Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Nașterea Domnului, anuală, e mai mult decât o comemorare, mai mult decât un praznic...”

Marele praznic împărătesc Nașterea Domnului

„Nașterea Domnului, anuală, e mai mult decât o comemorare, mai mult decât un praznic...”

A plouat mult de Crăciun la Oradea. Aceasta nu i-a împiedicat pe credincioșii parohiei „Sf. Apostol Andrei” să fie prezenți, sâmbătă și duminică, la sfânta Liturghie, iar vineri seara la Vecernie și Litie. Potrivit bunelor rânduieli instituite încă de anul trecut, după Vecernie și Litie, părinții parohi Vasile Bota și Ion Alexandru Mizgan i-au așteaptat pe credincioși la o seară specială de colinde.

Așa s-a întâmplat și anul acesta, iar slujitorii sfântului altar au fost bucuroși de prezența colindătorilor, într-un număr însemnat. Fără colindătorii care să vestească Nașterea Pruncului Sfânt, parcă nu știi că e Ajun de Crăciun, iar copiii care vin cu colindul în seara de Ajun sunt tot mai puțini. Așadar, credincioșii s-au adunat în biserica de jos și au cântat colinde tradiționale, împreună cu părinții parohi și cântăreții bisericii.
Momentele de bucurie și de firească emoție i-a cuprins pe toți. Gazda bună și-a omenit colindătorii cu coronițe cu susan și cu vin fiert (și nefiert). La un  pahar de vin, cu toții și-au urat un praznic fericit.
Cuvântul de învățătură al mitropolitului Bartolomeu
Sâmbătă și duminică (în prima și a doua zi de Crăciun), biserica a devenit neîncăpătoare. Sâmbătă, s-a citit pastorala preasfințitului episcop Sofronie Dincec - episcopul ortodox al Oradiei, iar duminică, mesajul preasfințitului Bartolomeu, arhiereu al Vadului, Feleacului și Clujului, mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.
Făcând o paralelă între trecut și prezent, preasfințitul arhiereu Bartolomeu a ținut să sublinieze faptul că „cei mai vechi ai noștri aveau o mai dreaptă înțelegere a Crăciunului decât o avem noi, mulți din cei de azi. Copleșiți de atâta simț al istoriei, suntem tot mai aplecați să observăm pe un Iisus al ei, care s-a născut cândva, cu aproape două mii de ani în urmă, o dată pentru totdeauna, a cărui întrupare o celebrăm printr-o amintire liturgică și, eventual, printr-un ospăț la care El nu a fost poftit. Imnografii Bizanțului știau mai mult decât pricepem noi din cântările lor, și anume că Nașterea Domnului, anuală, e mai mult decât o comemorare, mai mult decât un praznic, mai mult decât o noapte festivă; ea e nu numai amintirea evenimentului, ci evenimentul însuși, tot atât de real ca și acela din Betleem...”
Preasfințitul mitropolit face referire și la „vechile noastre colinde de Crăciun, una din moștenirile cele mai prețioase pentru înțelegerea noastră ca oameni ai locului și neam de durată. Colindele de Crăciun, opere colective ale creatorilor anonimi, evocă sentimentul Nașterii Domnului în versuri de mare adâncime și frumusețe, al căror lirism e alimentat de certitudinea credinței și de participarea afectivă directă.”
Presfințitul Bartolomeu exemplifică și chiar comentează, așa cum ar putea să o facă unii grămătici ai limbii, constatând  că „cei mai vechi ai noștri, anonimii făcători de colinde, ne-au lăsat această bijuterie lirică de a cărei frumusețe eu, unul, nu mă pot sătura în veac: „Mare-i seara de-astă seară,/ Dar nu-i seara de-astă seară,/ Ci e seara lui Crăciun,/ Lui Crăciun celui bătrân/ Când s-a născut Fiul Sfânt,/ Fiul Sfânt pe-acest pământ.”
Analizând versurile și înțelesul lor, mesajul transmis, preasfințitul arhiereu s-a oprit și asupra „uneia dintre cele mai gingașe poezii izvorâte din lirica poetului nostru Mihai Eminescu, Colinde, colinde! (pe care, pentru marea ei frumusețe și prospețime” avea să o citeze în întregime): „Colinde, colinde!
E vremea colindelor,/ Căci ghiața se’ntinde/ Asemeni oglindelor/ Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele./ Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele./ Se bucur’ copiii./ Copiii și fetele/ De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele./ De dragul Mariei/ Și-al Mântuitorului/ Lucește pe ceruri/ O stea călătorului”.
„Nu este liber cel care poate să facă și să spună ce vrea...”
În mesajul său plin de simțire și de har dumnezeiesc, preafințitul Bartolomeu se referă și la libertatea prost înțeleasă de mulți dintre cei de astăzi.
„Din păcate, există printre noi destui creștini care sărbătoresc un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ioan fără Ioan și, mai ales, un An Nou într-un revelion perpetuu, fără sfârșit, condimentat cu narcotice vaporoase, straie impudice, și aburi etilici. Nimic alarmant, dacă o astfel de petrecere în lanț nu s-ar contura ca mod de viață al multora din tinerii noștri de azi, fără nici o apărare legiuită într-un mediu din ce în ce mai agresiv și mai dizolvant.
Pornind de la premiza că planeta noastră este opera lui Dumnezeu, sunt un partizan al mișcărilor ecologiste, care nu-și propun altceva decât refacerea și menținerea pământului în toată puritatea, frumusețea și rodnicia lui. Nu am auzit însă de un ecologism spiritual, de un curent împotriva poluării sufletelor tinere, sistematic agresate de libertinajul mediatic care le inculcă gustul pentru vulgaritate, pornografie, violență și desfrâu. Or, gustul viciat devine mentalitate, iar mentalitatea deviată răstoarnă valorile, consfințind anormalitatea drept normalitate, în interiorul unei libertăți prost înțelese și rău folosite...
Nu este liber cel care poate să facă și să spună ce vrea, ci este liber cel care spune și face ceea ce trebuie și ceea ce este cuviincios.”
Profund și drept întru credință, cinste, adevăr și morală creștină, preasfințitul arhiereu, învățătorul nostru, continuă să tragă semnale.
„Avem o lege pentru protecția copilului, dar ea nu se resimte și pe micul ecran, și cu atât mai puțin în școlile publice unde funcționează, obligatoriu, așa-zisele programe de sănătate care-i învață pe copii cum să îmbătrânească vertiginos prin depravare planificată. Avem o lege antidrog, dar nu și una antidezmăț. Avem o lege anticorupție, dar nu și una antiseducție... Ne interesează copiii străzii, dar nu avem dreptul să-i uităm pe copiii maidanului moral. Astăzi suntem într-o febrilă căutare de soluții împotriva crizei și a sărăciei, dar nu vom face nimic fără remediile spirituale împotriva acestei crime lente și bine studiate care distruge conștiința tinerilor.
Zadarnic curățim pământul de gunoaie dacă-l vom lăsa populat cu oameni deformați și mutilați sufletește.
Vă rog, părinților, ocrotiți-vă copiii! E vorba de viitorul nostru ca neam, popor și patrie...”
Un mesaj plin de învățătură, de sfaturi realiste și utile pe care preasfințitul Bartolomeu ni le transmite din tot sufletul, cu sinceritate și dragoste, spre atenționare și îndreptare. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Nașterea Domnului, anuală, e mai mult decât o comemorare, mai mult decât un praznic...”.

Trimite email
marți, 19 martie 2024, 11:23:09 Ora standard a Europei de Est