Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

„Dezbateri asupra aplicării legislației specifice sistemului național de învățământ”

Consfătuirea națională a consilierilor juridici

„Dezbateri asupra aplicării legislației specifice sistemului național de învățământ”

Numeroasele conflictele în justiție privind salarizarea, precum și nenumăratele procese deschise în ultima vreme de sindicate au determinat factorii de decizie din Ministerul Educației să organizeze o întâlnire națională cu toți juriștii din sistem.

Astfel, juriștii din cadrul inspectoratelor școlare județene și din universitățile de stat s-au reunit pentru trei zile la Oradea, la hotel „Continental”, în cadrul  Consfătuirii naționale a consilierilor juridici. 
Aproximativ 74 de juriști din educație, plus responsabili din Ministerul Educației au pus la cale o strategie comună și unitară pentru a face față avalanșelor de probleme litigioase, care deja au început odată cu introducerea legilor de reducere a salariilor. Consfătuirea (cu titlul generic „Dezbateri asupra aplicării legislației specifice sistemului național de învățământ”) a fost deschisă oficial, joi după-amiază. Moderatorul lucrărilor a fost însuși generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, prof. Dorel Luca. Șeful inspectoratului școlar a vorbit despre descentralizarea sistemului de învățământ. Invitat de onoare la întâlnirea juriștilor din Educație a fost Violett Margareta Blaga, ea însăși fost angajat pe postul de director în cadrul Direcției Juridice și Contencios în Ministerul Educației. Prezent la deschiderea lucrărilor, prefectul Gavrilă Ghilea le-a transmis juriștilor o realitate constatată personal în urmă cu două zile, când a primit o delegație a dascălilor care au ieșit în stradă: „Ne confruntăm cu ample proteste și revendicări sociale, iar dumneavoastră trebuie să găsiți drumul legal pentru rezolvarea lor. Poate că învățământul românesc a fost supus la prea multe experimente, fiecare nouă guvernare încercând să schimbe ce a moștenit și să-și impună propria viziune, dar în final cine a avut de pierdut a fost tot învățământul”. După intervenția prorectorului Elena Bonchiș, de la Universitatea din Oradea și a domnului prof. univ. dr. ing. Chereji Ioan de la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea, frâiele dezbaterilor au fost preluate de Ioana Mihăilă, director general în cadrul Ministerului Educației, care a intrat direct în miezul problemelor. Reprezentantul ministerului de resort i-a invitat pe juriști la discuții, fiecare din ei relatând tipul de litigii pe care le susțin în instanță, unele câștigate, altele pierdute. Tema majorității covârșitoare a proceselor susținute de juriștii din toată țara este evidentă, litigiile salariale situându-se în frunte. O altă categorie de spețe pe care le-au dezbătut juriștii din Educație se referă la alte tipuri de indemnizații revendicate de cadrele didactice, ca de exemplu, sporuri pentru mame, acordarea primelor de vacanță,  indemnizații acordate la pensionare și  reîncadrări pe posturi.
Dacă prima zi a consfătuirii a fost dedicată generalităților și discuțiilor privind descentralizarea, vineri s-a dezbătut modul de salarizare a personalului didactic și litigiile juridice generate. Juriștii au discutat atât pe spețe concrete întâlnite în ultimii ani, cât și pe cele aflate acum pe rolul instanțelor. Sâmbătă, consfătuirea juriștilor din educație s-a încheiat cu clasicele concluzii și, de asemenea, cu propunerea juriștilor de a înființa un sindicat al lor, după cum aveam să aflăm de la consilierul juridic al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, jr. dr. Ramona Bacter. (Ov. D.)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Dezbateri asupra aplicării legislației specifice sistemului național de învățământ”.

Trimite email
duminică, 3 martie 2024, 13:18:59 Ora standard a Europei de Est