Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Obiceiuri strămoșești din vatra Bihorului

Cu ochii și sufletul pe moștenirea noastră culturală

Obiceiuri strămoșești din vatra Bihorului

În această mânecă de țară, în mândra zadie (șorț) bihoreană, sărbătorile de iarnă au fost și din fericire încă mai sunt trăite cu intensitate.

Când mirosurile amestecate de supă aburindă, de „coaste fripte și cârnați”, de jumări și caldaboși, de sarmale, de nuci și scorțișoară din rumeni cozonaci te ademenesc spre casele gospodarilor, numai ce auzi la poartă:
-Gospodari vrednici, cinstiți
În casa dumneavoastră, pe corindători primiți?
Și cum, Doamne, să nu-i primești! Rând pe rând, cete de colindători mari și mici, cu „Steaua” sau „Viflaiemul” îți trec pragul colinde strămoșești te transpun într-o lume miraculoasă. Și dacă ai în casă și o fată, ești norocos, căci vei auzi:
Corinda fetei
Doi tragănă, doi leagănă ...  
Mi lerui, lerui, Doamne!
Domistrește-ne, popistrește-ne...
Și pă fiica me d-o pețește...
Tătă joia mi câte doi...
Și vinerea cu mia...
Și sâmbăta cu suta...
Tinde-ți fiica me mâna-ncoace...
Ba io mânurile n-oi d-a-ntinde...
Căci mânurile că mi-s grele...
De inele me d-argințele...
Tinde-ți fiica me brațele-n coace...
Ba io brațele n-oi d-a-ntinde...
Căci brațele că mi-s grele...
D-aurele me de țânțele...
Cel taler dă mai nainte...
Ia scoate-l fiică-n nainte...
Ș-ai fi fiica me sănătoasă...
Cu câte-s fiice dân casă...Mi lerui, lerui Doamne.
Apoi „highighișul”(cel care cântă la vioară), trage pe strune câteva danțuri bune. Corindătorii dănțăuși iau la joc găzdoaia și pe fetele ei, să le meargă bine tot anul. Gazda, ,,nealcoș”(mândru) tare, plătește ,,corinda”, cinstind corindătorii cu câte un păhar de pălincă ori de vin, cu-o sută sau cât îl ține buzunarul. Găzdoaia pune pe masă cârnații și caldaboșii. Plata supremă este însă colacul de grâu curat, rotund și cu o frumoasă împletitură în semnul crucii, deasupra. Mulțămitorul, adică corindătorul care multumește pentru daruri, începe cu:
Alduitul colacului
Hei, corindători, corindători
De bine-ați stat și-ați corindat,
Jupânu gazdă v-o așteptat
De-o lună, de-o săptămână
Mai vârtos ca-n astă sară bună.
Cu ăsta dar mândru și frumos,
Drept că-i mândru și frumos
Că-i din grâu mănos
Din pelița lui Hristos.
Dar jupânu gazdă n-o făcut
Ăsta dar mândru și frumos
Cum vouă ori nouă ni se pare
Stând pe șanțuri și hârâindu-se
Cu câinii prin garduri.
Ci jupânu gazdă o prins doisprăzece tuluci(boi tineri)
Cu coarne lungi, d-aici până la turci
Poate și mai lungi.
Și-o plecat în câmpul cel mare,
Și-o tras brazdă neagră,
Și-o sămănat grâu roșu.
Ploaia picutea, grâul răsărea,
Soarele ieșea, grâul creștea
Împăiat ca trestia, îmbobat ca mazărea.
Soarele lucea, grâul se cocea.
Când se văzu jupânu gazdă cu-așa mare belșug
A chemat doisprezece feciori însurători
Și douăsprezece fete fecioare
Și-au mers în câmpul cel mare.
Feciorii s-au apucat și grâul l-au secerat
Iar fetele fecioare făceau mănunții mari
Din mănunți, snopi, din snopi, cruci
Din cruci, stog.
Și l-au treierat, și grâu în saci au vărsat,
Și l-au dus la moară și l-au măcinat,
Și cu făină albă la găzdoaie s-or înfățoșat.
Găzdoaia s-o pus pe frământat,
Și gazda foc în cuptor o-ncins,
Și din aluatul dospit, colaci pentru copt o pregătit,
Și cu acest dar mândru și frumos, pe noi ne-or primit.
Cât o fi de-aici în jos, să-l mânce gazda sănătos!
Colindă
Să trăiască gazda noastră ...
Hai, lerui, ler
C-o plătit colinda noastă...
Cu-n colac de grâu frumos...
Să-l mâncăm noi sănătoși...
Și te-ntoarce-o cruce-n casă...
Rămâi gazdă sănătoasă!...
Iar noi cu corinda noastă...
Om mere la altă casă...
Hai, lerui,ler.
Obicei strămoșeac din satul Nădar, comuna Spinuș (de Marghita), județul Bihor.
înv. Floare Vaș

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 06:51:19 Ora standard a Europei de Est