Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Cultura bate criza”

Controverse

„Cultura bate criza”

În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină.

Se pare că unul din răspunsurile posibile îl dă prof. Sorin Alexandrescu în dialogul purtat cu dna Carmen Mușat. (Observatorul cultural, nr. 289 din 21-27 .11. 2010)
 Aflăm astfel că, sub titlul generic „Cultura bate criza!”, dl prof. S. Alexandrescu a inițiat o serie de conferințe, având ca parteneri de dialog personalități remarcabile ale culturii contemporane. Scopul declarat al acestui proiect cultural fiind „restaurarea ideii de valoare”, inițiatorul său afirma: „Eu cred că numai așa am putea ieși din criză, prin regăsirea liniștii și a siguranței de sine în umbra unor mari valori, românești sau nu. Aceasta mi se pare a fi nu soluția la criză, ci spațiul în care putem căuta soluția la criză”. Referitor la cultura capabilă să „bată” criza, dl prof. S. Alexandrescu are în vedere câteva aspecte: valorile culturale au o durată mai mare decât ciclurile economice, ele fiind admirate de grupuri mai mari de români decât reușitele în afaceri; comunicarea prin cultură este mai facilă și mai umană decât cea prin opinii politice, bani sau consumism, ori prin lipsa lor dramatică; în multe țări există ideea că investind azi masiv în educație, poți aștepta mâine un reviriment în economie.
 Mărturisind că, în demersul său se simte mai aproape de conferințele de la Criterion, dl S. Alexandrescu nuanțează: „eu nu aș propune modele, ci doar opere, idei, realizări individuale (...) noi avem acum nevoie mai mult de valori consensuale decât de opțiuni între valori opuse”. Îl interesează mai ales  „spectacolul” unei gândiri profunde și originale și nu o aderare pompieristică la „rețete ochioase”.
 Că dl profesor nu este obsedat de dreptatea sa și de eroarea celorlalți o știm încă de pe vremea când  A. Marino îi dădea lecții („tânărului învățăcel”) despre paternitatea ideii ce vizează caracterul  tranzitiv și refexiv al limbajului. „Cearta” lui Marino nu l-a împiedicat să-i acorde prietenia când acesta i-a solicitat-o. E drept că atunci nu mai era în țară și era bine cunoscut în mediul academic străin.
 Dl S. Alexandrescu nu vrea să propună modele, dar le recunoaște în figura  dascălilor săi, afirmând răspicat: „Poate sînt și acum marcat de influența marilor mei profesori (...) am învățat de la ei, și numai de la ei: cultura ca atitudine, de la T. Vianu, și gândirea ca metodă, de la A. J.Greimas.”
Cine recitește azi „Jurnalul” lui Vianu își dă seama cu ușurință că proiectul cultural inițiat de S. Alexandrescu este în consonanță cu sugestiile din textul „Specialism și umanism” al mentorului său. (Al. Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:24:28 Ora standard a Europei de Est