Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Alimentația școlarului

Sfatul medicului

Alimentația școlarului

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Ajuns la vârsta frecventării școlii, copilul devine din ce în ce mai independent de stilul lui de a mânca. Activitatea socială mai largă constând din activitățile școlare, joaca și practicarea sporturilor, lipsa de-acasă a copilului sau a părinților la orele unor mese principale pot dăuna alimentației echilibrate a copilului. Astfel, micul dejun, care trebuie să fie întotdeauna substanțial, poate fi luat în fugă în absența părinților sau poate fi omis. La orele când foamea este mai accentuată, copilul poate fi la școală, la joacă sau în alte activități și atunci poate „mânca ce va găsi” (cel mai adesea gustări ce se pot procura cu ușurință, cum sunt fast-food-ul, chipsurile etc). Adesea copilul uită de masă fiind prea preocupat de activitățile lui sociale. Sau, sosind acasă flămând, nu are răbdare până la ora mesei și gustă ceva, de obicei un aliment cu valoare nutritivă slabă, pentru ca apoi să nu mai aibă apetit la masă. Învățatul în ture (și activitatea profesională în ture a părinților) poate face ca, la unele mese principale, copilul să fie singur acasă și să nu dorească să își încălzească mâncarea, preferând să-și astâmpere foamea cu ce găsește la îndemână.
Părinții trebuie averizați că în timpul eforturilor școlare, copilul trebuie să aibă o alimentație echilibrată, și că de ei depinde dacă copilul este sau nu bine nutrit pentru că ei cumpără alimentele din casă.
Rația alimentară
Rația alimentară a școlarului exprimată în produse alimentare, ca rație zilnică medie este următoarea la grupa de vârstă:
7-12 ani: carne =130g, lapte =500g, brânză =30g, ouă =50g, unt =30g, pâine =225g, derivate de cereale =50g, legume uscate =10g, cartofi =200g, alte legume =300g, fructe =250g, zahăr și zaharoase =55g.
13-18 ani: carne =225g, lapte= 500g, brânză =50g, ouă =50g, unt =30g, pâine =450g, derivate de cereale =60g, legume uscate =20g, cartofi =300g, alte legume =450g, fructe =350g, zahăr și zaharoase =70g.
Proporția factorilor nutritivi principali va fi aproximativ următoarea:  proteinele în proporție de 55-60%, reprezentate prin carne, lapte, brânzeturi, ouă; proporția de grăsimi animale va fi de 50% din grăsimile totale din dietă; glucidele vor proveni din pâine, legume, cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri. Fructele trebuie consumate zilnic; de asemenea salatele de sezon și salatele de crudități trebuie consumate zilnic. Se vor prepara meniuri cât mai variate, evitându-se condimentarea exagerată și prăjelile.
Copiii vor fi învățați să respecte regulile de igienă ale alimentației și să aibă o ținută corectă, civilizată la masă. În timpul mesei se vor evita discuțiile neplăcute.
Copilul școlar va avea 3 mese principale și 1-2 gustări pe zi. Se vor evita gustările nenutritive (tip fast-food, chipsuri etc, așa-zisele calorii „goale”). Pentru gustări se vor prefera alimente cu calități nutriționale crescute (morcov crud, suc de roșii, portocale, țelină, caise, piersici, lapte degresat, iaurt simplu, cașcaval, pui fără piele, banane, înghețată, floricele de porumb, fursecuri etc). Mesele principale vor avea la micul dejun lapte cu tartine cu unt, brânză sau carne și gem, miere. La prânz: supă, ciorbă sau o salată îmbogățită cu carne sau pește, ou, cartofi; un fel de mâncare cu carne și legume, salată verde, de roșii sau crudități; desert. Seara: două feluri de mâncare, unul cu carne, brânză sau ouă plus salată și un desert ușor sau lapte.
Patologia nutrițională la vârsta școlară, legată de dietele neechilibrate, poate cuprinde deficiențe de vitamine, anemie, hipotrofia ponderală, obezitatea.

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 06:42:06 Ora standard a Europei de Est