Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Obiceiuri strămoșești din vatra Bihorului

Cu ochii și sufletul pe moștenirea noastră culturală

Obiceiuri strămoșești din vatra Bihorului

În această mânecă de țară, în mândra zadie (șorț) bihoreană, sărbătorile de iarnă au fost și din fericire încă mai sunt trăite cu intensitate.

Când mirosurile amestecate de supă aburindă, de „coaste fripte și cârnați”, de jumări și caldaboși, de sarmale, de nuci și scorțișoară din rumeni cozonaci te ademenesc spre casele gospodarilor, numai ce auzi la poartă:
-Gospodari vrednici, cinstiți
În casa dumneavoastră, pe corindători primiți?
Și cum, Doamne, să nu-i primești! Rând pe rând, cete de colindători mari și mici, cu „Steaua” sau „Viflaiemul” îți trec pragul colinde strămoșești te transpun într-o lume miraculoasă. Și dacă ai în casă și o fată, ești norocos, căci vei auzi:
Corinda fetei
Doi tragănă, doi leagănă ...  
Mi lerui, lerui, Doamne!
Domistrește-ne, popistrește-ne...
Și pă fiica me d-o pețește...
Tătă joia mi câte doi...
Și vinerea cu mia...
Și sâmbăta cu suta...
Tinde-ți fiica me mâna-ncoace...
Ba io mânurile n-oi d-a-ntinde...
Căci mânurile că mi-s grele...
De inele me d-argințele...
Tinde-ți fiica me brațele-n coace...
Ba io brațele n-oi d-a-ntinde...
Căci brațele că mi-s grele...
D-aurele me de țânțele...
Cel taler dă mai nainte...
Ia scoate-l fiică-n nainte...
Ș-ai fi fiica me sănătoasă...
Cu câte-s fiice dân casă...Mi lerui, lerui Doamne.
Apoi „highighișul”(cel care cântă la vioară), trage pe strune câteva danțuri bune. Corindătorii dănțăuși iau la joc găzdoaia și pe fetele ei, să le meargă bine tot anul. Gazda, ,,nealcoș”(mândru) tare, plătește ,,corinda”, cinstind corindătorii cu câte un păhar de pălincă ori de vin, cu-o sută sau cât îl ține buzunarul. Găzdoaia pune pe masă cârnații și caldaboșii. Plata supremă este însă colacul de grâu curat, rotund și cu o frumoasă împletitură în semnul crucii, deasupra. Mulțămitorul, adică corindătorul care multumește pentru daruri, începe cu:
Alduitul colacului
Hei, corindători, corindători
De bine-ați stat și-ați corindat,
Jupânu gazdă v-o așteptat
De-o lună, de-o săptămână
Mai vârtos ca-n astă sară bună.
Cu ăsta dar mândru și frumos,
Drept că-i mândru și frumos
Că-i din grâu mănos
Din pelița lui Hristos.
Dar jupânu gazdă n-o făcut
Ăsta dar mândru și frumos
Cum vouă ori nouă ni se pare
Stând pe șanțuri și hârâindu-se
Cu câinii prin garduri.
Ci jupânu gazdă o prins doisprăzece tuluci(boi tineri)
Cu coarne lungi, d-aici până la turci
Poate și mai lungi.
Și-o plecat în câmpul cel mare,
Și-o tras brazdă neagră,
Și-o sămănat grâu roșu.
Ploaia picutea, grâul răsărea,
Soarele ieșea, grâul creștea
Împăiat ca trestia, îmbobat ca mazărea.
Soarele lucea, grâul se cocea.
Când se văzu jupânu gazdă cu-așa mare belșug
A chemat doisprezece feciori însurători
Și douăsprezece fete fecioare
Și-au mers în câmpul cel mare.
Feciorii s-au apucat și grâul l-au secerat
Iar fetele fecioare făceau mănunții mari
Din mănunți, snopi, din snopi, cruci
Din cruci, stog.
Și l-au treierat, și grâu în saci au vărsat,
Și l-au dus la moară și l-au măcinat,
Și cu făină albă la găzdoaie s-or înfățoșat.
Găzdoaia s-o pus pe frământat,
Și gazda foc în cuptor o-ncins,
Și din aluatul dospit, colaci pentru copt o pregătit,
Și cu acest dar mândru și frumos, pe noi ne-or primit.
Cât o fi de-aici în jos, să-l mânce gazda sănătos!
Colindă
Să trăiască gazda noastră ...
Hai, lerui, ler
C-o plătit colinda noastă...
Cu-n colac de grâu frumos...
Să-l mâncăm noi sănătoși...
Și te-ntoarce-o cruce-n casă...
Rămâi gazdă sănătoasă!...
Iar noi cu corinda noastă...
Om mere la altă casă...
Hai, lerui,ler.
Obicei strămoșeac din satul Nădar, comuna Spinuș (de Marghita), județul Bihor.
înv. Floare Vaș

Trimite email
sâmbătă, 11 aprilie 2026 la 18:35:46 Ora de vară a Europei de Est