Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Scarlatina

Sfatul medicului

Scarlatina

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Scarlatina este o boală eruptivă infecțioasă acută, predominant a copiilor, determinată de streptococi betahemolitici din grupul A, caracterizată clinic prin febră, vărsături și o erupție caracteristică, ajungându-se uneori chiar la complicații. Prezintă un moderat caracter sezonier, îmbolnăvirile cele mai frecvente producându-se în sezonul rece (toamna, iarna și la început de primăvară). În țara noastră, incidența anuală maximă se înregistrează în luna noiembrie, iar minima în luna aprilie. O serie de factori ar putea explica apariția acestor aspecte în creșterea incidenței scarlatinei - în principal, redeschiderea, după vacanțe, a școlilor sau instituțiilor. Scarlatina se remarcă actualmente ca boală a vârstei școlare (6-14 ani) și preșcolare. Transmiterea scarlatinei se face în principal prin contact direct cu bolnavii de scarlatină sau cu alte infecții streptococice (angina în primul rând), ca și cu purtătorii de streptococ betahemolitic. Răspândirea bolii se face prin intermediul aerului contaminat cu streptococ din secrețiile bucofaringiene, eliminate prin tuse, strănut, vorbire; agentul patogen fiind conținut în picăturile de salivă sau purtat de particule de praf. Este posibilă, de asemenea și transmiterea indirectă, prin obiecte contaminate (lenjerie, veselă), prin mâinile murdare etc. Transmiterea pe cale digestivă (alimente contaminate cu streptococ) poate genera epidemii de scarlatină cu caracter exploziv, consemnate în special în internatele școlare, în colectivitățile de copii și tineri. Este posibilă transmiterea scarlatinei prin infectarea arsurilor și a altor leziuni cutanate, ca și a plagilor operatorii în cadrul scarlatinei extrafaringiene sau chirurgicale. Odată intrat în organism, streptococul se multiplică la poarta de intrare (faringe, leziuni tegumentare, plăgi chirurgicale), determinând un proces inflamator local - angină sau supurație; se eliberează o toxină care se difuzează în sânge, determinând febră, cefalee, vărsături și erupția caracteristică.
Măsurile de tratament sunt recomandate de medic în urma consultului și constau în izolare la domiciliu, repaus la pat, regim hidro-lacto-zaharat și fructarian pe perioada febrei; se trece apoi la regimul lacto-fainos-vegetarian și fructarian, iar după șapte zile de afebrilitate, se trece la un regim normal. Tratamentul antimicrobian se face cu Penicilină, care reprezintă tratamentul de elecție; se asociază antitermice, dezobstruant nazo-faringian, dezinfectante faringiene, vitamine.

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 00:16:15 Ora standard a Europei de Est