Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Eminescu – „un contemporan de durată”

Controverse

Eminescu – „un contemporan de durată”

Într-un număr mai vechi al său (12-18 I 1993, p.10), România literară se adresa „unor oameni de cultură români, nu numai literați, cu intenția de-a afla „cât de actual e Eminescu, de ce este actual, ce este mai actual și mai puțin actual” în/din scrierile sale.

Organizatorilor anchetei le răspunde, de dincolo de mormânt, Eminescu însuși printr-un îndemn mereu actual: „ ... Luați de la străini gustul de a pili și a lucra cu dalta toate scrierile voastre, luați de la ei iubirea de adevăr, lipsa de suficiență, respectul ce ei îl au atât pentru obiectul pe care-l tratează, cât și pentru publicul căruia se adresează”.
Se știe că tânărul Cioran  se simțea „nemângâiat” din cauză că „frenezia imitației” i-a rămas atât de neînțeleasă lui Eminescu”, dar un nou contact cu poezia eminesciană, după 1989, la Paris, cu ocazia  unui recital poetic, îl face să recunoască sincer că Eminescu l-a „reconciliat  cu trecutul”. Emil Cioran vorbea de „blestemul balcanic”, perceput de el ca  un „centru de periferii spirituale”, Eminescu credea cu tărie că menirea României este aceea de a deveni „un stat de cultură la gurile Dunării”, fiind convins că salvarea personală și stabilirea identității noastre sunt posibile numai prin plasarea conștiinței individuale și sociale în planul culturii.
„Conștiința lui etică teribilă, afirma Rosa Del Conte, a respins tot ce era neetic în structura lumii „mari” și a lumii „mici”, în univers și în societate”. În această ordine de idei,  Eminescu scria: „A împreuna exigențele libertății individuale , a nu permite ca asociații de indivizi răpitori să facă din stat o unealtă a lor, și, a nu lăsa pe de altă parte ca statul  impersonal să lege cu totul mâinile individului, asta e problema  pe care mulți s-au încercat s-o dezlege, dar, de la cezarii Romei și până la cezarii moderni, nu s-au găsit încă remedii radicale, ci numai paleative”. (M. Eminescu, Opera poetică II p. 56)
Ca și în alte domenii în care poetul a revărsat „valuri de lumină”, și în privința școlii, lecția sa plasează în centrul atenției ideea de responsabilitate, precizând: „Școala va fi bună, când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni care să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, statul stat și omul om, precum în toată lumea, iar nu ca la noi (...) unde găsești, în cercurile cele mai înalte, oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie  cu gramatica necum cu alte cunoștințe, sau cu dreapta judecată”. (S.P. p. 97)
Eminescu rămâne un exemplu fără egal, prin independența sa de caracter, prin demnitatea sa fără prihană. „Neatârnare de caracter, scria el, cea mai înaltă formă a libertății omenești”, iar în altă cugetare preciza: „Între caracter și inteligență n-ar trebui să existe alegere. Inteligențe se găsesc foarte adesea, caractere foarte arare”.
Deși puține, transcrierile din cugetările eminesciene de mai sus dovedesc că Eminescu nu face parte dintre scriitorii care-și vor pierde actualitatea, el rămâne, așa cum bine l-a perceput Al Philippide, „un contemporan de durată”. (Al Serpens)
Așteptăm opiniile dumneavoastră pe adresa: ovidanm@yahoo.com
Trimite email
joi, 1 ianuarie 2026 la 18:51:38 Ora standard a Europei de Est