Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Obiceiuri strămoșești din vatra Bihorului

Cu ochii și sufletul pe moștenirea noastră culturală

Obiceiuri strămoșești din vatra Bihorului

În această mânecă de țară, în mândra zadie (șorț) bihoreană, sărbătorile de iarnă au fost și din fericire încă mai sunt trăite cu intensitate.

Când mirosurile amestecate de supă aburindă, de „coaste fripte și cârnați”, de jumări și caldaboși, de sarmale, de nuci și scorțișoară din rumeni cozonaci te ademenesc spre casele gospodarilor, numai ce auzi la poartă:
-Gospodari vrednici, cinstiți
În casa dumneavoastră, pe corindători primiți?
Și cum, Doamne, să nu-i primești! Rând pe rând, cete de colindători mari și mici, cu „Steaua” sau „Viflaiemul” îți trec pragul colinde strămoșești te transpun într-o lume miraculoasă. Și dacă ai în casă și o fată, ești norocos, căci vei auzi:
Corinda fetei
Doi tragănă, doi leagănă ...  
Mi lerui, lerui, Doamne!
Domistrește-ne, popistrește-ne...
Și pă fiica me d-o pețește...
Tătă joia mi câte doi...
Și vinerea cu mia...
Și sâmbăta cu suta...
Tinde-ți fiica me mâna-ncoace...
Ba io mânurile n-oi d-a-ntinde...
Căci mânurile că mi-s grele...
De inele me d-argințele...
Tinde-ți fiica me brațele-n coace...
Ba io brațele n-oi d-a-ntinde...
Căci brațele că mi-s grele...
D-aurele me de țânțele...
Cel taler dă mai nainte...
Ia scoate-l fiică-n nainte...
Ș-ai fi fiica me sănătoasă...
Cu câte-s fiice dân casă...Mi lerui, lerui Doamne.
Apoi „highighișul”(cel care cântă la vioară), trage pe strune câteva danțuri bune. Corindătorii dănțăuși iau la joc găzdoaia și pe fetele ei, să le meargă bine tot anul. Gazda, ,,nealcoș”(mândru) tare, plătește ,,corinda”, cinstind corindătorii cu câte un păhar de pălincă ori de vin, cu-o sută sau cât îl ține buzunarul. Găzdoaia pune pe masă cârnații și caldaboșii. Plata supremă este însă colacul de grâu curat, rotund și cu o frumoasă împletitură în semnul crucii, deasupra. Mulțămitorul, adică corindătorul care multumește pentru daruri, începe cu:
Alduitul colacului
Hei, corindători, corindători
De bine-ați stat și-ați corindat,
Jupânu gazdă v-o așteptat
De-o lună, de-o săptămână
Mai vârtos ca-n astă sară bună.
Cu ăsta dar mândru și frumos,
Drept că-i mândru și frumos
Că-i din grâu mănos
Din pelița lui Hristos.
Dar jupânu gazdă n-o făcut
Ăsta dar mândru și frumos
Cum vouă ori nouă ni se pare
Stând pe șanțuri și hârâindu-se
Cu câinii prin garduri.
Ci jupânu gazdă o prins doisprăzece tuluci(boi tineri)
Cu coarne lungi, d-aici până la turci
Poate și mai lungi.
Și-o plecat în câmpul cel mare,
Și-o tras brazdă neagră,
Și-o sămănat grâu roșu.
Ploaia picutea, grâul răsărea,
Soarele ieșea, grâul creștea
Împăiat ca trestia, îmbobat ca mazărea.
Soarele lucea, grâul se cocea.
Când se văzu jupânu gazdă cu-așa mare belșug
A chemat doisprezece feciori însurători
Și douăsprezece fete fecioare
Și-au mers în câmpul cel mare.
Feciorii s-au apucat și grâul l-au secerat
Iar fetele fecioare făceau mănunții mari
Din mănunți, snopi, din snopi, cruci
Din cruci, stog.
Și l-au treierat, și grâu în saci au vărsat,
Și l-au dus la moară și l-au măcinat,
Și cu făină albă la găzdoaie s-or înfățoșat.
Găzdoaia s-o pus pe frământat,
Și gazda foc în cuptor o-ncins,
Și din aluatul dospit, colaci pentru copt o pregătit,
Și cu acest dar mândru și frumos, pe noi ne-or primit.
Cât o fi de-aici în jos, să-l mânce gazda sănătos!
Colindă
Să trăiască gazda noastră ...
Hai, lerui, ler
C-o plătit colinda noastă...
Cu-n colac de grâu frumos...
Să-l mâncăm noi sănătoși...
Și te-ntoarce-o cruce-n casă...
Rămâi gazdă sănătoasă!...
Iar noi cu corinda noastă...
Om mere la altă casă...
Hai, lerui,ler.
Obicei strămoșeac din satul Nădar, comuna Spinuș (de Marghita), județul Bihor.
înv. Floare Vaș

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 04:10:21 Ora standard a Europei de Est