Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ministrul Borbely Laszlo și ministrul ungar, Fazekas Sandor, au semnat protocolul sesiunii

Marți, la Oradea

Ministrul Borbely Laszlo și ministrul ungar, Fazekas Sandor, au semnat protocolul sesiunii

Luni și marți (14-15 februarie 2011), la hotel Continental Forum din Oradea a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Comisiei mixte româno-ungare pentru realizarea prevederilor Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului.

Lucrările acestei sesiuni au fost conduse de către dl Borbely Laszlo, ministrul Mediului și Pădurilor din România și dl Fazekas Sandor, ministrul Dezvoltării Rurale din Ungaria.
O colaborare exemplară
„Ieri, am lucrat din greu. Azi (marți –n.n.), pregătim semnarea protocolului. Aș vrea să fac câteva considerații generale, a spus ministrul Mediului, dl Borbely Laszlo, în deschiderea reuniunii de marți. Anul trecut, a fost o colaborare exemplară, deși am avut și situații foarte dificile: inundații și în România și în Ungaria, dar ne-am ajutat reciproc”... Pe baza unui regulament pus la punct, au avut loc mai multe întâlniri, atât la București, cât și la Budapesta, ocazie cu care au fost inventariate toate problemele. „În aceste șase luni, avem șansa să profităm de președinția ungară a Uniunii Europene. Sunt convins că va fi adoptată strategia Dunării de către Uniunea Europeană. Astăzi, parlamentul european va dezbate etapele strategiei Dunării...”
Omologul ungar, ministrul Fazekas Sandor a făcut aprecieri la adresa orașului Oradea, un oraș istoric, cu multe arii protejate... Și ministru Fazekas a apreciat colaborarea de până acum ca fiind deosebit de fructuoasă și a ținut să mulțumească ministrului Borbely și României pentru ajutoarele acordate în cadrul inundațiilor și catastrofei ecologice („noroiul roșu”) de la Kolontar. Și domnia sa a făcut trimiteri la președinția ungară a UE și la strategia Dunării, subliniind faptul că este important ca România și Ungaria să aibă cât mai multe proiecte comune, de care vor profita inclusiv țările din zonă.
Ministrul Borbely nu este mulțumit de absorbția fondurilor europene  
Ministrul român al Mediului avea să se refere și la o „problemă sensibilă”: absorbția fondurilor europene, chestiune de care se arată complet nemulțumit și aici trebuie să luăm lecții, să învățăm de la partea ungară. După ce că am fost primii la semnat și ni s-au aprobat 3,7 miliarde de euro, nu am fost în stare să absorbim decât 100 de milioane de euro.
„Proiecte, proiecte și iarăși proiecte!”
Revenind la problemele comune și la protocolul româno-ungar, ministrul Mediului și Pădurilor a arătat că ambele țări au situri contaminate și că în acest sens vor avea la dispoziție 100 de milioane, bani europeni, pentru decontaminarea lor. Legat de strategia Dunării, ministrul are motive de mândrie, după cum singur a declarat-o, pentru faptul că a prevăzut și a semnat, încă din 2008, „un memorandum cu Ungaria și Bulgaria în ceea ce privește colaborarea în privința Dunării, iar după trei ani, avem bucuria să fie finalizată strategia Dunării”.
Ministrul s-a referit apoi la proiectul comun legat de ariile protejate. „De cinci ani se discută de o administrare comună a Parcului natural Cefa. Există toate prevederile în acest sens pentru proiecte comune și administarea în comun a celor 13.000 de hectare...”
În privința proiectului Roșia Montană (exploatarea aurului), partea română a trimis omologilor unguri încă din ianuarie studiul de impact și analiza în detaliu, iar de-acum așteaptă răspunsul lor. „Noi vom respecta toate prevederile și legislația Uniunii Europene, vom aplica cele mai bune practici la acest proiect”, ține să sublinieze ministrul Borbely Laszlo. În problema Roșia Montană, ministrul Fazekas Sandor a declarat că „poziția Ungariei rămâne neschimbată. Suntem de părere că avem nevoie de mai multe luni pentru a studia documentația foarte vastă trimisă de partea română”... Făcând referire și la catastrofa ecologică de la Kolontar (și Baia Mare), ministrul ungar a ținut să sublinieze faptul că „atenția noastră este îndreptată spre sănătatea populației și a mediului”.
„CET Oradea va fi retehnologizat”
Răspunzând întrebărilor ziariștilor, ministrul Borbely s-a referit și la problema CET Oradea, arătând că a fost informat la timp despre poluarea (CET)... „datorată vremii, din cauza condițiilor vremii. CET este pe lista postmediu și va fi retehnologizat din bani de mediu...”
Ministrul a mai făcut câteva „precizări de principiu” legate de studiul pentru reducerea de emisii și evaluarea consecințelor acestor reduceri de emisii, legate de taxa de primă înmatriculare  (declarând că: „dorim mai puține mașini poluante”) și de închiderea a patru bataluri. „De 20 de ani, vorbim despre situri contaminate, iar acum avem 120 de milioane de lei (din fondul de mediu) pentru închiderea a patru bataluri, care sunt tot atâtea surse de poluare...”
La încheierea conferinței, s-a ieșit pe teren. S-a făcut o vizită de lucru la secțiunea amenajată a malului Crișului Repede. (Ovidiu DAN)

Trimite email
joi, 16 aprilie 2026 la 20:30:10 Ora de vară a Europei de Est