Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Excursie la Hațeg

Pe mâna lui Andrei Toia

Excursie la Hațeg

În vacanța de vară, Andrei Toia, de la Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși” din Oradea, mă suna foarte des pentru a mă convinge să facem o excursie nemaipomenită în zona Hațegului, să vedem mai multe obiective istorice și religioase...

A venit toamna și planurile sale au prins  contur în perioada 1-3 octombrie 2010, când o trupă forte (nebună-nebună) de peste 35 de elevi de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” și Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși”, însoțiți de prof. Daniela Ghiuro și dna prof. Aurica Cifor, ne-am îmbarcat în autocar cu drapelul național, cu un banner marcat de Andrei cu „numele” nostru, bagaje multe... și am pornit veseli la drum, ne scrie doamna profesor Daniela Ghiuro.
 Primul obiectiv vizitat a fost Cetatea Devei - construită la începutul sec. XIII, pe un deal vulcanic, la aproximativ 200 de metri. A fost o puternică fortăreață militară antiotomană din Transilvania; datorită unui incendiu puternic a ars aproape în întregime, azi existând doar  ruinele zidurilor (aflate acum în renovare) la care se ajunge foarte rapid cu o telecabină modernă; de sus, panorama orașului este foarte frumoasă. Ai impresia că totul este foarte mic... După câteva ore, am poposit la faimosul castel de la Hunedoara - Castelul Corvinilor sau al Huniazilor, unde am fost impresionați de zidurile foarte solide, crenelurile, turnurile, curțile interioare, dar și sălile deosebite. Acest castel este cel mai important monument gotic din Transilvania, fiind construit de Iancu de Hunedoara pe o stâncă...
„Apă ai, inimă n-ai...”
Cel mai mult m-a impresionat fântâna din interior, adâncă de 30 de metri, care are o poveste foarte tristă. Fântâna a fost săpată de trei prizonieri turci în schimbul libertății lor; se pare că, deși, după 15 ani, ei au găsit apa, nu au mai fost eliberați niciodată; unul din ei (Hassan) a lăsat scrijelit în piatră: „Apă ai, inimă n-ai...”
Rupți de oboseală, vineri seara, pe la ora 18.00, am ajuns la Sarmizegetusa - sat, unde ne-am cazat la pensiunea Zamolxe. Am luat cina... și s-a încins discoteca ... până la 3. Sâmbătă, am fost treziți de Andrei... Am luat micul dejun și am pornit să vizităm Mănăstirea Densus (la 10 km de Hațeg), în satul Totești, cea mai veche biserică în care se țin slujbe, cu un interior mic de aproximativ 15 metri pătrați, cu inscripții romane pe ziduri și picturi murale pe un fond albastru ultra-marin existente încă din sec.XV, în perioada comunistă, imaginea acestei biserici exista pe timbrele poștale; apoi, la 22 km de Hațeg, în satul Suseni, există o altă biserica nemaipomenită - Colț, la 3 km de comuna Râul de Mori, și o cetate pe o stâncă, numită la fel, care au fost inspirația lui Jules Verne pentru romanul „Castelul din Carpați”;la mănăstirea Colț există doar câțiva călugări bine organizați; este printre primele mănăstiri atestate. Ea a fost construită de cneazul Candea la începutul sec. al XIV-lea, din piatră, cu ziduri de peste un metru grosime, în formă de navă, cu altar și naos, cu multe elemente gotice; are o frescă foarte veche pe pereți (acum este în renovare); ni s-a explicat că în perioada comunistă a fost neglijată, fiind folosită ca adăpost pentru animale. După 1989, apare un nucleu de călugări conduși de ieromonahul Calinic.
Tot sâmbătă, am vizitat și zidurile primei cetăți daco-romane: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unde am rămas impresionați de organizarea orașului antic, cu canalizare; orașul cuprindea aproximativ 32 de hectare, având un For al lui Traian, unde se țineau ședințele publice, apoi Amfiteatrul, cu luptele gladiatorilor, unde încăpeau aproximativ cinci mii de spectatori; temple ale unor zei - Nemesis, Domus, ateliere etc. Cetatea a fost fondată între anii 108-110, pe timpul împăratului Hadrian, populată cu veteranii războaielor dacice; zidurile de piatră au 4 – 5 metri înălțime. Așezarea avea o foarte bună organizare internă, reprezentând centrul politico-administrativ al provinciei Dacia. Zidurile s-au conservat foarte bine de atâția ani, dovadă a calității muncii din epoca respectivă...
 Am revenit la pensiune „bombardați” cu atâtea noutăți și o sumedenie de poze făcute în locurile vizitate, multe suveniruri cumpărate de pretutindeni și cu impresia că parcă suntem mai bogați și mai deștepți. Seara, am făcut un foc mare de tabără, am cântat, am făcut poze și am dansat...  Duminică, după micul dejun, ne-am împachetat și am plecat spre casă, cu un imens regret că parcă a trecut prea repede. Ne-am mai oprit o dată în zona Hațegului, pe o pajiște unde am mâncat ca „la botul calului”. Am urcat în autocar și ... pe la ora 18, am ajuns în Oradea.
 Cred că pentru toți elevii, a fost o experiență de neuitat, o lecție de istorie, nemaipomenită, o „temă” de dirigenție, de comportare civilizată...
Îi mulțumim lui Andrei pentru itinerariul extraordinar și toate eforturile legate de cazare, transport, program, precum și dirigintei lui, prof. ing. Filip Viki (de la C.T. „Constantin Brâncuși”). Daniela Ghiuro

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:24:49 Ora standard a Europei de Est