Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Adolescentul alergic

Sfatul medicului

Adolescentul alergic

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Cronologic, adolescența reprezintă unul dintre cele două mari „macazuri” ale existenței omului: ieșirea din perioada copilăriei și intrarea în etapa vieții de adult. Modificările somatice (înalțime, greutate, proporții ale corpului) sunt însoțite de modificări endocrine (începerea activității glandelor sexuale), psihice (căutările - uneori furtunoase - pentru identificarea sinelui, precum și restructurarea raportului cu adulții) și sociale (lupta pentru ocuparea unui loc propriu în ierarhia socială a adulților). Toate schimbările somato-endocrine și psiho-sociale își pun amprenta asupra stării de sănătate de la această vârstă.
Spre deosebire de copilul mic, adolescentul este expus la un număr și o diversitate deosebit de mare de alergeni, atât datorită modificărilor interne fizico-psihice (care „forțează” tânărul să se miște, să circule), cât și angajamentului social (care implică activități în diverse locuri). Și programul școlar și activitatea practică obligă adolescentul la un efort fizic crescut, care poate induce crize de astm. La această vârstă crește mult frecvența expunerilor la praf (în clasă, sala de gimnastică, pe terenul de sport), substanțe chimice (laboratoare), poluanți industriali, gaze de eșapament (circulă mai mult prin oraș ca pieton sau ca posesor al unei biciclete), precum și - nu în ultimul rând - inhalarea fumului de țigară.
 La fel de drastice sunt modificările de alimentație, crescând mult expunerea la coloranți, conservanți și alte substanțe iritante sau potențial alergenice, care se găsec în „gustările” luate „în fugă”, pe stradă sau la fast-food-uri. Totodată crește și numărul de băuturi colorate, fără a mai socoti pe cele alcoolice, de care mulți adolescenți se simt atrași, dacă nu din plăcere, cel puțin pentru a-și da aere de adult.
Tot în adolescență apar obiceiuri noi sau hobby-uri: călăria sau plimbările cu câinele pot crea probleme copilului alergic. Chiar și contactul cu coloranți folosiți pentru pictură, și expunerile „inocente” din cinematografe, biblioteci publice, pot reprezenta factori declanșatori ai crizelor de rinită sau astm. Nu trebuie uitate schimbările mai frecvente ale mediului ambiant: vizite - uneori prelungite - la prieteni, dormitul în afara locuinței proprii (moteluri, cabane, case de vacanță) cu ocazia excursiilor la sfârșit de săptămână sau în vacanțe.
Evoluția bolilor alergice în cursul adolescenței urmează mai multe „modele”: *dispar complet simptomele (unele cazuri de alergie alimentară, de rinită și astm) *se ameliorează numai, dar persistă totuși *dispar semnele unui tip de boală alergică pentru a fi înlocuite de semnele altui tip de boală alergică *simptomele persistă neschimbate *manifestările se agravează *simptomele unei boli alergice se asociază cu alte tipuri noi de boală (apar în plus, la această vârstă, alergii la medicamente, astmul bronșic indus de aspirină etc...).

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:54:15 Ora standard a Europei de Est