Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Coordonatele culturale ale lunii ianuarie (2011)

La Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea

Coordonatele culturale ale lunii ianuarie (2011)

În luna ianuarie, vom continua seria evenimentelor culturale cu aniversarea altor mari scriitori, reprezentanți de seamă ai literaturii române și universale, printre care îi amintim pe: Ion Heliade-Rădulescu, Jack London, Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu și Ion Luca Caragiale.

1.Heliade - Rădulescu, Ion (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, la București) a fost scriitor, filolog, tipograf, editor, prozator, critic. Heliade - Rădulescu este, de asemenea, o personalitate importantă a momentului pașoptist din literatura română, un deschizător de drumuri în ceea ce privește ideologia romanismului. O trăsătură specifică fiind împletirea elementelor clasice cu cele romantice.
 „Sburătorul”, opera sa reprezentativă, este totodată și prima baladă cultă, care valorifică mitul folclorc al zburătorului.
2.London, Jack (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco - d. 22 noiembrie 1916, California) este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney. A fost un mare scriitor și jurnalist american. Surprinzător, frumos, plin de râsete, agitat și curajos, mereu dornic de aventură pe uscat sau pe mare, el a fost una dintre figurile cele mai atractive și romantice din vremea lui.
Meritele prozei sale sunt incontestabile.
Printre capodoperele sale se numără romanele „Colț alb”, „Chemarea străbunilor”, „Aventura cea mare”, „Aventuri în Alaska”, „Campionul greilor”, „Canionul”, „Căutătorul de aur”, „Croazieră cu Snark”, „Înainte de Adam”, „Lupul de mare”, „Mihail, câine de circ” etc.
3.Eminescu, Mihai (n. 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești - d. 15 iunie 1889, la București), un om de mare valoare culturală, supranumit „Luceafărul” poeziei românești, a fost și prozator, jurnalist, sufleur, copist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
De-a lungul vieții, Eminescu a scris poezii cu tematică diferită (natura, dragostea, cosmosul, visul etc). Opera sa cuprinde specii ca: idila („Dorința”, „Sara pe deal”, „Lacul”, „O, rămâi...”); egloga („Floare albastră”); satira („Junii corupți”, „Epigonii”, „Împărat și proletar”, ciclul de scrisori – „Scrisorile I, II, III, IV, V”); elegia  („Revedere”, „Mai am un singur dor”); glossa („Glossă”); poeme: „Luceafărul”, „Călin (file din poveste)”, „Memento mori”; doina („Ce te legeni ...”, „Doina”).
Astfel, Eminescu a fost o personalitate copleșitoare. Ca poet, s-a remarcat prin forța de sinteză a izvoarelor autohtone și universale, prin imaginație bogată și fantezie creatoare, prin înălțarea filosofică și printr-o viziune cosmică și mitologică asupra omului.
4.Odobescu, Alexandru (n. 23 ianuarie 1834, la București - d. 10 noiembrie 1895) a fost scriitor, arheolog și om politic român. Format la școala clasicismului francez și la aceea a antichității, om de știință, Odobescu scrie o proză admirabilă în eleganță și puritate. Nuvelele sale istorice – „Mihnea-Vodă cel Rău”, „Doamna Chiajna” și mai ales spiritualul „Pseudokynegetikos” - au încântat generațiile trecute și prezente.
 „Pseudokynegetikos”, despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „bate câmpii cu grație”, închide în el considerații estetice și descrierea a trei opere de artă, un basm (Povestea lui Făt-Frumos împărat cu noroc la vânat) și chiar și un fragment autobiografic în care autorul povestește despre o vânătoare de dropii în Bărăgan.
5.Caragiale, Ion Luca (n. 30 ianuarie 1852, la Haimanale - d. 9 iunie 1912, la Berlin) a fost un dramaturg desăvârșit, nuvelist, pamfletar, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. De asemenea, Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români, după Mihai Eminescu.
Opera sa cuprinde comedii („O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Conu Leonida față cu reacțiunea”, „D’ale carnavalului”); volumul „Momente și schițe”; nuvele („În vreme de război”, „O făclie de Paște”, „La hanul lui Mânjoală”); schițe („D-l Goe”, „Bubico”, „Vizită”, „Lanțul slăbiciunilor”); povestiri („ Kir Ianulea”, „Abu Hassan”, „Calul dracului”). Simona POPA
Trimite email
vineri, 27 februarie 2026 la 01:10:06 Ora standard a Europei de Est