Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Ședință ordinară a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) Nord-Vest

Miercuri, 5 septembrie, la CJ Bihor


Ședință ordinară a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) Nord-Vest
Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Nord-Vest s-a întrunit, astăzi, 5 septembrie, la sediul Consiliului Județean Bihor, în cadrul unei ședințe ordinare. Pe agendă au figurat cinci hotărâri.

Membrii CDR au aprobat, prin Hot. nr. 257, doi membri titulari și doi membri supleanți din partea Regiunii Nord-Vest pentru Comitetul de Monitorizare al Programului Operațional Regional (POR). Aceștia sunt: membru titular Tiberiu Marc (președintele CDR Nord-Vest, președinte al CJ Sălaj) și membru supleant Alexandru Kiss (vicepreședintele CDR Nord-Vest, președinte al CJ Bihor) - dintre președinții celor șase Consilii Județene din regiune-, și Radu Munteanu (rector al Universității Tehnice Cluj-Napoca) ca membru titular iar ca membru supleant Marcel Borodi (președintele Asociației ARIES Transilvania) - dintre reprezentanții mediului de afaceri, mediului academic, sindicate, societății civile.

Comitetul este format, la nivel național, din 24 de membri: opt membri ai administrației publice centrale, opt reprezentanți regionali și opt reprezentanți ai societății civile și mediului academic, desemnați pe regiuni. Președintele Comitetului de Monitorizare al POR este ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor. Implementarea Programului Operațional Regional (POR) este supravegheată, conform Regulamentului nr.1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, de un Comitet de Monitorizare, constituit conform articolului 63 din același regulament, în termen de trei luni de la data notificării către Statul Membru a deciziei de aprobare a programului operațional. Comitetul de Monitorizare are rolul strategic de a se asigura asupra eficacității și calității implementării Programului Operațional Regional.

În cadrul aceleași ședințe, a mai fost aprobată Hot nr. 258, prin care s-a constituit, la nivel regional, Comitetul Regional de Evaluare Strategică și Corelare (CRESC), organism fără personalitate juridică.

Membrii CDR au făcut modificări la lista membrilor CRESC și au inclus amendamentul privind faptul că reuniunile CRESC vor avea loc deodată cu reuniunile CDR Nord-Vest.

Acest tip de Comitet va funcționa la nivelul fiecăreia din cele 8 regiuni de dezvoltare a României, astfel încât să se asigure prioritizarea din punct de vedere strategic a proiectelor finanțabile prin Program, la nivel regional, pe baza strategiei proprii de dezvoltare, precum și a realităților economico-sociale ale fiecăreia.

CRESC va îndeplini, între altele, următoarele atribuții: evaluează strategic proiectele depuse la nivel regional pentru finanțare în cadrul Programului Operațional Regional și stabilește prioritizarea acestora; aprobă lista proiectelor prioritare pentru regiune în vederea finanțării în cadrul Programului Operațional Regional; emite opinii și recomandări privind corelarea la nivelul regiunii de dezvoltare a proiectelor finanțate/ finanțabile din fonduri publice ș.a.

CRESC va avea 24 de membri care au fost deja nominalizați de către membrii CDR: câte doi reprezentanți ai autorităților administrației publice locale din cele șase județe componente ale regiunii, iar pe de altă parte, în număr egal, în urma unei consultări cu aceștia, câte un reprezentant al mediului economico-social din regiune. Numirea și revocarea membrilor CRESC se face prin Hotărâre a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR). Președintele și vicepreședintele CRESC sunt aleși dintre membrii CRESC, fiind membri ai CDR și președinți de Consiliu Județean.

De asemenea, s-a aprobat, prin Hot nr. 259, câteva modificări necesare în structura ADR Nord-Vest pentru optimizarea îndeplinirii atribuțiilor privind dezvoltarea strategică și internaționalizarea, în urma înființării Institutului Regional pentru Educație, Cercetare și Transfer Tehnologic - S.A. Institutul Regional va opera pe trei paliere principale, respectiv în domeniul educației, cercetării și al transferului de tehnologie. Activitățile Institutului vor viza: identificare și elaborare a documentației necesare pentru recunoașterea și acreditarea unor ocupații noi, dezvoltarea de curriculă pe produse educaționale destinate adulților, pentru calificarea și recalificarea profesională în meserii cerute pe piața muncii; se intenționează dezvoltarea în comun de pachete de servicii noi pentru învățământul post-universitar, dezvoltarea unei platforme regionale de e-learning, activități care vizează transferul tehnologic și sprijin pentru inovație prin noi produse, materiale și servicii.

Membrii CDR au mai aprobat Hot nr. 260 prin care s-a avizat Protocolul de colaborare dintre județele reunite în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest din România și Regiunea Marea Câmpie a Nordului din Ungaria. Documentul prevede dezvoltarea unui spațiu comun de contact și colaborare, orientat spre următoarele domenii: turism, protecția mediului, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor umane, economie și dezvoltarea mediului de afaceri, cercetare – Dezvoltare – Inovare, fonduri structurale și management de proiect. Protocolul va fi încheiat pe durată nedeterminată, se va rezilia sau modifica la dorința părților și va fi însoțit de un plan anual de acțiuni.

În perioada februarie 2006–august 2007, agențiile de dezvoltare din cele două regiuni vecine, alături de Consiliul Județean Satu Mare, au implementat proiectul “Crearea unei rețele parteneriale între managerii de programe europene români și maghiari”; proiect care a contribuit la dezvoltarea integrată și coordonată a celor două regiuni, prin elaborarea unui document unic de programare.

Prin Hot nr. 261 s-a adoptat recomandarea CDR de constituire a unei Asociații de dezvoltare intercomunitară în vederea accesării de finanțări prin Programul Operațional Regional (POR). Potrivit prevederilor legale în vigoare: “Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații”.

Asociația de dezvoltare intercomunitară din Regiunea Nord-Vest va avea scopul de a pregăti și promova la toate nivelurile, proiecte pentru dezvoltarea regională de interes comun pentru cele șase județe asociate, în domeniile serviciilor sociale, transport, mediu, mediu de afaceri, turism și de a obține finanțări interne și externe necesare derulării acestora, de a realiza în comun proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori a furnizării în comun a unor servicii publice.

Următoarea ședință a CDR Nord-Vest va avea loc la Baia Mare la o dată care se va stabili ulterior.

Lia VALENDORFEAN

Trimite email

joi, 22 octombrie 2026 la 10:28:23 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Pe urmele goralilor

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia...

Aflați mai multe (totul) din articolul „Goralii din Slovacia: monografie fotografică"!