Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Principii dietetice în terapia gastritelor

Sfatul medicului

Principii dietetice în terapia gastritelor

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Gastritele acute sunt afecțiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice. Ele survin în deosebi după agresiuni alimentare (prin masticație incompletă, abuz de vegetale cu conținut crescut de fibre groase, ingestie exagerată de alcool, consum de produse prea reci sau prea fierbinți, abuzurile ocazionale de condimente sau grăsimi prăjite etc), infecțioase (în contextul unor viroze respiratorii, hepatitei epidemice, toxiinfcțiilor alimetare etc), chimice (medicamente, substanțe toxice, reflux duodenogastric etc) și alergice (alergie la unele alimente sau medicamente).
Boala se instalează brusc, cu grețuri și vărsături, dureri în etajul abdominal superior, senzație de plenitudine; uneori cefalee, indispoziție, stare de rău generală.
În absența unui tratament adecvat, boala evoluează spre deshidratări sau hemoragii digestive masive.
Regimul alimentar recomandat trebuie să fie apropiat de obiceiurile alimentare ale pacientului, preparat dietetic și servit într-o formă cât mai apetisantă, ca el să fie acceptat și urmat fără greutate. Mesele se recomandă a fi luate la aceeași oră, să fie puțin abundente și mai frecvente (4-5 mese pe zi). Se evită ingestia unui volum mare de alimente, astfel încât se protejează stomacul de un efort digestiv suplimentar. Masticația insuficientă, datorată fie îngurgitării rapide, fie danturii neîngrijite, crește efortul stomacului de a digera alimentele și implicit accentuează suferința bolnavului. Se recomandă menținerea unei stări de liniște și calm în timpul mesei, evitarea lecturii sau privirii la televizor, cât și discuțiile în contradictoriu. Sunt contraindicate fumatul, băuturile alcoolice, condimentele deosebit de iritante pentru stomac (piper, ardei iute, muștar etc), alimente tari, bogate în celuloză grosolană (ridichi, fasole boabe, mazăre boabe, ceapă uscată, usturoiul, fructele cu coajă, pâinea neagră etc), carnea provenită de la animale bătrâne, insuficient fiartă sau friptă. Alimentele prea concentrate în sare și zahăr sunt de asemenea iritante pentru mucoasa gastrică. Consumul produselor prea fierbinți sau prea reci, este contraindicat. Trebuie evitată stagnarea alimentelor în cavitatea gastrică, de aceea se consumă alimente lichide sau semilichide (care părăsesc stomacul mai repede).
În prescrierea regimului alimentar la bolnavii cu gastrită, se recomandă alimente care sunt mai puțin iritante pentru mucoasa gastrică, precum: apa, apa alcalină (fără CO2), laptele, pâinea veche de o zi, grăsimile, carnea fiartă, fructele dulci (opărite în apă și bine fărâmițate), legumele cu unt, supele de legume îngroșate cu faină albă, orezul și grișul fiert. Dintre alimentele care agresează mucoasa gastrică, menționăm carnea friptă, extractele de carne, pâinea albă, legumele și fructele crude.

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:55:31 Ora standard a Europei de Est