Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Lamentamur non apparere labores nostros”

Controverse

„Lamentamur non apparere labores nostros”

Peste vremi și mode, versul lui Horațiu intră în rezonanță cu frământarea scriitorului român, desprinsă din tema „Rezervația de scriitori”, fixată de România literară pentru luna octombrie 2010.

În treacăt fie spus, sintagma aleasă, repetată și în articolul dlui Gabriel Chifu, ni se pare a nu fi prea fericită, dacă luăm în considerare aserțiunea călinesciană, potrivit căreia artistul cuvântului trebuie să fie, ziua, „În țipătul cetății” și, noaptea, „în turn sub lună”, idee pe care o regăsim sugerată în intervenția directorului executiv al revistei și exprimată explicit în „Amurgul solidarității”, publicat de dl Petru Poantă.
Mai mulți creatori de literatură au ajuns la convingerea că, în societatea românească actuală, scriitorul și produsul său artistic sunt „modest” plasate pe scara de valori, afirmând, cu temei, că vina pentru izolarea comunității literare de marea comunitate națională este împărțită. „Lumea literară a transmis mesaje cel puțin confuze către public și publicul și-a întors privirea de la literatură spre alte preocupări” (G. Chifu).
 Văzând în creația literară obiect de consum și obiect simbolic totodată, P. Poantă subliniază că aceasta trebuie să satisfacă exigentele publicului (ale pieții) și, deopotrivă, pe cele ale câmpului literar, exigențe care pot fi complet diferite.
 Cum scriitorii nu reușesc totdeauna să le armonizeze, produsul muncii lor intră în declin pe o piață orientată preponderent spre consumul material, căci - nu-i așa? - „o picătură de sânge e mai valoroasă decât o cupă de cerneală”.
  Această situație generează un sentiment de frustrare, de marginalizare și de sărăcie.
Scriitorii înșiși, constată P. Poantă, pun umărul la marginalizarea lor, căci nu se mai citesc între ei, generozitatea admirației și spiritul critic fiind înlocuite cu promovarea interesată și lauda de grup.
În consecință, în loc să fie dialogală, viața literară este mai degrabă un haos de monologuri autiste”.
 Se pierde astfel din vedere că, pentru venitul disponibil, ei intră în concurență cu divertismentul public, cu filmul, sportul și televiziunea.
 Astăzi, a învăța cum să concurezi e o parte a educației artistului și el este conștient - sau ar trebui să fie - că „prima lui bază economică e constituită de cititori voluntari, nu de studenți captivi” (M. Shechner). Atenția urmează a fi îndreptată spre consumatorii anonimi care trăiesc sufletește alături de scriitori, le urmăresc gândurile, se regăsesc în plăsmuirile lor, îi admiră sau îi dojenesc „Și ce ideal poate urmări un scriitor decât acela de a fi gândul tuturora?” se-ntreba cândva Ilarie Chendi.
(Al Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:23:26 Ora standard a Europei de Est