Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Criticul - „un mijlocitor cinstit”

Controverse

Criticul - „un mijlocitor cinstit”

Am fost îndemnați de Morice Blanchot a vedea în critic „un mijlocitor cinstit”, iar de Bernard Pingaud a-l socoti un cititor nu prea mult diferit de masa publicului, însă „un cititor de avangardă” la care apelăm ori de câte ori dorim să surprindem mișcarea profundă a unei opere, căci el posedă acea „experiență a posibilului”, locul comun unde un autor întâlnește mulțimea cititorilor săi.

Ne-am amintit cele de mai sus citind articolul domnului Ion Simuț „Critici cu umor, critici fără umor” (R. l. nr. 46) care elogiază demersul critic al autorului „Istoriei literaturii române contemporane”, între altele și pentru că acesta „pune „tichia de mărgăritar” pe capul eșecurilor literare”, considerând că „în ultimii ani negațiile sale sunt cu mult mai numeroase decât afirmațiile”. Plasându-l în categoria criticilor cu umor, dl Ion Simuț vorbește despre „negativismul jovial” al lui Alex Ștefănescu, negativism ce nu înseamnă „condamnare”.
 Atenția stăruitor îndreptată în ultima vreme spre cărțile proaste nu numai de dl Alex Ștefănescu implică luarea în discuție a două aspecte. Unul, cel mai important, a fost elucidat de Eugen Lovinescu în „Glossa asupra criticei” („Critice, vol.3 ,ed. a ll-a, 1920), în care citim: „Critica e raza de inteligență cordială ce străbate opera artistului. Ea îi luminează adâncurile (...) sub căldura  admirației pricepătoare”. Lovinescu nu tăgăduiește meritul criticii negative, socotind că aceasta o ia înaintea timpului  care elimină de la sine creațiile lipsite de valoare. I se pare însă „cu mult mai folositoare așa-zisa critică a frumuseților” motiv pentru care își încheia Glossa... cu aserțiunea: „Un critic, care a izbutit să sporească „frumosul” omenirii oricât de puțin, e cu mult mai folositor decât criticul care a nimicit oricât de multă urâciune literară”.
Al doilea aspect ține de faptul că un critic preocupat mai ales de reliefarea defectelor unei opere ar putea deveni opac în fața unei creații viabile, fără a găsi tăria morală de a se „revizui”, recunoscând astfel în mod onest că opinia sa formulată în legătură cu opera negată, a fost eronată.
Nu afirma deunăzi un critic galonat, deținător de trei ori al premiului la secțiunea „istorie și critică literară” că opera lui M. Caragiale, „Craii de curte veche” este „cea mai proastă carte din toată proza românească”? (Al Serpens)
Trimite email
joi, 13 august 2026 la 07:20:54 Ora de vară a Europei de Est