Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Eminescu – „un contemporan de durată”

Controverse

Eminescu – „un contemporan de durată”

Într-un număr mai vechi al său (12-18 I 1993, p.10), România literară se adresa „unor oameni de cultură români, nu numai literați, cu intenția de-a afla „cât de actual e Eminescu, de ce este actual, ce este mai actual și mai puțin actual” în/din scrierile sale.

Organizatorilor anchetei le răspunde, de dincolo de mormânt, Eminescu însuși printr-un îndemn mereu actual: „ ... Luați de la străini gustul de a pili și a lucra cu dalta toate scrierile voastre, luați de la ei iubirea de adevăr, lipsa de suficiență, respectul ce ei îl au atât pentru obiectul pe care-l tratează, cât și pentru publicul căruia se adresează”.
Se știe că tânărul Cioran  se simțea „nemângâiat” din cauză că „frenezia imitației” i-a rămas atât de neînțeleasă lui Eminescu”, dar un nou contact cu poezia eminesciană, după 1989, la Paris, cu ocazia  unui recital poetic, îl face să recunoască sincer că Eminescu l-a „reconciliat  cu trecutul”. Emil Cioran vorbea de „blestemul balcanic”, perceput de el ca  un „centru de periferii spirituale”, Eminescu credea cu tărie că menirea României este aceea de a deveni „un stat de cultură la gurile Dunării”, fiind convins că salvarea personală și stabilirea identității noastre sunt posibile numai prin plasarea conștiinței individuale și sociale în planul culturii.
„Conștiința lui etică teribilă, afirma Rosa Del Conte, a respins tot ce era neetic în structura lumii „mari” și a lumii „mici”, în univers și în societate”. În această ordine de idei,  Eminescu scria: „A împreuna exigențele libertății individuale , a nu permite ca asociații de indivizi răpitori să facă din stat o unealtă a lor, și, a nu lăsa pe de altă parte ca statul  impersonal să lege cu totul mâinile individului, asta e problema  pe care mulți s-au încercat s-o dezlege, dar, de la cezarii Romei și până la cezarii moderni, nu s-au găsit încă remedii radicale, ci numai paleative”. (M. Eminescu, Opera poetică II p. 56)
Ca și în alte domenii în care poetul a revărsat „valuri de lumină”, și în privința școlii, lecția sa plasează în centrul atenției ideea de responsabilitate, precizând: „Școala va fi bună, când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni care să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, statul stat și omul om, precum în toată lumea, iar nu ca la noi (...) unde găsești, în cercurile cele mai înalte, oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie  cu gramatica necum cu alte cunoștințe, sau cu dreapta judecată”. (S.P. p. 97)
Eminescu rămâne un exemplu fără egal, prin independența sa de caracter, prin demnitatea sa fără prihană. „Neatârnare de caracter, scria el, cea mai înaltă formă a libertății omenești”, iar în altă cugetare preciza: „Între caracter și inteligență n-ar trebui să existe alegere. Inteligențe se găsesc foarte adesea, caractere foarte arare”.
Deși puține, transcrierile din cugetările eminesciene de mai sus dovedesc că Eminescu nu face parte dintre scriitorii care-și vor pierde actualitatea, el rămâne, așa cum bine l-a perceput Al Philippide, „un contemporan de durată”. (Al Serpens)
Așteptăm opiniile dumneavoastră pe adresa: ovidanm@yahoo.com
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:17:25 Ora standard a Europei de Est