Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Astmul bronșic

Sfatul medicului

Astmul bronșic

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Astmul bronșic este una dintre cele mai răspândite boli cronice din lume. Peste 300 de milioane de oameni de toate vârstele suferă de astm. Astmul este o boală cronică a bronhiilor. Ea se manifestă prin crize de tăiere a respirației, tuse, o respirație șuierătoare și, uneori, printr-o dificultate permanentă în respirație. Astmul este frecvent asociat cu reacții alergice. După ultimele studii epidemiologice, 80% dintre copiii astmatici și 50% dintre adulții astmatici sunt numiți alergici. Manifestările astmului pot să survină în orice moment al zilei. Dar, în general, au loc fie noaptea, fie dimineata sau atunci când se produce un efort.
 Criza de sufocare acută este simptomul clasic al astmului. Se mai pot enumera și *o senzație de apăsare resimțită în zona toracică *o dificultate de a respira adânc *o respirație șuierătoare *o tuse ce recidivează.
 Criza de astm poate surveni atunci când persoana astmatică este expusă unui factor declanșator (alergic sau iritant). Principalii factori declanșatori ai unei crize de astm sunt: praful, animalele domestice, polenul, anumite alimente, aspirina, infecțiile respiratorii, tabagismul, exercițiile fizice, anumite tulburări psihologice.
 Factorii care favorizează apariția astmului sunt: *anumite infecții virale din copilărie (bronșite) *maniera de alimentație poate să favorizeze apariția unui teren alergic pentru astm *poluarea atmosferică (automobile) poate să agraveze un astm persistent.
Tabagismul părinților este responsabil, la copilul astmatic, de o agravare a tulburărilor respiratorii. Atunci când cei doi părinți fumează în casă, riscul de a se dezvolta, la copiii lor, un astm la vârsta adultă se dublează.
 Există tratamente pentru a lupta împotriva astmului. Aceste tratamente sunt de două tipuri: tratamentele de fond și tratamentele de criză. Primele diminuează inflamarea bronhiilor și le dilată pe termen lung; cele din al doilea tip dilată foarte rapid bronhiile în caz de criză pentru a permite o mai bună oxigenare a acestora.
Acasă, pericolele la care se expune o persoană astmatică, și deci principalele surse de alergie sunt acarienii din praf, polenul, gândacii, mucegaiul, pisicile și câinii. Există și alte cauze mai puțin cunoscute, dar care trebuie citate: rozătoarele, păsările, plantele de interior (ficus, polenul din flori), fără a uita hrana pentru peștii din acvariu (viermii de vas).
Copiii sau adulții pot face sport, și este chiar recomandat, cu câteva precauții (tratament corect efectuat), sportul permitând dezvoltarea capacității pulmonare și întărirea mușchilor respiratori. Pentru persoanele astmatice aflate înaintea unei călătorii, un minim de precauții trebuie luat în ceea ce privește conținutul trusei de voiaj (bronhodilatator cu acțiune rapidă, medicamentele tratamentului de fond), alegerea mijloacelor de transport (habitaclul anumitor mașini constituie uneori un adevărat izvor pentru alergeni), locul în care va locui (casele de vacanță deschise numai pe perioada sezoanelor pot fi cuiburi de alergeni) și chiar țara de destinație (evitarea marilor orașe puternic poluate).
Dacă sunteți alergic la polen, nu mergeți la țară în plin sezon de polenizare (mai-august). Nici muntele nu este recomandat din pricina concentrației de polen din aer, care este în creștere în aceeași perioadă. Dacă sunteți alergic la acarieni și mucegai destinația privilegiată este muntele. Motivul este că acarienii nu supraviețuiesc la munte și mucegaiul nu poate prolifera la peste 1.500 metri altitudine.

Trimite email

sâmbătă, 14 decembrie 2019