Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Cultura bate criza”

Controverse

„Cultura bate criza”

În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină.

Se pare că unul din răspunsurile posibile îl dă prof. Sorin Alexandrescu în dialogul purtat cu dna Carmen Mușat. (Observatorul cultural, nr. 289 din 21-27 .11. 2010)
 Aflăm astfel că, sub titlul generic „Cultura bate criza!”, dl prof. S. Alexandrescu a inițiat o serie de conferințe, având ca parteneri de dialog personalități remarcabile ale culturii contemporane. Scopul declarat al acestui proiect cultural fiind „restaurarea ideii de valoare”, inițiatorul său afirma: „Eu cred că numai așa am putea ieși din criză, prin regăsirea liniștii și a siguranței de sine în umbra unor mari valori, românești sau nu. Aceasta mi se pare a fi nu soluția la criză, ci spațiul în care putem căuta soluția la criză”. Referitor la cultura capabilă să „bată” criza, dl prof. S. Alexandrescu are în vedere câteva aspecte: valorile culturale au o durată mai mare decât ciclurile economice, ele fiind admirate de grupuri mai mari de români decât reușitele în afaceri; comunicarea prin cultură este mai facilă și mai umană decât cea prin opinii politice, bani sau consumism, ori prin lipsa lor dramatică; în multe țări există ideea că investind azi masiv în educație, poți aștepta mâine un reviriment în economie.
 Mărturisind că, în demersul său se simte mai aproape de conferințele de la Criterion, dl S. Alexandrescu nuanțează: „eu nu aș propune modele, ci doar opere, idei, realizări individuale (...) noi avem acum nevoie mai mult de valori consensuale decât de opțiuni între valori opuse”. Îl interesează mai ales  „spectacolul” unei gândiri profunde și originale și nu o aderare pompieristică la „rețete ochioase”.
 Că dl profesor nu este obsedat de dreptatea sa și de eroarea celorlalți o știm încă de pe vremea când  A. Marino îi dădea lecții („tânărului învățăcel”) despre paternitatea ideii ce vizează caracterul  tranzitiv și refexiv al limbajului. „Cearta” lui Marino nu l-a împiedicat să-i acorde prietenia când acesta i-a solicitat-o. E drept că atunci nu mai era în țară și era bine cunoscut în mediul academic străin.
 Dl S. Alexandrescu nu vrea să propună modele, dar le recunoaște în figura  dascălilor săi, afirmând răspicat: „Poate sînt și acum marcat de influența marilor mei profesori (...) am învățat de la ei, și numai de la ei: cultura ca atitudine, de la T. Vianu, și gândirea ca metodă, de la A. J.Greimas.”
Cine recitește azi „Jurnalul” lui Vianu își dă seama cu ușurință că proiectul cultural inițiat de S. Alexandrescu este în consonanță cu sugestiile din textul „Specialism și umanism” al mentorului său. (Al. Serpens)

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 15:43:07 Ora de vară a Europei de Est