Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Coordonatele culturale ale lunii ianuarie (2011)

La Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea

Coordonatele culturale ale lunii ianuarie (2011)

În luna ianuarie, vom continua seria evenimentelor culturale cu aniversarea altor mari scriitori, reprezentanți de seamă ai literaturii române și universale, printre care îi amintim pe: Ion Heliade-Rădulescu, Jack London, Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu și Ion Luca Caragiale.

1.Heliade - Rădulescu, Ion (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, la București) a fost scriitor, filolog, tipograf, editor, prozator, critic. Heliade - Rădulescu este, de asemenea, o personalitate importantă a momentului pașoptist din literatura română, un deschizător de drumuri în ceea ce privește ideologia romanismului. O trăsătură specifică fiind împletirea elementelor clasice cu cele romantice.
 „Sburătorul”, opera sa reprezentativă, este totodată și prima baladă cultă, care valorifică mitul folclorc al zburătorului.
2.London, Jack (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco - d. 22 noiembrie 1916, California) este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney. A fost un mare scriitor și jurnalist american. Surprinzător, frumos, plin de râsete, agitat și curajos, mereu dornic de aventură pe uscat sau pe mare, el a fost una dintre figurile cele mai atractive și romantice din vremea lui.
Meritele prozei sale sunt incontestabile.
Printre capodoperele sale se numără romanele „Colț alb”, „Chemarea străbunilor”, „Aventura cea mare”, „Aventuri în Alaska”, „Campionul greilor”, „Canionul”, „Căutătorul de aur”, „Croazieră cu Snark”, „Înainte de Adam”, „Lupul de mare”, „Mihail, câine de circ” etc.
3.Eminescu, Mihai (n. 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești - d. 15 iunie 1889, la București), un om de mare valoare culturală, supranumit „Luceafărul” poeziei românești, a fost și prozator, jurnalist, sufleur, copist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
De-a lungul vieții, Eminescu a scris poezii cu tematică diferită (natura, dragostea, cosmosul, visul etc). Opera sa cuprinde specii ca: idila („Dorința”, „Sara pe deal”, „Lacul”, „O, rămâi...”); egloga („Floare albastră”); satira („Junii corupți”, „Epigonii”, „Împărat și proletar”, ciclul de scrisori – „Scrisorile I, II, III, IV, V”); elegia  („Revedere”, „Mai am un singur dor”); glossa („Glossă”); poeme: „Luceafărul”, „Călin (file din poveste)”, „Memento mori”; doina („Ce te legeni ...”, „Doina”).
Astfel, Eminescu a fost o personalitate copleșitoare. Ca poet, s-a remarcat prin forța de sinteză a izvoarelor autohtone și universale, prin imaginație bogată și fantezie creatoare, prin înălțarea filosofică și printr-o viziune cosmică și mitologică asupra omului.
4.Odobescu, Alexandru (n. 23 ianuarie 1834, la București - d. 10 noiembrie 1895) a fost scriitor, arheolog și om politic român. Format la școala clasicismului francez și la aceea a antichității, om de știință, Odobescu scrie o proză admirabilă în eleganță și puritate. Nuvelele sale istorice – „Mihnea-Vodă cel Rău”, „Doamna Chiajna” și mai ales spiritualul „Pseudokynegetikos” - au încântat generațiile trecute și prezente.
 „Pseudokynegetikos”, despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „bate câmpii cu grație”, închide în el considerații estetice și descrierea a trei opere de artă, un basm (Povestea lui Făt-Frumos împărat cu noroc la vânat) și chiar și un fragment autobiografic în care autorul povestește despre o vânătoare de dropii în Bărăgan.
5.Caragiale, Ion Luca (n. 30 ianuarie 1852, la Haimanale - d. 9 iunie 1912, la Berlin) a fost un dramaturg desăvârșit, nuvelist, pamfletar, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. De asemenea, Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români, după Mihai Eminescu.
Opera sa cuprinde comedii („O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Conu Leonida față cu reacțiunea”, „D’ale carnavalului”); volumul „Momente și schițe”; nuvele („În vreme de război”, „O făclie de Paște”, „La hanul lui Mânjoală”); schițe („D-l Goe”, „Bubico”, „Vizită”, „Lanțul slăbiciunilor”); povestiri („ Kir Ianulea”, „Abu Hassan”, „Calul dracului”). Simona POPA
Trimite email
luni, 17 august 2026 la 16:26:48 Ora de vară a Europei de Est