Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Eminescu – „un contemporan de durată”

Controverse

Eminescu – „un contemporan de durată”

Într-un număr mai vechi al său (12-18 I 1993, p.10), România literară se adresa „unor oameni de cultură români, nu numai literați, cu intenția de-a afla „cât de actual e Eminescu, de ce este actual, ce este mai actual și mai puțin actual” în/din scrierile sale.

Organizatorilor anchetei le răspunde, de dincolo de mormânt, Eminescu însuși printr-un îndemn mereu actual: „ ... Luați de la străini gustul de a pili și a lucra cu dalta toate scrierile voastre, luați de la ei iubirea de adevăr, lipsa de suficiență, respectul ce ei îl au atât pentru obiectul pe care-l tratează, cât și pentru publicul căruia se adresează”.
Se știe că tânărul Cioran  se simțea „nemângâiat” din cauză că „frenezia imitației” i-a rămas atât de neînțeleasă lui Eminescu”, dar un nou contact cu poezia eminesciană, după 1989, la Paris, cu ocazia  unui recital poetic, îl face să recunoască sincer că Eminescu l-a „reconciliat  cu trecutul”. Emil Cioran vorbea de „blestemul balcanic”, perceput de el ca  un „centru de periferii spirituale”, Eminescu credea cu tărie că menirea României este aceea de a deveni „un stat de cultură la gurile Dunării”, fiind convins că salvarea personală și stabilirea identității noastre sunt posibile numai prin plasarea conștiinței individuale și sociale în planul culturii.
„Conștiința lui etică teribilă, afirma Rosa Del Conte, a respins tot ce era neetic în structura lumii „mari” și a lumii „mici”, în univers și în societate”. În această ordine de idei,  Eminescu scria: „A împreuna exigențele libertății individuale , a nu permite ca asociații de indivizi răpitori să facă din stat o unealtă a lor, și, a nu lăsa pe de altă parte ca statul  impersonal să lege cu totul mâinile individului, asta e problema  pe care mulți s-au încercat s-o dezlege, dar, de la cezarii Romei și până la cezarii moderni, nu s-au găsit încă remedii radicale, ci numai paleative”. (M. Eminescu, Opera poetică II p. 56)
Ca și în alte domenii în care poetul a revărsat „valuri de lumină”, și în privința școlii, lecția sa plasează în centrul atenției ideea de responsabilitate, precizând: „Școala va fi bună, când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni care să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, statul stat și omul om, precum în toată lumea, iar nu ca la noi (...) unde găsești, în cercurile cele mai înalte, oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie  cu gramatica necum cu alte cunoștințe, sau cu dreapta judecată”. (S.P. p. 97)
Eminescu rămâne un exemplu fără egal, prin independența sa de caracter, prin demnitatea sa fără prihană. „Neatârnare de caracter, scria el, cea mai înaltă formă a libertății omenești”, iar în altă cugetare preciza: „Între caracter și inteligență n-ar trebui să existe alegere. Inteligențe se găsesc foarte adesea, caractere foarte arare”.
Deși puține, transcrierile din cugetările eminesciene de mai sus dovedesc că Eminescu nu face parte dintre scriitorii care-și vor pierde actualitatea, el rămâne, așa cum bine l-a perceput Al Philippide, „un contemporan de durată”. (Al Serpens)
Așteptăm opiniile dumneavoastră pe adresa: ovidanm@yahoo.com

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 15:42:48 Ora de vară a Europei de Est