Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România

„Chemarea la națională a cercetătorilor români din diaspora”,

Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, Academia Romană, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării și Camera de Comerț și Industrie a României au organizat în perioada 21- 24 septembrie, la București, cea de-a doua ediție a conferinței „Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România”.

Organizată sub sloganul „Chemarea la națională a cercetătorilor români din diaspora”, conferința din acest an a reunit peste 700 de participanți, dintre care peste 200 din diaspora.
Evenimentul s-a desfășurat pe durata a trei zile .Primele două zile, 22 și 23 septembrie, au fost dedicate workshop-urilor „Exploratorii”. Acestea au fost organizate pe 23 de domenii de competență și în zone de deschidere în care există potențial și expertiza românească, precum chimia, fizica, matematica, astronomia și astrofizica, ingineria, științele socio-umane și economice, biologia, știința mediului, medicina, biotehnologii, arta și arhitectura.
Workshopurile „Exploratorii” s-au desfășurat în 23 de locații în București și împrejurimi, între care Banca Națională a României, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie, Centrul Internațional de Biodinamică, Facultatea de Arhitectură, Colegiul Noua Europă, Biblioteca Academiei Române, Universitatea Politehnica București, Facultatea de Medicină, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospatială și au abordat următoarele teme: „Cercetare academică în științele sociale: stări actuale, tendințe, implicații pentru societatea românească, prospectarea unor proiecte de cooperare”, „Nano Sisteme Dinamice: de la concepte la aplicații senzoristice”, „Fizica nucleară și Fizica particulelor elementare la frontiera cunoașterii”, „Teme actuale de cercetare în matematici aplicate”, „Laseri de mare putere”, „Tendințe și emergente în Biologia celulelor stem și cercetarea embriologică”, „Arhitectura și orașul în România după 1989”, „Tendințe în genomică și proteomică biomedicală”, „Jurnalism științific și comunicare”, „Materiale multifuncționale micro și nanostructurate: de la cercetare la aplicații”, „Provocări științifice ale energiei de mâine”, „Noi perspective de investigare a creierului”, „Roboterapie, tehnologii virtuale și informatice: implicații și aplicații în științele cognitive clinice”, „Electronica, telecomunicațiile și tehnologia informației în lume și în țară”, „Medicina moleculară - generația următoare”, „Spațiu - tehnologie, securitate, știință”, „Proiectarea conceptuală a proceselor chimice”, „Astronomia românească în contextul mondial actual”, „Biodiversitate și resurse biologice în orizontul 2020”, „Soluții durabile la provocări emergente în agricultură-alimentație cu implicații în medicina umană”, „Alimentație și sănătate”, „Centrul international pentru studii avansate Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră - sinergii românești și internaționale”, „Abordarea multidisciplinară a sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)”, „România și provocările crizei financiare internaționale”.
În ultima zi a conferinței, alături de discuțiile în plen, sub patronajul ANCS, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” a organizat un spectacol inedit de știință dedicat „Nopții cercetătorilor”.
Am fost unul dintre participanții la secțiunea de astronomie, unde s-a ținut și o secțiune de postere și o masă rotundă dedicată învățământului preuniversitar.
Aici am putut prezenta activitățile din domeniul astronomiei, desfășurate la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” din Oradea și la astroclub „Meridian 0” din Oradea, prin intermediul posterului intitulat „Adolescenții orădeni și astronomia în sec. XXI”, participând și la o parte din evenimentele „Nopții cercetătorilor”, care s-au desfășurat în parcul Tineretului din București.
Așa cum mărturiseau și alți participanți, pentru câteva zile am putut vedea o altă față a României, cea care nu prea apare nici în presă, nici la TV pentru ca nu pare spectaculoasă.
Am întâlnit români, cercetători în domeniul astronomiei și astrofizicii, risipiți prin toată lumea, din Canada și SUA, până în Noua Zeelandă sau Australia.
Pe unii i-am revăzut cu plăcere, pe alții i-am întâlnit pentru prima oară, deși auzisem de ei și am fost foarte bucuroasă că am putut să-i ascult. (Nicoleta Pazmany)
Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 20:47:41 Ora standard a Europei de Est