Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Cultura bate criza”

Controverse

„Cultura bate criza”

În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină.

Se pare că unul din răspunsurile posibile îl dă prof. Sorin Alexandrescu în dialogul purtat cu dna Carmen Mușat. (Observatorul cultural, nr. 289 din 21-27 .11. 2010)
 Aflăm astfel că, sub titlul generic „Cultura bate criza!”, dl prof. S. Alexandrescu a inițiat o serie de conferințe, având ca parteneri de dialog personalități remarcabile ale culturii contemporane. Scopul declarat al acestui proiect cultural fiind „restaurarea ideii de valoare”, inițiatorul său afirma: „Eu cred că numai așa am putea ieși din criză, prin regăsirea liniștii și a siguranței de sine în umbra unor mari valori, românești sau nu. Aceasta mi se pare a fi nu soluția la criză, ci spațiul în care putem căuta soluția la criză”. Referitor la cultura capabilă să „bată” criza, dl prof. S. Alexandrescu are în vedere câteva aspecte: valorile culturale au o durată mai mare decât ciclurile economice, ele fiind admirate de grupuri mai mari de români decât reușitele în afaceri; comunicarea prin cultură este mai facilă și mai umană decât cea prin opinii politice, bani sau consumism, ori prin lipsa lor dramatică; în multe țări există ideea că investind azi masiv în educație, poți aștepta mâine un reviriment în economie.
 Mărturisind că, în demersul său se simte mai aproape de conferințele de la Criterion, dl S. Alexandrescu nuanțează: „eu nu aș propune modele, ci doar opere, idei, realizări individuale (...) noi avem acum nevoie mai mult de valori consensuale decât de opțiuni între valori opuse”. Îl interesează mai ales  „spectacolul” unei gândiri profunde și originale și nu o aderare pompieristică la „rețete ochioase”.
 Că dl profesor nu este obsedat de dreptatea sa și de eroarea celorlalți o știm încă de pe vremea când  A. Marino îi dădea lecții („tânărului învățăcel”) despre paternitatea ideii ce vizează caracterul  tranzitiv și refexiv al limbajului. „Cearta” lui Marino nu l-a împiedicat să-i acorde prietenia când acesta i-a solicitat-o. E drept că atunci nu mai era în țară și era bine cunoscut în mediul academic străin.
 Dl S. Alexandrescu nu vrea să propună modele, dar le recunoaște în figura  dascălilor săi, afirmând răspicat: „Poate sînt și acum marcat de influența marilor mei profesori (...) am învățat de la ei, și numai de la ei: cultura ca atitudine, de la T. Vianu, și gândirea ca metodă, de la A. J.Greimas.”
Cine recitește azi „Jurnalul” lui Vianu își dă seama cu ușurință că proiectul cultural inițiat de S. Alexandrescu este în consonanță cu sugestiile din textul „Specialism și umanism” al mentorului său. (Al. Serpens)

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:06:57 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...