Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mica Unire, sărbătorită la Liceul Teologic Ortodox „episcop Roman Ciorogariu”

Alin Sonea


Mica Unire, sărbătorită la Liceul Teologic Ortodox „episcop Roman Ciorogariu”
Cu binecuvântarea Preasfințitului părinte Sofronie, episcopul Oradiei, la împlinirea a 152 de ani de la Unirea Pricipatelor Române (24 Ianuarie 1859), elevii și cadrele didactice de la Liceul Teologic Ortodox „episcop Roman Ciorogariu” din Oradea au pregătit un program omagial în cinstea acestui fericit eveniment din istoria poporului român.

Astăzi, când sărbătorim 152 de ani de la Unirea Principatelor Române, nu trebuie să uităm că Unirea Principatelor Române s-a făcut și cu rugăciunile, cu îndemnurile sfinte și cu participarea totală și plină de dragoste a bisericii noastre străbune din Muntenia și din Moldova.

De aceea, sărbătoarea a început cu săvârșirea Sfintei Liturghii în Paraclisul cu hramul Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului din cadrul liceului, după care s-a săvârșit slujba Te-Deum-ului la sărbătorile comemorative.

La evenimentul desfășurat apoi în sala Comenius a liceului au luat parte elevi ai școlii, profesori din cadrul catedrei de istorie și teologie și conducerea instituției de învățământ.

Programul a surprins câteva momente importante. În prima parte a fost evocat momentul unirii printr-un discurs susținut de profesorul de istorie Alin Oros: „Unirea Munteniei cu Moldova la 24 Ianuarie 1859, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza a constituit un act istoric epocal, întărind temelia unității naționale și pregătind Marea Unire din 1918, când s-a desăvârșit procesul unității naționale și sociale prin crearea statului național unitar român”.

Elevul Alexandru Carțiș, din clasa a X-a, a creionat câteva date biografice despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza și despre contextul politic internațional care a permis realizarea Unirii de la 1859: Contextul istoric al Unirii românilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a ivit odată cu deșteptarea naționalismului statelor europene la 1821 și mai târziu în 1848. Tratatul de la Paris din 1856 aduce în discuție posibilitatea Unirii Þărilor Române - Muntenia cu Moldova - și conferă între altele dreptul românilor de a convoca Adunări Ad-hoc pentru a-și exprima dorințele cu privire la Unire și la organizarea țării”.

A urmat un recital de poezie din Vasile Alecsandri, despre Cuza-Vodă, susținut de câteva eleve din clasele a VI-a, a VIII-a și a X-a.

Elevii clasei a VIII-a B au dat viață câtorva personaje de pe scena politică românească, ce au avut un rol important în alegerea aceluiași domnitor, atât în Moldova, cât și în Þara Românească, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza, într-o scenetă istorică ce a surprins atmosfera momentului istoric omagiat.

Din program nu a lipsit Hora Unirii, cântată de corul „Diacon Nicolae Firu” al liceului, dirijat de părintele arhid. prof. Ștefan Lakatos, horă în care, în curtea școlii, s-au prins profesorii și elevii participanți la evocarea acestui măreț moment din istoria națională.

Este o cinste națională faptul că unitatea statală a României moderne, stabilită la 24 Ianuarie 1859 și desăvârșită la 1 Decembrie 1918, are ca bază de neclintit unitatea spirituală de neam, de limbă și de credință, căreia creștinismul ortodox românesc i-a dat conștiință națională, vie și activă, în cadrul bisericii noastre străbune de aproape 2000 de ani.

La 24 Ianuarie 1859, nu s-au unit numai Moldova cu Muntenia, ci spiritual, în taină, s-au unit toți românii de pretutindeni. De aceea, românii de la 24 Ianuarie 1859 au avut sufletele tari, nu s-au temut de nimic și au învins numai cu tăria credinței lor strămoșești oarba neunire și rezistența imperiilor hrăpărețe ale turcilor, rușilor și austro-ungarilor, făcându-se recunoscuți și respectați de întreaga Europă, văzând întreaga lume: „Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească”!