Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Ministrul Borbely Laszlo și ministrul ungar, Fazekas Sandor, au semnat protocolul sesiunii

Marți, la Oradea

Ministrul Borbely Laszlo și ministrul ungar, Fazekas Sandor, au semnat protocolul sesiunii

Luni și marți (14-15 februarie 2011), la hotel Continental Forum din Oradea a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Comisiei mixte româno-ungare pentru realizarea prevederilor Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului.

Lucrările acestei sesiuni au fost conduse de către dl Borbely Laszlo, ministrul Mediului și Pădurilor din România și dl Fazekas Sandor, ministrul Dezvoltării Rurale din Ungaria.
O colaborare exemplară
„Ieri, am lucrat din greu. Azi (marți –n.n.), pregătim semnarea protocolului. Aș vrea să fac câteva considerații generale, a spus ministrul Mediului, dl Borbely Laszlo, în deschiderea reuniunii de marți. Anul trecut, a fost o colaborare exemplară, deși am avut și situații foarte dificile: inundații și în România și în Ungaria, dar ne-am ajutat reciproc”... Pe baza unui regulament pus la punct, au avut loc mai multe întâlniri, atât la București, cât și la Budapesta, ocazie cu care au fost inventariate toate problemele. „În aceste șase luni, avem șansa să profităm de președinția ungară a Uniunii Europene. Sunt convins că va fi adoptată strategia Dunării de către Uniunea Europeană. Astăzi, parlamentul european va dezbate etapele strategiei Dunării...”
Omologul ungar, ministrul Fazekas Sandor a făcut aprecieri la adresa orașului Oradea, un oraș istoric, cu multe arii protejate... Și ministru Fazekas a apreciat colaborarea de până acum ca fiind deosebit de fructuoasă și a ținut să mulțumească ministrului Borbely și României pentru ajutoarele acordate în cadrul inundațiilor și catastrofei ecologice („noroiul roșu”) de la Kolontar. Și domnia sa a făcut trimiteri la președinția ungară a UE și la strategia Dunării, subliniind faptul că este important ca România și Ungaria să aibă cât mai multe proiecte comune, de care vor profita inclusiv țările din zonă.
Ministrul Borbely nu este mulțumit de absorbția fondurilor europene  
Ministrul român al Mediului avea să se refere și la o „problemă sensibilă”: absorbția fondurilor europene, chestiune de care se arată complet nemulțumit și aici trebuie să luăm lecții, să învățăm de la partea ungară. După ce că am fost primii la semnat și ni s-au aprobat 3,7 miliarde de euro, nu am fost în stare să absorbim decât 100 de milioane de euro.
„Proiecte, proiecte și iarăși proiecte!”
Revenind la problemele comune și la protocolul româno-ungar, ministrul Mediului și Pădurilor a arătat că ambele țări au situri contaminate și că în acest sens vor avea la dispoziție 100 de milioane, bani europeni, pentru decontaminarea lor. Legat de strategia Dunării, ministrul are motive de mândrie, după cum singur a declarat-o, pentru faptul că a prevăzut și a semnat, încă din 2008, „un memorandum cu Ungaria și Bulgaria în ceea ce privește colaborarea în privința Dunării, iar după trei ani, avem bucuria să fie finalizată strategia Dunării”.
Ministrul s-a referit apoi la proiectul comun legat de ariile protejate. „De cinci ani se discută de o administrare comună a Parcului natural Cefa. Există toate prevederile în acest sens pentru proiecte comune și administarea în comun a celor 13.000 de hectare...”
În privința proiectului Roșia Montană (exploatarea aurului), partea română a trimis omologilor unguri încă din ianuarie studiul de impact și analiza în detaliu, iar de-acum așteaptă răspunsul lor. „Noi vom respecta toate prevederile și legislația Uniunii Europene, vom aplica cele mai bune practici la acest proiect”, ține să sublinieze ministrul Borbely Laszlo. În problema Roșia Montană, ministrul Fazekas Sandor a declarat că „poziția Ungariei rămâne neschimbată. Suntem de părere că avem nevoie de mai multe luni pentru a studia documentația foarte vastă trimisă de partea română”... Făcând referire și la catastrofa ecologică de la Kolontar (și Baia Mare), ministrul ungar a ținut să sublinieze faptul că „atenția noastră este îndreptată spre sănătatea populației și a mediului”.
„CET Oradea va fi retehnologizat”
Răspunzând întrebărilor ziariștilor, ministrul Borbely s-a referit și la problema CET Oradea, arătând că a fost informat la timp despre poluarea (CET)... „datorată vremii, din cauza condițiilor vremii. CET este pe lista postmediu și va fi retehnologizat din bani de mediu...”
Ministrul a mai făcut câteva „precizări de principiu” legate de studiul pentru reducerea de emisii și evaluarea consecințelor acestor reduceri de emisii, legate de taxa de primă înmatriculare  (declarând că: „dorim mai puține mașini poluante”) și de închiderea a patru bataluri. „De 20 de ani, vorbim despre situri contaminate, iar acum avem 120 de milioane de lei (din fondul de mediu) pentru închiderea a patru bataluri, care sunt tot atâtea surse de poluare...”
La încheierea conferinței, s-a ieșit pe teren. S-a făcut o vizită de lucru la secțiunea amenajată a malului Crișului Repede. (Ovidiu DAN)

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 09:40:28 Ora standard a Europei de Est