Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Alimentația școlarului

Sfatul medicului

Alimentația școlarului

Ne răspunde doamna doctor Carmen Băloiu - medic pediatru la Spitalul Clinic Municipal „dr. Gavril Curteanu” din Oradea.

Ajuns la vârsta frecventării școlii, copilul devine din ce în ce mai independent de stilul lui de a mânca. Activitatea socială mai largă constând din activitățile școlare, joaca și practicarea sporturilor, lipsa de-acasă a copilului sau a părinților la orele unor mese principale pot dăuna alimentației echilibrate a copilului. Astfel, micul dejun, care trebuie să fie întotdeauna substanțial, poate fi luat în fugă în absența părinților sau poate fi omis. La orele când foamea este mai accentuată, copilul poate fi la școală, la joacă sau în alte activități și atunci poate „mânca ce va găsi” (cel mai adesea gustări ce se pot procura cu ușurință, cum sunt fast-food-ul, chipsurile etc). Adesea copilul uită de masă fiind prea preocupat de activitățile lui sociale. Sau, sosind acasă flămând, nu are răbdare până la ora mesei și gustă ceva, de obicei un aliment cu valoare nutritivă slabă, pentru ca apoi să nu mai aibă apetit la masă. Învățatul în ture (și activitatea profesională în ture a părinților) poate face ca, la unele mese principale, copilul să fie singur acasă și să nu dorească să își încălzească mâncarea, preferând să-și astâmpere foamea cu ce găsește la îndemână.
Părinții trebuie averizați că în timpul eforturilor școlare, copilul trebuie să aibă o alimentație echilibrată, și că de ei depinde dacă copilul este sau nu bine nutrit pentru că ei cumpără alimentele din casă.
Rația alimentară
Rația alimentară a școlarului exprimată în produse alimentare, ca rație zilnică medie este următoarea la grupa de vârstă:
7-12 ani: carne =130g, lapte =500g, brânză =30g, ouă =50g, unt =30g, pâine =225g, derivate de cereale =50g, legume uscate =10g, cartofi =200g, alte legume =300g, fructe =250g, zahăr și zaharoase =55g.
13-18 ani: carne =225g, lapte= 500g, brânză =50g, ouă =50g, unt =30g, pâine =450g, derivate de cereale =60g, legume uscate =20g, cartofi =300g, alte legume =450g, fructe =350g, zahăr și zaharoase =70g.
Proporția factorilor nutritivi principali va fi aproximativ următoarea:  proteinele în proporție de 55-60%, reprezentate prin carne, lapte, brânzeturi, ouă; proporția de grăsimi animale va fi de 50% din grăsimile totale din dietă; glucidele vor proveni din pâine, legume, cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri. Fructele trebuie consumate zilnic; de asemenea salatele de sezon și salatele de crudități trebuie consumate zilnic. Se vor prepara meniuri cât mai variate, evitându-se condimentarea exagerată și prăjelile.
Copiii vor fi învățați să respecte regulile de igienă ale alimentației și să aibă o ținută corectă, civilizată la masă. În timpul mesei se vor evita discuțiile neplăcute.
Copilul școlar va avea 3 mese principale și 1-2 gustări pe zi. Se vor evita gustările nenutritive (tip fast-food, chipsuri etc, așa-zisele calorii „goale”). Pentru gustări se vor prefera alimente cu calități nutriționale crescute (morcov crud, suc de roșii, portocale, țelină, caise, piersici, lapte degresat, iaurt simplu, cașcaval, pui fără piele, banane, înghețată, floricele de porumb, fursecuri etc). Mesele principale vor avea la micul dejun lapte cu tartine cu unt, brânză sau carne și gem, miere. La prânz: supă, ciorbă sau o salată îmbogățită cu carne sau pește, ou, cartofi; un fel de mâncare cu carne și legume, salată verde, de roșii sau crudități; desert. Seara: două feluri de mâncare, unul cu carne, brânză sau ouă plus salată și un desert ușor sau lapte.
Patologia nutrițională la vârsta școlară, legată de dietele neechilibrate, poate cuprinde deficiențe de vitamine, anemie, hipotrofia ponderală, obezitatea.

Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 20:50:09 Ora standard a Europei de Est