Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Conferința națională “Anul european al voluntariatului 2011 în România”

Vineri, la București

Conferința națională “Anul european al voluntariatului 2011 în România”

Vineri, 4 februarie 2011, a avut loc, la București, primul eveniment din calendarul oficial de activități dedicate Anului european al voluntariatului în România – Conferința națională Anul european al voluntariatului 2011 în România.

Conferința a reunit 195 de participanți - voluntari, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care implică voluntari, instituții publice care lucrează cu voluntari sau care au competențe în sprijinirea activităților de voluntariat, instituții publice și private care finanțează activități de voluntariat, reprezentanți ai companiilor care sprijină implicarea angajaților în programe de voluntariat din 20 de județe (Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Dâmbovița, Iași, Olt, Prahova, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Timiș, Maramureș) și din București și reprezentanți ai presei.
S-au adresat participanților, în deschiderea conferinței, Vladimir Simon, director de programe,
Centrul de cercetare și consultanță în domeniul culturii din subordinea Ministerului Culturii și
Patrimoniului Național – organismului național de implementare a AEV, Iulia Deutsch, șef adjunct al reprezentanței Comisiei Europene în România, Irina Cajal Marin, subsecretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Monica Calotă, director, Agenția națională pentru programe comunitare în domeniul educației și formării profesionale (ANPCDEFP), Széll Lõrincz, vicepreședinte, Autoritatea Națională de Sport și Tineret - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Cristina Rigman, președinte VOLUM - Federația organizațiilor care sprijină dezvoltarea voluntariatului în România.
“Să avem o strategie națională privind voluntariatul”
„Acest an nu va rezolva toate problemele voluntariatului, dar ne propunem ca la sfârșitul acestui an să avem o strategie națională privind voluntariatul”, a declarat Vladimir Simon, coordonatorul Centrului de cercetare și consultanță în domeniul culturii din subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național - organismului național de implementare a AEV 2011.
„Anul european al voluntariatului este un succes enorm al societății civile din Europa. El este numai începutul unei serii de ani europeni în care voluntariatul va ocupa un rol important,
asigurând continuitatea acțiunilor începute în acest an. România are nevoie de o serie de schimbări și investiții care să ajute voluntariatul să se dezvolte și să își dovedească valoarea pe care o are atât pentru societate în ansamblu, cât și pentru persoanele care se implică.
Lipsa unor strategii și/sau politici publice naționale de sprijinire a voluntariatului
În timp ce unele țări europene culeg date care permit evaluarea valorii contribuției voluntariatului în termeni financiari prin raportare la produsul intern brut, România nu are date certe cu privire la numărul de voluntari activi și profilul lor demografic. Ultimul studiu al Comisiei Europene cu privire la voluntariat evidențiază România pentru lipsa unor strategii și/sau politici publice naționale de sprijinire a voluntariatului, dar scoate în evidență și tendința constantă de creștere, chiar dacă modestă, a nivelului de implicare în activități de voluntariat”, a declarat Cristina Rigman, președinte VOLUM - Federația organizațiilor care sprijină dezvoltarea voluntariatului în România.
Participanții la conferință au dezbătut teme de interes pentru mișcarea de voluntariat din România în cadrul a patru grupuri de lucru tematice: recunoașterea competențelor dobândite prin voluntariat, definiție și cadru legal pentru voluntariat, codul etic al organizatorilor activităților de voluntariat, voluntariatul sprijinit de angajator și responsabilitatea socială corporatistă. Discuțiile pe aceste teme vor fi continuate, pe tot parcursul anului, urmărindu-se ca, până la sfârșitul acestui an, rezultatele acestora să fie integrate într-o strategie națională de dezvoltare a voluntariatului.
Târgul de oferte și parteneriat
În cadrul conferinței a avut loc Târgul de oferte și parteneriat - un spațiu deschis interacțiunii și dialogului dintre participanți și o oportunitate de a se informa cu privire la oportunitățile
disponibile pe durata anului 2011. Elementele centrale ale târgului au fost construite în jurul mai multor acțiuni și evenimente care vor marca Anul european al voluntariatului în România: Săptămâna națională a voluntariatului (9-15 mai), Caravana europeană în România (9-15 mai), Catalogul societății civile și oferta de cursuri a Fundației pentru dezvoltarea societății civile (permanent), cursurile de formare oferite de ANPCDEFP (permanent /la cerere).
Sesiunea finală a conferinței a oferit participanților ocazia să afle mai multe informații cu privire la programe de finanțare active în România, precum programele Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, programul Europa pentru cetățeni, programul Cultura, programele gestionate de ANPCDEFP – „Învățare pe tot parcursul vieții” și „Tineret în Acțiune”.
Pașii următori din calendarul de acțiuni oficiale ale AEV 2011 în România includ demararea campaniei de promovare a voluntariatului sub egida AEV 2011, pregătirea platformei naționale online de management al cererii și ofertei de voluntariat și pregătirea evenimentelor din luna mai.
Grupurile de lucru reunite la conferință își vor continua activitatea pe cele patru teme majore de interes și se vor reuni din nou la finalul lunii martie. (Miruna Covaci)

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 11:41:21 Ora standard a Europei de Est