Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Cultura bate criza”

Controverse

„Cultura bate criza”

În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină.

Se pare că unul din răspunsurile posibile îl dă prof. Sorin Alexandrescu în dialogul purtat cu dna Carmen Mușat. (Observatorul cultural, nr. 289 din 21-27 .11. 2010)
 Aflăm astfel că, sub titlul generic „Cultura bate criza!”, dl prof. S. Alexandrescu a inițiat o serie de conferințe, având ca parteneri de dialog personalități remarcabile ale culturii contemporane. Scopul declarat al acestui proiect cultural fiind „restaurarea ideii de valoare”, inițiatorul său afirma: „Eu cred că numai așa am putea ieși din criză, prin regăsirea liniștii și a siguranței de sine în umbra unor mari valori, românești sau nu. Aceasta mi se pare a fi nu soluția la criză, ci spațiul în care putem căuta soluția la criză”. Referitor la cultura capabilă să „bată” criza, dl prof. S. Alexandrescu are în vedere câteva aspecte: valorile culturale au o durată mai mare decât ciclurile economice, ele fiind admirate de grupuri mai mari de români decât reușitele în afaceri; comunicarea prin cultură este mai facilă și mai umană decât cea prin opinii politice, bani sau consumism, ori prin lipsa lor dramatică; în multe țări există ideea că investind azi masiv în educație, poți aștepta mâine un reviriment în economie.
 Mărturisind că, în demersul său se simte mai aproape de conferințele de la Criterion, dl S. Alexandrescu nuanțează: „eu nu aș propune modele, ci doar opere, idei, realizări individuale (...) noi avem acum nevoie mai mult de valori consensuale decât de opțiuni între valori opuse”. Îl interesează mai ales  „spectacolul” unei gândiri profunde și originale și nu o aderare pompieristică la „rețete ochioase”.
 Că dl profesor nu este obsedat de dreptatea sa și de eroarea celorlalți o știm încă de pe vremea când  A. Marino îi dădea lecții („tânărului învățăcel”) despre paternitatea ideii ce vizează caracterul  tranzitiv și refexiv al limbajului. „Cearta” lui Marino nu l-a împiedicat să-i acorde prietenia când acesta i-a solicitat-o. E drept că atunci nu mai era în țară și era bine cunoscut în mediul academic străin.
 Dl S. Alexandrescu nu vrea să propună modele, dar le recunoaște în figura  dascălilor săi, afirmând răspicat: „Poate sînt și acum marcat de influența marilor mei profesori (...) am învățat de la ei, și numai de la ei: cultura ca atitudine, de la T. Vianu, și gândirea ca metodă, de la A. J.Greimas.”
Cine recitește azi „Jurnalul” lui Vianu își dă seama cu ușurință că proiectul cultural inițiat de S. Alexandrescu este în consonanță cu sugestiile din textul „Specialism și umanism” al mentorului său. (Al. Serpens)

Trimite email
joi, 1 ianuarie 2026 la 18:47:19 Ora standard a Europei de Est