Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Sală-muzeu etnografic

La Școala din Bocicău, comuna Tarna Mare

Sală-muzeu etnografic

În 2006, prof. Monica Sobius, directorul Școlii de Arte și Meserii din Tarna Mare, județul Satu Mare, a obținut finanțare prin Proiectul Învățământul Rural, Programul de Granturi Școală – Comunitate pentru subproiectul “Satul meu – vatră de spiritualitate și cultură”, în vederea amenajării unei săli-muzeu etnografic la Școala renovată din Bocicău.

Omul (potrivit, la locul potrivit)… sfințește locul!
Nu e un joc de cuvinte, cât o potrivire a două adevăruri care armonizează perfect în cazul de față.
E o mare satisfacție pentru un dascăl atunci când constată că peste ani, elevi străluciți se întorc profesori în sat, la școala în care au învățat, deciși să lupte pentru dezvoltarea și afirmarea unității de învățământ. Un astfel de caz fericit am descoperit, zilele trecute, la Școala din Tarna Mare, unde tânăra directoare scrie și câștigă proiecte școlare. Se pare că Monica Sobius e gând la gând cu Miron Costin, în a făuri ceva trainic care să dăinuie peste veacuri, asemeni operei cronicarului. “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere felul neamului din ce izvor și seminție sunt locuitorii țării noastre”, cum scria Miron Costin.
Pilda eroilor locali
Prin sala – muzeu etnografic, directoarea, dascălii și grupul țintă de elevi doresc să lase urmașilor-urmașilor lor, cu limbă de moarte, dovezi grăitoare despre tradițiile specifice satului Bocicău, urmând exemplul preotului profesor Athanasie Doroș, și al lui Adrian Tomoioagă, fiul unui învățat din satul Bocicău (care au participat ca și conducători ai delegației de oșeni la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918) ori al preotului Augustin Paul, care a ținut mult la păstrarea neîntinată a portului popular, îndemnând credincioșii (de la mic la mare) să îmbrace straiele populare măcar la marile sărbători (Crăciun, Paști, Rusalii, Sf. Maria, Sf. Petru etc), după cum ne povestea profesoara de română, dna Doina Molnar. Generațiile tinere nu pot uita faptele eroilor locali amintiți mai devreme (Athanasie Doroș și Adrian Tomoioagă), care au luptat până la sacrificiul suprem pentru revenirea la patria mamă a cinci sate din nordul zonei Ugocea (Tarna Mare, Bocicău, Valea Seacă, Văgaș și Sirlău), înstrăinate prin trasarea granițelor după 1918, ajungând să aparțină Cehiei și mai târziu Ucrainei, până în 1921.
Activități premergătoare
În intervalul 14 aprilie - 28 septembrie 2006, de la zămislirea ideii și până la inaugurarea sălii-muzeu, s-au desfășurat numeroase acțiuni care au pregătit terenul și condițiile, și au facilitat adunarea materialelor necesare. S-a pornit la drum “De la momentul zero spre plus infinit” (cu un seminar de informare și pliante); un grup de zece elevi de la Școala din Tarna Mare (coordonați de prof. Vasile Conioși-Mesteșanu) a realizat pagina Web a Școlii din Bocicău (bocicăupir.3x.ro); au urmat acțiuni de prezentare a unor tradiții locale legate de sărbătoarea Paștelui; vizite la Muzeul Satului Sibiu, Muzeul Satului București, Muzeul Þăranului Român București, pentru a vedea cum se amenajează un muzeu de etnografie locală; achiziționare de obiecte și materiale vechi de la bunici și săteni pentru dotarea muzeului; acțiuni de confecționat obiecte de artă populară din mărgele și ață, sub îndrumarea părinților și bunicilor care să fie expuse în muzeu; un spectacol folcloric, recital de țâpurituri (oșenești), și o paradă a portului popular s-au constituit într-un moment de evaluarea a forțelor și potențialului existent la ora adevărului. Iar după o vacanță roditoare, pe 28 septembrie, echipa de proiect (elevii claselor a III-a și a IV-a de la Școala din Bocicău, îndrumați de cadrele didactice: Ana Carmen Molnar, Cornelia Geolțan, Irina Andriescu, Veronica Malanca și Adriana Lenghel), împreună cu părinții și bunicii, a purces la inaugurarea sălii-muzeu, având alături elevi și dascăli parteneri de la Școala din Tarna Mare, în frunte cu distinsa directoare – Monica Sobius - , reprezentanți ai comunității locale și ai Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare.
Interior de casă oșenească
Sala-muzeu de la Bocicău e un interior de casă țărănească oșenească, cu stative (război de țesut), cojelcă (furcă de tors), fus cu rotiță cu zurgălăi, potac, suveică, țevi, spată, ițe, ștergătoare, blide pictate, costume populare tradiționale: costumul de femeie este alcătuit din chițchineu (batic), cămeșe, laibric (vestă), sugnă (fustă), zadie (șorț), toate din pânză țesută în stative și cusute manual, cu motive florale și culori specifice zonei (predomină roșu, verde și galben); atât femeile, cât și fetele poartă la gât mărgele multicolore și zgardă cu motive florale, cu colțișori; costumul bărbătesc este format din clop negru (pălărie), care la feciori este împodobit cu mărgele din sticlă, cămeșe, laibric, curea lată, gaci din pânză albă (vara) și cioareci și suman din lână (iarna), iar în picioare iau cizme din piele; la un asemenea costum se poartă și o straiță, cusută cu motive florale. Laița, masa și scaunele sunt din lemn "sănătos", adesea cioplite, lampa din tavan e una specială, ca pentru găzdagi, pe jos sunt puse procouțe (preșuri), și ele țesute în stative, iar de pe pereți nu lipsesc icoanele, blidele pictate și ștergătoarele țesute în stative...
Cu siguranță că zestrea actuală se va îmbogăți mereu, pentru că loc mai este și pentru alte și alte obiecte de uz gospodăresc...
Iată însă că truda nu a fost în zadar, iar opera celor din Bocicău merită apreciată. Cinste lor!
Moise - Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto (Sală-muzeu etnografic).

Trimite email
vineri, 9 octombrie 2026 la 02:32:56 Ora de vară a Europei de Est