Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Credință și destin ...

De la suflet... cu suflet

Credință și destin ...

„Bunule Dumnezeu, m-ai făurit, m-ai creat și iubit, iar eu îți înapoiez aceste daruri așa cum sunt, nici mai mult nici mai puțin, atât cât limitele îmi permit...”

Iau timpu-n palmă să-l privesc de-aproape... Știți? Palma mi-e goală! Și nu pot face să nu-mi întreb gândul: „Când au trecut? Unde-au zburat?” Jucăuș, gândul mă trimite într-o călătorie îndărăt, în urmă cu 34 de ani, când pentru întâia oară am pășit pe poarta școlii ca tânăr învățător, „cu cerul senin în privire”... Și ca atunci, și acum, la fiecare început sau sfârșit de an școlar, simt aceleași emoții, nerăbdare, neliniște și, de ce nu, poate un strop de teamă în a nu da greș, în a nu înșela încrederea ce-o citesc în seninul ochișorilor ce mă privesc din bănci ... și, de fiecare dată, se iscă în mine întrebarea: „Am reușit oare să las în sufletele lor o urmă a trecerii mele?”
Sfârșitul fiecărui an ne îndeamnă să facem un bilanț al lucrurilor și întâmplărilor trăite, iar undeva, într-un colț al sufletului, s-a prelins o lacrimă repetând cu melancolie: „Da, a mai trecut un an...!” Poate mai zbuciumat și mai greu decât alții, poate cu mai multe temeri și neostoite căutări întru împlinire, dar nu zadarnic ...
Profesia de dascăl a făcut din mine un om norocos, binecuvântat și bogat! În primul rând, aici am găsit iubirea aceea necondiționată, fără suspiciuni și fără întrebări; apoi, în toți anii ce-au trecut, dascăl și copii am învățat mereu unii de la ceilalți ... Așa e datul firii! O școală în care dascălul nu învață și el este o absurditate, iar un copil căruia nu-i poți trece nicio incertitudine, îți este o înfrângere...  Împreună am învățat să ne exprimăm gândurile ascultând o muzică de calitate, să ne strigăm bucuria în fața unui răsărit sau apus de soare, să vărsăm o lacrimă în fața unor vestigii de viață trecută, să ascultăm în tăcere o toacă de Vecernie, să ne plecăm fruntea în fața unor urme ce ne arată care ne sunt Rădăcinile, să ne umplem sufletul cu clipe de frumos și adevăr, închizând în căușul palmelor Bucuria Iubirii pentru tot ce-nseamnă Viață...
Trăim zbuciumat, învolburat; întâmpinăm greutăți de tot felul... ne zbatem să ocrotim tinerele vlăstare, să le educăm în spiritul adevăratelor valori morale, ne învățăm elevii să sape atent în adâncul ființei lor pentru a scoate la lumină ceva ce merită dăruit acestei lumi, îi învățăm să crească aidoma unor copaci falnici, cu frunziș bogat și rădăcini adânci, puternic ancorate în viața de zi cu zi, îi învățăm să spere și să viseze, să-și înalțe clipă de clipă zborul, chiar dacă, uneori, aripile ne sunt prea scurte ...
Domnului profesor cu dragoste!
De ce-am dăruit hârtiei aceste gânduri? Ca semn de recunoștință atâtor generații de dascăli ce mi-au fost călăuză în formarea mea ca om și dascăl, mulți dintre ei prea devreme și prea nedrept „plecați” dintre noi în lumea cu luminile... Apoi, mi-am dorit să fie un imbold pentru generațiile aflate la început de drum în această nobilă profesie... de dascăl-apostol, să creadă cu putere în menirea lor, să vegheze cu responsabilitate la ceea ce urcă din rădăcini spre coroană, să creadă cu putere în limpezimea izvorului ce curge lângă ei, să fie valea blândă ce-i ocrotește undele-i zburdalnice, fără a-i stăvili cursul impetuos, să știe că s-au înhămat la o muncă deloc ușoară, în care nu este loc pentru rutină sau nepăsare...
De felul în care vor ști sădi în sufletul copiilor „semințele” tuturor lucrurilor, acestea vor rodi mai târziu, iar rodul va fi cu atât mai bogat, cu cât au știut să le „pese”; vor găsi răsplată în acele simple și sincere gesturi de recunoștință din partea micuților învățăcei, vor cunoaște „sublimul suferinței”, când simți că munca nu ți-a fost în zadar, în ciuda piedicilor și pietrelor de pe drum... și atunci bucuria nu mai cunoaște margini!
Tuturor colegilor mei, mai vechi sau mai noi, demni slujitori în templul sacru al devenirii de sine și dragostei de carte, acum, la sfârșit de an, când învăluiți în corăbii de iubire și lumină ne simțim sufletul binecuvântat într-o rugă închinată Cerului pentru preaplinul roadelor de peste an, le doresc tihnă în casa sufletelor, o vacanță frumoasă, sănătate și putere de muncă, să rămână mereu „învățătorul cel tânăr cu cerul senin în privire”, chiar dacă o lume întreagă ar vrea să ne umilească sau îngenuncheze... să nu uite că înfrânt nu ești când sufletul ți-e frânt sau obosit, când ochii-ți sunt în lacrimi, ci când renunți la vise...
Copiii mei m-au învățat să iau viața în piept, nu ca s-o trântesc, ci să-i aud inima cum bate și să prețuiesc CLIPA! Fiecare putem împrumuta clipei veșnicia... (Ana COTRO)
 P.S. Stimați guvernanți, aceștia sunt dascălii pe care îi avem! Așa gândesc ei, și de aceea îi puteți trișa! Cu ei defilăm... Pe ei ne bazăm. Lor le încredințăm sufletele și florile noastre cele mai de preț!
Ana este unul din miile de dascăli-apostoli ai neamului care fac cinste școlii și profesiei. Oare câți dintre cei puși să facă legi bune pentru țară și popor pot să privească cu mândrie în urmă, la sfârșit de an, la un bilanț în fața propriei conștiințe?!
Iertare, Ana, dar nu puteam să nu spun și eu două vorbe!
Felicitări! Tu ești modelul pe care ni-l dorim! (Ov. D.)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Credință și destin ...
Trimite email
duminică, 23 august 2026 la 20:03:28 Ora de vară a Europei de Est