și ingestie de cantități mari de hrană, zilnic.
 Factorii psihologici care precipită apariția obezității sunt reprezentați de probleme familiale (decese, divorțuri), după intervenții chirurgicale traumatizante (amigdalectomie etc), o perioadă de repaus prelungit la pat impus de o boală cronică, un traumatism invalidant, după mutarea cu școala etc...
 Depunerile normale de grăsime se produc în țesutul adipos subcutanat, zonele subseroase, retro și preperitoneal de-a lungul și între fasciculele musculare, în jurul rinichiului, în ficat și în cord. Aceste depuneri sunt modelate genetic, endocrin și de aportul caloric al dietei. Există două perioade de depozitare accentuată, fiziologică a țesutului adipos: de la naștere la 6-18 luni, similară pentru ambele sexe și de la aproximativ 8 ani până la adolescență, diferențiat în funcție de sex; între cele două perioade se observă o regresiune relativă a țesutului adipos la ambele sexe, cu o creștere mai mare a țesutului osos și muscular. Supraalimentația „programează” numai sugarii cu predispoziție constituțională pentru creșterea numărului de adipocite și eventual mărimea finală a țesutului adipos.
 Un dezechilibru caloric al dietei necesită mai mult de o săptămână pentru a fi restaurat.
  La individul obez există o depunere accentuată de trigliceride la nivelul țesutului adipos subcutanat, retro și preperitoneal, regiunea subepicardică și pancreas. Pot apărea adipocite cu talie mult crescută datorită acumulării în exces de trigliceride (prin exces de calorii) sau poate apărea o creștere a numărului de adipocite tot datorită unui aport caloric excesiv al dietei, dar care are o componenta genetică și familială și are un debut timpuriu.
 CONCLUZIE: Obezitatea este legată în principal de un aport caloric care depășește necesitățile energice ale organismului (mâncat excesiv), este deci o tulburare de nutriție. (Va urma)

Trimite email
vineri, 6 noiembrie 2026 la 21:53:17 Ora standard a Europei de Est