Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Sală-muzeu etnografic

La Școala din Bocicău, comuna Tarna Mare

Sală-muzeu etnografic

În 2006, prof. Monica Sobius, directorul Școlii de Arte și Meserii din Tarna Mare, județul Satu Mare, a obținut finanțare prin Proiectul Învățământul Rural, Programul de Granturi Școală – Comunitate pentru subproiectul “Satul meu – vatră de spiritualitate și cultură”, în vederea amenajării unei săli-muzeu etnografic la Școala renovată din Bocicău.

Omul (potrivit, la locul potrivit)… sfințește locul!
Nu e un joc de cuvinte, cât o potrivire a două adevăruri care armonizează perfect în cazul de față.
E o mare satisfacție pentru un dascăl atunci când constată că peste ani, elevi străluciți se întorc profesori în sat, la școala în care au învățat, deciși să lupte pentru dezvoltarea și afirmarea unității de învățământ. Un astfel de caz fericit am descoperit, zilele trecute, la Școala din Tarna Mare, unde tânăra directoare scrie și câștigă proiecte școlare. Se pare că Monica Sobius e gând la gând cu Miron Costin, în a făuri ceva trainic care să dăinuie peste veacuri, asemeni operei cronicarului. “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere felul neamului din ce izvor și seminție sunt locuitorii țării noastre”, cum scria Miron Costin.
Pilda eroilor locali
Prin sala – muzeu etnografic, directoarea, dascălii și grupul țintă de elevi doresc să lase urmașilor-urmașilor lor, cu limbă de moarte, dovezi grăitoare despre tradițiile specifice satului Bocicău, urmând exemplul preotului profesor Athanasie Doroș, și al lui Adrian Tomoioagă, fiul unui învățat din satul Bocicău (care au participat ca și conducători ai delegației de oșeni la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918) ori al preotului Augustin Paul, care a ținut mult la păstrarea neîntinată a portului popular, îndemnând credincioșii (de la mic la mare) să îmbrace straiele populare măcar la marile sărbători (Crăciun, Paști, Rusalii, Sf. Maria, Sf. Petru etc), după cum ne povestea profesoara de română, dna Doina Molnar. Generațiile tinere nu pot uita faptele eroilor locali amintiți mai devreme (Athanasie Doroș și Adrian Tomoioagă), care au luptat până la sacrificiul suprem pentru revenirea la patria mamă a cinci sate din nordul zonei Ugocea (Tarna Mare, Bocicău, Valea Seacă, Văgaș și Sirlău), înstrăinate prin trasarea granițelor după 1918, ajungând să aparțină Cehiei și mai târziu Ucrainei, până în 1921.
Activități premergătoare
În intervalul 14 aprilie - 28 septembrie 2006, de la zămislirea ideii și până la inaugurarea sălii-muzeu, s-au desfășurat numeroase acțiuni care au pregătit terenul și condițiile, și au facilitat adunarea materialelor necesare. S-a pornit la drum “De la momentul zero spre plus infinit” (cu un seminar de informare și pliante); un grup de zece elevi de la Școala din Tarna Mare (coordonați de prof. Vasile Conioși-Mesteșanu) a realizat pagina Web a Școlii din Bocicău (bocicăupir.3x.ro); au urmat acțiuni de prezentare a unor tradiții locale legate de sărbătoarea Paștelui; vizite la Muzeul Satului Sibiu, Muzeul Satului București, Muzeul Þăranului Român București, pentru a vedea cum se amenajează un muzeu de etnografie locală; achiziționare de obiecte și materiale vechi de la bunici și săteni pentru dotarea muzeului; acțiuni de confecționat obiecte de artă populară din mărgele și ață, sub îndrumarea părinților și bunicilor care să fie expuse în muzeu; un spectacol folcloric, recital de țâpurituri (oșenești), și o paradă a portului popular s-au constituit într-un moment de evaluarea a forțelor și potențialului existent la ora adevărului. Iar după o vacanță roditoare, pe 28 septembrie, echipa de proiect (elevii claselor a III-a și a IV-a de la Școala din Bocicău, îndrumați de cadrele didactice: Ana Carmen Molnar, Cornelia Geolțan, Irina Andriescu, Veronica Malanca și Adriana Lenghel), împreună cu părinții și bunicii, a purces la inaugurarea sălii-muzeu, având alături elevi și dascăli parteneri de la Școala din Tarna Mare, în frunte cu distinsa directoare – Monica Sobius - , reprezentanți ai comunității locale și ai Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare.
Interior de casă oșenească
Sala-muzeu de la Bocicău e un interior de casă țărănească oșenească, cu stative (război de țesut), cojelcă (furcă de tors), fus cu rotiță cu zurgălăi, potac, suveică, țevi, spată, ițe, ștergătoare, blide pictate, costume populare tradiționale: costumul de femeie este alcătuit din chițchineu (batic), cămeșe, laibric (vestă), sugnă (fustă), zadie (șorț), toate din pânză țesută în stative și cusute manual, cu motive florale și culori specifice zonei (predomină roșu, verde și galben); atât femeile, cât și fetele poartă la gât mărgele multicolore și zgardă cu motive florale, cu colțișori; costumul bărbătesc este format din clop negru (pălărie), care la feciori este împodobit cu mărgele din sticlă, cămeșe, laibric, curea lată, gaci din pânză albă (vara) și cioareci și suman din lână (iarna), iar în picioare iau cizme din piele; la un asemenea costum se poartă și o straiță, cusută cu motive florale. Laița, masa și scaunele sunt din lemn "sănătos", adesea cioplite, lampa din tavan e una specială, ca pentru găzdagi, pe jos sunt puse procouțe (preșuri), și ele țesute în stative, iar de pe pereți nu lipsesc icoanele, blidele pictate și ștergătoarele țesute în stative...
Cu siguranță că zestrea actuală se va îmbogăți mereu, pentru că loc mai este și pentru alte și alte obiecte de uz gospodăresc...
Iată însă că truda nu a fost în zadar, iar opera celor din Bocicău merită apreciată. Cinste lor!
Moise - Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto (Sală-muzeu etnografic).
Trimite email
joi, 13 august 2026 la 23:24:02 Ora de vară a Europei de Est