Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Coordonatele culturale ale lunii ianuarie (2011)

La Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea

Coordonatele culturale ale lunii ianuarie (2011)

În luna ianuarie, vom continua seria evenimentelor culturale cu aniversarea altor mari scriitori, reprezentanți de seamă ai literaturii române și universale, printre care îi amintim pe: Ion Heliade-Rădulescu, Jack London, Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu și Ion Luca Caragiale.

1.Heliade - Rădulescu, Ion (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, la București) a fost scriitor, filolog, tipograf, editor, prozator, critic. Heliade - Rădulescu este, de asemenea, o personalitate importantă a momentului pașoptist din literatura română, un deschizător de drumuri în ceea ce privește ideologia romanismului. O trăsătură specifică fiind împletirea elementelor clasice cu cele romantice.
 „Sburătorul”, opera sa reprezentativă, este totodată și prima baladă cultă, care valorifică mitul folclorc al zburătorului.
2.London, Jack (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco - d. 22 noiembrie 1916, California) este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney. A fost un mare scriitor și jurnalist american. Surprinzător, frumos, plin de râsete, agitat și curajos, mereu dornic de aventură pe uscat sau pe mare, el a fost una dintre figurile cele mai atractive și romantice din vremea lui.
Meritele prozei sale sunt incontestabile.
Printre capodoperele sale se numără romanele „Colț alb”, „Chemarea străbunilor”, „Aventura cea mare”, „Aventuri în Alaska”, „Campionul greilor”, „Canionul”, „Căutătorul de aur”, „Croazieră cu Snark”, „Înainte de Adam”, „Lupul de mare”, „Mihail, câine de circ” etc.
3.Eminescu, Mihai (n. 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești - d. 15 iunie 1889, la București), un om de mare valoare culturală, supranumit „Luceafărul” poeziei românești, a fost și prozator, jurnalist, sufleur, copist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
De-a lungul vieții, Eminescu a scris poezii cu tematică diferită (natura, dragostea, cosmosul, visul etc). Opera sa cuprinde specii ca: idila („Dorința”, „Sara pe deal”, „Lacul”, „O, rămâi...”); egloga („Floare albastră”); satira („Junii corupți”, „Epigonii”, „Împărat și proletar”, ciclul de scrisori – „Scrisorile I, II, III, IV, V”); elegia  („Revedere”, „Mai am un singur dor”); glossa („Glossă”); poeme: Luceafărul”, „Călin (file din poveste)”, „Memento mori”; doina („Ce te legeni ...”, „Doina”).
Astfel, Eminescu a fost o personalitate copleșitoare. Ca poet, s-a remarcat prin forța de sinteză a izvoarelor autohtone și universale, prin imaginație bogată și fantezie creatoare, prin înălțarea filosofică și printr-o viziune cosmică și mitologică asupra omului.
4.Odobescu, Alexandru (n. 23 ianuarie 1834, la București - d. 10 noiembrie 1895) a fost scriitor, arheolog și om politic român. Format la școala clasicismului francez și la aceea a antichității, om de știință, Odobescu scrie o proză admirabilă în eleganță și puritate. Nuvelele sale istorice – „Mihnea-Vodă cel Rău”, „Doamna Chiajna” și mai ales spiritualul „Pseudokynegetikos” - au încântat generațiile trecute și prezente.
 „Pseudokynegetikos”, despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „bate câmpii cu grație”, închide în el considerații estetice și descrierea a trei opere de artă, un basm (Povestea lui Făt-Frumos împărat cu noroc la vânat) și chiar și un fragment autobiografic în care autorul povestește despre o vânătoare de dropii în Bărăgan.
5.Caragiale, Ion Luca (n. 30 ianuarie 1852, la Haimanale - d. 9 iunie 1912, la Berlin) a fost un dramaturg desăvârșit, nuvelist, pamfletar, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. De asemenea, Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români, după Mihai Eminescu.
Opera sa cuprinde comedii (O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Conu Leonida față cu reacțiunea”, „D’ale carnavalului”); volumul „Momente și schițe”; nuvele („În vreme de război”, „O făclie de Paște”, „La hanul lui Mânjoală”); schițe („D-l Goe”, „Bubico”, „Vizită”, „Lanțul slăbiciunilor”); povestiri („
Kir Ianulea”, „Abu Hassan”, „Calul dracului”). Simona POPA

Trimite email
luni, 13 aprilie 2026 la 11:46:56 Ora de vară a Europei de Est