Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Mica Unire, sărbătorită la Liceul Teologic Ortodox „episcop Roman Ciorogariu”

Alin Sonea


Mica Unire, sărbătorită la Liceul Teologic Ortodox „episcop Roman Ciorogariu”
Cu binecuvântarea Preasfințitului părinte Sofronie, episcopul Oradiei, la împlinirea a 152 de ani de la Unirea Pricipatelor Române (24 Ianuarie 1859), elevii și cadrele didactice de la Liceul Teologic Ortodox „episcop Roman Ciorogariu” din Oradea au pregătit un program omagial în cinstea acestui fericit eveniment din istoria poporului român.

Astăzi, când sărbătorim 152 de ani de la Unirea Principatelor Române, nu trebuie să uităm că Unirea Principatelor Române s-a făcut și cu rugăciunile, cu îndemnurile sfinte și cu participarea totală și plină de dragoste a bisericii noastre străbune din Muntenia și din Moldova.

De aceea, sărbătoarea a început cu săvârșirea Sfintei Liturghii în Paraclisul cu hramul Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului din cadrul liceului, după care s-a săvârșit slujba Te-Deum-ului la sărbătorile comemorative.

La evenimentul desfășurat apoi în sala Comenius a liceului au luat parte elevi ai școlii, profesori din cadrul catedrei de istorie și teologie și conducerea instituției de învățământ.

Programul a surprins câteva momente importante. În prima parte a fost evocat momentul unirii printr-un discurs susținut de profesorul de istorie Alin Oros: „Unirea Munteniei cu Moldova la 24 Ianuarie 1859, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza a constituit un act istoric epocal, întărind temelia unității naționale și pregătind Marea Unire din 1918, când s-a desăvârșit procesul unității naționale și sociale prin crearea statului național unitar român”.

Elevul Alexandru Carțiș, din clasa a X-a, a creionat câteva date biografice despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza și despre contextul politic internațional care a permis realizarea Unirii de la 1859: Contextul istoric al Unirii românilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a ivit odată cu deșteptarea naționalismului statelor europene la 1821 și mai târziu în 1848. Tratatul de la Paris din 1856 aduce în discuție posibilitatea Unirii Þărilor Române - Muntenia cu Moldova - și conferă între altele dreptul românilor de a convoca Adunări Ad-hoc pentru a-și exprima dorințele cu privire la Unire și la organizarea țării”.

A urmat un recital de poezie din Vasile Alecsandri, despre Cuza-Vodă, susținut de câteva eleve din clasele a VI-a, a VIII-a și a X-a.

Elevii clasei a VIII-a B au dat viață câtorva personaje de pe scena politică românească, ce au avut un rol important în alegerea aceluiași domnitor, atât în Moldova, cât și în Þara Românească, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza, într-o scenetă istorică ce a surprins atmosfera momentului istoric omagiat.

Din program nu a lipsit Hora Unirii, cântată de corul „Diacon Nicolae Firu” al liceului, dirijat de părintele arhid. prof. Ștefan Lakatos, horă în care, în curtea școlii, s-au prins profesorii și elevii participanți la evocarea acestui măreț moment din istoria națională.

Este o cinste națională faptul că unitatea statală a României moderne, stabilită la 24 Ianuarie 1859 și desăvârșită la 1 Decembrie 1918, are ca bază de neclintit unitatea spirituală de neam, de limbă și de credință, căreia creștinismul ortodox românesc i-a dat conștiință națională, vie și activă, în cadrul bisericii noastre străbune de aproape 2000 de ani.

La 24 Ianuarie 1859, nu s-au unit numai Moldova cu Muntenia, ci spiritual, în taină, s-au unit toți românii de pretutindeni. De aceea, românii de la 24 Ianuarie 1859 au avut sufletele tari, nu s-au temut de nimic și au învins numai cu tăria credinței lor strămoșești oarba neunire și rezistența imperiilor hrăpărețe ale turcilor, rușilor și austro-ungarilor, făcându-se recunoscuți și respectați de întreaga Europă, văzând întreaga lume: „Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească”!