Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Alimentația școlarului

Sfatul medicului

Alimentația școlarului

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Ajuns la vârsta frecventării școlii, copilul devine din ce în ce mai independent de stilul lui de a mânca. Activitatea socială mai largă constând din activitățile școlare, joaca și practicarea sporturilor, lipsa de-acasă a copilului sau a părinților la orele unor mese principale pot dăuna alimentației echilibrate a copilului. Astfel, micul dejun, care trebuie să fie întotdeauna substanțial, poate fi luat în fugă în absența părinților sau poate fi omis. La orele când foamea este mai accentuată, copilul poate fi la școală, la joacă sau în alte activități și atunci poate „mânca ce va găsi” (cel mai adesea gustări ce se pot procura cu ușurință, cum sunt fast-food-ul, chipsurile etc). Adesea copilul uită de masă fiind prea preocupat de activitățile lui sociale. Sau, sosind acasă flămând, nu are răbdare până la ora mesei și gustă ceva, de obicei un aliment cu valoare nutritivă slabă, pentru ca apoi să nu mai aibă apetit la masă. Învățatul în ture (și activitatea profesională în ture a părinților) poate face ca, la unele mese principale, copilul să fie singur acasă și să nu dorească să își încălzească mâncarea, preferând să-și astâmpere foamea cu ce găsește la îndemână.
Părinții trebuie averizați că în timpul eforturilor școlare, copilul trebuie să aibă o alimentație echilibrată, și că de ei depinde dacă copilul este sau nu bine nutrit pentru că ei cumpără alimentele din casă.
Rația alimentară
Rația alimentară a școlarului exprimată în produse alimentare, ca rație zilnică medie este următoarea la grupa de vârstă:
7-12 ani: carne =130g, lapte =500g, brânză =30g, ouă =50g, unt =30g, pâine =225g, derivate de cereale =50g, legume uscate =10g, cartofi =200g, alte legume =300g, fructe =250g, zahăr și zaharoase =55g.
13-18 ani: carne =225g, lapte= 500g, brânză =50g, ouă =50g, unt =30g, pâine =450g, derivate de cereale =60g, legume uscate =20g, cartofi =300g, alte legume =450g, fructe =350g, zahăr și zaharoase =70g.
Proporția factorilor nutritivi principali va fi aproximativ următoarea:  proteinele în proporție de 55-60%, reprezentate prin carne, lapte, brânzeturi, ouă; proporția de grăsimi animale va fi de 50% din grăsimile totale din dietă; glucidele vor proveni din pâine, legume, cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri. Fructele trebuie consumate zilnic; de asemenea salatele de sezon și salatele de crudități trebuie consumate zilnic. Se vor prepara meniuri cât mai variate, evitându-se condimentarea exagerată și prăjelile.
Copiii vor fi învățați să respecte regulile de igienă ale alimentației și să aibă o ținută corectă, civilizată la masă. În timpul mesei se vor evita discuțiile neplăcute.
Copilul școlar va avea 3 mese principale și 1-2 gustări pe zi. Se vor evita gustările nenutritive (tip fast-food, chipsuri etc, așa-zisele calorii „goale”). Pentru gustări se vor prefera alimente cu calități nutriționale crescute (morcov crud, suc de roșii, portocale, țelină, caise, piersici, lapte degresat, iaurt simplu, cașcaval, pui fără piele, banane, înghețată, floricele de porumb, fursecuri etc). Mesele principale vor avea la micul dejun lapte cu tartine cu unt, brânză sau carne și gem, miere. La prânz: supă, ciorbă sau o salată îmbogățită cu carne sau pește, ou, cartofi; un fel de mâncare cu carne și legume, salată verde, de roșii sau crudități; desert. Seara: două feluri de mâncare, unul cu carne, brânză sau ouă plus salată și un desert ușor sau lapte.
Patologia nutrițională la vârsta școlară, legată de dietele neechilibrate, poate cuprinde deficiențe de vitamine, anemie, hipotrofia ponderală, obezitatea.

Trimite email

marţi, 15 octombrie 2019