Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Cultura ca imagine

Controverse

Cultura ca imagine

Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16).

Autorul ne dă câteva informații despre Târgul de carte 2010 (desfășurat în orașul Brasilia), în cadrul căruia a funcționat pentru prima dată și un stand românesc, organizat de Ambasada română din Brazilia.
 Erau expuse pe lângă alte materiale vreo douăzeci de titluri între care traduceri din Eminescu, Caragiale și câțiva autori contemporani. Standul „era decent și până la urmă interesant. Respira însă o imensă tristețe la gândul că „doar atât suntem de cunoscuți în America de Sud, atât putem oferi”. Partea optimistă din povestea standului românesc este că, după câteva zile de la deschidere, s-a constatat „cu surprindere fericită”, notează dl M. Zamfir, că jumătate din cărțile expuse fuseseră furate.
 Domnia Sa este convins și ne convinge și pe noi ca „nimeni nu fură o carte dacă nu e interesat de ea: o șterpelește doar ca să o citească”. Spre sfârșitul articolului, istoricul și criticul literar M. Zamfir scrie: „E reconfortant să te gândești că în orașul Brasilia, cineva a auzit că Eminescu ar fi cel mai mare poet român și a simtit nevoia să verifice personal veracitatea afirmației. Iată că nu e totul pierdut: prin curiozitatea față de Eminescu se poate ajunge la curiozitatea față de o țară”.
 Enunțul din urmă ne readuce în memorie nenumăratele omagii aduse creației eminesciene de către cititori din întrega lume, oameni simpli ori personalități marcante ale culturii universale.
 De bună seamă că există multe căi de a te apropia de un poet. Poloneza Kazimir Illakowicz, consilier al Ministerului Afacerilor Externe din Varșovia, de exemplu, s-a întâlnit cu Eminescu în casa unui profesor de medicină din Cluj în 1939 în calitate de profesoară de limbi la domiciliu. Maica Lucia, mama profesorului Valeriu Bologa, „o  zână bătrână și binefăcătoare - dar șireată în același timp” i-a adus acesteia un volum mare, legat în alb, spunându-i: „...Eminescu al nostru va putea înfrânge revolta dumitale împotriva realității și te va putea readuce pe calea înțelepciunii”.
  „Curând, am căzut sub farmecul acestui geniu vrăjitor (notează Illakowicz). Niciodată nu voi uita acele strofe atât de grave, atât de pure, care mă mângâiau în deznădejdea mea. Niciodată nu-l voi uita pe Eminescu”.
 România încearcă să-și stabilească identitatea și aceasta o poate căuta doar în cultură. (Al. Serpens)


Trimite email
sâmbătă, 13 decembrie 2025 la 17:04:54 Ora standard a Europei de Est