Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Cultura ca imagine

Controverse

Cultura ca imagine

Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16).

Autorul ne dă câteva informații despre Târgul de carte 2010 (desfășurat în orașul Brasilia), în cadrul căruia a funcționat pentru prima dată și un stand românesc, organizat de Ambasada română din Brazilia.
 Erau expuse pe lângă alte materiale vreo douăzeci de titluri între care traduceri din Eminescu, Caragiale și câțiva autori contemporani. Standul „era decent și până la urmă interesant. Respira însă o imensă tristețe la gândul că „doar atât suntem de cunoscuți în America de Sud, atât putem oferi”. Partea optimistă din povestea standului românesc este că, după câteva zile de la deschidere, s-a constatat „cu surprindere fericită”, notează dl M. Zamfir, că jumătate din cărțile expuse fuseseră furate.
 Domnia Sa este convins și ne convinge și pe noi ca „nimeni nu fură o carte dacă nu e interesat de ea: o șterpelește doar ca să o citească”. Spre sfârșitul articolului, istoricul și criticul literar M. Zamfir scrie: „E reconfortant să te gândești că în orașul Brasilia, cineva a auzit că Eminescu ar fi cel mai mare poet român și a simtit nevoia să verifice personal veracitatea afirmației. Iată că nu e totul pierdut: prin curiozitatea față de Eminescu se poate ajunge la curiozitatea față de o țară”.
 Enunțul din urmă ne readuce în memorie nenumăratele omagii aduse creației eminesciene de către cititori din întrega lume, oameni simpli ori personalități marcante ale culturii universale.
 De bună seamă că există multe căi de a te apropia de un poet. Poloneza Kazimir Illakowicz, consilier al Ministerului Afacerilor Externe din Varșovia, de exemplu, s-a întâlnit cu Eminescu în casa unui profesor de medicină din Cluj în 1939 în calitate de profesoară de limbi la domiciliu. Maica Lucia, mama profesorului Valeriu Bologa, „o  zână bătrână și binefăcătoare - dar șireată în același timp” i-a adus acesteia un volum mare, legat în alb, spunându-i: „...Eminescu al nostru va putea înfrânge revolta dumitale împotriva realității și te va putea readuce pe calea înțelepciunii”.
  „Curând, am căzut sub farmecul acestui geniu vrăjitor (notează Illakowicz). Niciodată nu voi uita acele strofe atât de grave, atât de pure, care mă mângâiau în deznădejdea mea. Niciodată nu-l voi uita pe Eminescu”.
 România încearcă să-și stabilească identitatea și aceasta o poate căuta doar în cultură. (Al. Serpens)
Trimite email
vineri, 7 august 2026 la 10:17:19 Ora de vară a Europei de Est