Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Sală-muzeu etnografic

La Școala din Bocicău, comuna Tarna Mare

Sală-muzeu etnografic

În 2006, prof. Monica Sobius, directorul Școlii de Arte și Meserii din Tarna Mare, județul Satu Mare, a obținut finanțare prin Proiectul Învățământul Rural, Programul de Granturi Școală – Comunitate pentru subproiectul “Satul meu – vatră de spiritualitate și cultură”, în vederea amenajării unei săli-muzeu etnografic la Școala renovată din Bocicău.

Omul (potrivit, la locul potrivit)… sfințește locul!
Nu e un joc de cuvinte, cât o potrivire a două adevăruri care armonizează perfect în cazul de față.
E o mare satisfacție pentru un dascăl atunci când constată că peste ani, elevi străluciți se întorc profesori în sat, la școala în care au învățat, deciși să lupte pentru dezvoltarea și afirmarea unității de învățământ. Un astfel de caz fericit am descoperit, zilele trecute, la Școala din Tarna Mare, unde tânăra directoare scrie și câștigă proiecte școlare. Se pare că Monica Sobius e gând la gând cu Miron Costin, în a făuri ceva trainic care să dăinuie peste veacuri, asemeni operei cronicarului. “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere felul neamului din ce izvor și seminție sunt locuitorii țării noastre”, cum scria Miron Costin.
Pilda eroilor locali
Prin sala – muzeu etnografic, directoarea, dascălii și grupul țintă de elevi doresc să lase urmașilor-urmașilor lor, cu limbă de moarte, dovezi grăitoare despre tradițiile specifice satului Bocicău, urmând exemplul preotului profesor Athanasie Doroș, și al lui Adrian Tomoioagă, fiul unui învățat din satul Bocicău (care au participat ca și conducători ai delegației de oșeni la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918) ori al preotului Augustin Paul, care a ținut mult la păstrarea neîntinată a portului popular, îndemnând credincioșii (de la mic la mare) să îmbrace straiele populare măcar la marile sărbători (Crăciun, Paști, Rusalii, Sf. Maria, Sf. Petru etc), după cum ne povestea profesoara de română, dna Doina Molnar. Generațiile tinere nu pot uita faptele eroilor locali amintiți mai devreme (Athanasie Doroș și Adrian Tomoioagă), care au luptat până la sacrificiul suprem pentru revenirea la patria mamă a cinci sate din nordul zonei Ugocea (Tarna Mare, Bocicău, Valea Seacă, Văgaș și Sirlău), înstrăinate prin trasarea granițelor după 1918, ajungând să aparțină Cehiei și mai târziu Ucrainei, până în 1921.
Activități premergătoare
În intervalul 14 aprilie - 28 septembrie 2006, de la zămislirea ideii și până la inaugurarea sălii-muzeu, s-au desfășurat numeroase acțiuni care au pregătit terenul și condițiile, și au facilitat adunarea materialelor necesare. S-a pornit la drum “De la momentul zero spre plus infinit” (cu un seminar de informare și pliante); un grup de zece elevi de la Școala din Tarna Mare (coordonați de prof. Vasile Conioși-Mesteșanu) a realizat pagina Web a Școlii din Bocicău (bocicăupir.3x.ro); au urmat acțiuni de prezentare a unor tradiții locale legate de sărbătoarea Paștelui; vizite la Muzeul Satului Sibiu, Muzeul Satului București, Muzeul Þăranului Român București, pentru a vedea cum se amenajează un muzeu de etnografie locală; achiziționare de obiecte și materiale vechi de la bunici și săteni pentru dotarea muzeului; acțiuni de confecționat obiecte de artă populară din mărgele și ață, sub îndrumarea părinților și bunicilor care să fie expuse în muzeu; un spectacol folcloric, recital de țâpurituri (oșenești), și o paradă a portului popular s-au constituit într-un moment de evaluarea a forțelor și potențialului existent la ora adevărului. Iar după o vacanță roditoare, pe 28 septembrie, echipa de proiect (elevii claselor a III-a și a IV-a de la Școala din Bocicău, îndrumați de cadrele didactice: Ana Carmen Molnar, Cornelia Geolțan, Irina Andriescu, Veronica Malanca și Adriana Lenghel), împreună cu părinții și bunicii, a purces la inaugurarea sălii-muzeu, având alături elevi și dascăli parteneri de la Școala din Tarna Mare, în frunte cu distinsa directoare – Monica Sobius - , reprezentanți ai comunității locale și ai Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare.
Interior de casă oșenească
Sala-muzeu de la Bocicău e un interior de casă țărănească oșenească, cu stative (război de țesut), cojelcă (furcă de tors), fus cu rotiță cu zurgălăi, potac, suveică, țevi, spată, ițe, ștergătoare, blide pictate, costume populare tradiționale: costumul de femeie este alcătuit din chițchineu (batic), cămeșe, laibric (vestă), sugnă (fustă), zadie (șorț), toate din pânză țesută în stative și cusute manual, cu motive florale și culori specifice zonei (predomină roșu, verde și galben); atât femeile, cât și fetele poartă la gât mărgele multicolore și zgardă cu motive florale, cu colțișori; costumul bărbătesc este format din clop negru (pălărie), care la feciori este împodobit cu mărgele din sticlă, cămeșe, laibric, curea lată, gaci din pânză albă (vara) și cioareci și suman din lână (iarna), iar în picioare iau cizme din piele; la un asemenea costum se poartă și o straiță, cusută cu motive florale. Laița, masa și scaunele sunt din lemn "sănătos", adesea cioplite, lampa din tavan e una specială, ca pentru găzdagi, pe jos sunt puse procouțe (preșuri), și ele țesute în stative, iar de pe pereți nu lipsesc icoanele, blidele pictate și ștergătoarele țesute în stative...
Cu siguranță că zestrea actuală se va îmbogăți mereu, pentru că loc mai este și pentru alte și alte obiecte de uz gospodăresc...
Iată însă că truda nu a fost în zadar, iar opera celor din Bocicău merită apreciată. Cinste lor!
Moise - Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto (Sală-muzeu etnografic).

Trimite email
luni, 2 februarie 2026 la 03:25:05 Ora standard a Europei de Est