Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Despre depolitizarea managementului unităților de învățământ

Declarațiile dnei Oana Badea, secretar de stat

Despre depolitizarea managementului unităților de învățământ

28 februarie 2011
Declarația de presă de astăzi se referă strict la subiectul Depolitizarea managementului unităților de învățământ din învățământul preuniversitar.

Întâi de toate, aș spune foarte tranșant că Legea Educației Naționale nu mai permite politizarea școlilor. Începând de astăzi putem spune, de asemenea, că se infirmă minciuna atât de mult fluturată în timpul dezbaterilor cu privire la deschiderile pe care Legea Educației Naționale le-ar oferi procesului de politizare. Această minciună este infirmată prin fapte. Astfel, din cei 9.506 directori și directori adjuncți ai unităților de învățământ, 355 dețineau funcții de președinte sau vicepreședinte de partid. Doar trei directori au ales funcția politică, 352 din aceștia optând pentru managementul la nivelul unității de învățământ. Legea Educației Naționale elimină orice tentație de politizare a structurilor manageriale din învățământul preuniversitar. Cine are curiozitatea să citească textul Legii Educației Naționale constată o viziune unitară legată de acest deziderat, adică ne propunem depolitizarea pentru că suntem conștienți de anumite derapaje care s-au produs în timp în zona învățământului preuniversitar. Așa cum știți, tentația politizării ar putea apărea acolo unde discutăm de resursele financiare, de alocarea acestora. În consecință, textul legii trebuia să elimine orice posibilitate de politizare în zona resursei sau a fluxurilor de bani. În acest moment, Legea Educației Naționale prevede la capitolul finanțare, mecanismul transparent de alocare a resurselor financiare, iar direcția fluxului de bani este de la bugetul de stat către unitatea de învățământ. Inspectoratele școlare județene au fost decuplate efectiv de fluxul financiar, rolul acestora devenind unul de asigurare a calității procesului instructiv - educativ, monitorizarea de proces, acesta este rolul inspectoratelor școlare. Repet, inspectoratele școlare au fost decuplate de la repartizarea fluxurilor financiare. În aceste condiții, textul de lege trebuia să securizeze funcția managerială la nivelul unității de învățământ, acolo unde resursele sunt alocate în mod transparent, prin mecanism, către unitatea de învățământ.  În final, mulțumesc directorilor și directorilor adjuncți din învățământul preuniversitar pentru că au aplicat legea, deci recunosc că avem o lege în vigoare și o aplică. În doar 15 zile au arătat că pentru ei primează școala înainte de toate. Și în concluzie cred că dascălii din preuniversitar sunt un exemplu care poate fi urmat. Mulțumesc!
Jurnalist: Știm din cei 355 de președinți și vicepreședinți o situație pe partide.
Secretar de stat Oana Badea: Ministerul Educației nu face urmărire politică. Pe noi ne interesează câți ne-au spus că au avut o funcție și optează către una sau alta. Ce partide aleg dânșii nu este problema noastră și nici nu ne-ar fi interesat un astfel de clasament.
Jurnalist: Dar pe cei trei care au ales funcția politică îi puteți spune?
Secretar de stat Oana Badea: Știm din ce județe sunt: Alba, Brașov și Tulcea.
Jurnalist: Și din Alba, Brașov și Tulcea de unde, că poate facem o poveste din asta.
Secretar de stat Oana Badea: Nu știu, va trebui să luați legătura cu județele respective. Chiar vă recomand să luați legătura cu inspectoratele școlare. Nu ne-a interesat opțiunea politică. Ne-a interesat strict renunțarea la funcția politică sau renunțarea la cea managerială, dacă aceasta era opțiunea lor.
Jurnalist: Spuneți-mi, vă rog, banii ați spus că vin de la buget către școli, dar prin bugetele locale...
Secretar de stat Oana Badea: Categoric, suntem într-o lege a finanțelor publice, despre care nu cred că e cazul să vorbim aici. În logica finanțelor publice vorbim despre cum curg banii către unitățile de învățământ. Încercam totuși să argumentez de ce securizarea trebuia făcută la nivelul managementului unităților de învățământ. Acolo era necesară prevederea legală.
Jurnalist: Și credeți că de acum încolo se vor aloca fonduri financiare în mod corect, fără să se facă partipri-uri? Se vor calcula preferențial sau nepreferențial?
Secretar de stat Oana Badea: Am convingerea că metodologiile care vor decurge prin legislația secundară, precum și textul Legii Educației Naționale, reglementează explicit cum anume și ce anume cuprinde fiecare tip de finanțare de bază, complementară și suplimentară. De asemenea, rolurile pe care le au diferitele autorități publice, fie că sunt locale sau centrale, sunt atât de bine definite, încât nu pot să mai apară disfuncționalități.
Jurnalist: Dar autoritățile publice au funcții politice, deci sunt implicate politic.
Secretar de stat Oana Badea: Asta nu reglementează Legea Educației Naționale, să ne înțelegem.
Jurnalist: De acord cu dumneavoastră, dar politicul este totuși implicat în finanțare.
Secretar de stat Oana Badea: Nu, politicul nu este! Vă rog citiți textul legii, cred că e foarte bine să-l citim, toți cei care formăm și suntem formatori de opinie, întrucât, faptul că niște bani... imaginați-vă o conductă care pleacă de la bugetul de stat și merge către autoritatea publică locală; faptul că acești bani merg prin autoritatea publică locală care are rol de ordonator de credit, este una, și faptul că ei sunt repartizați explicit pentru educație, cu destinații foarte clare, este alta.
Jurnalist: Practic au fost repartizați cu destinații foarte clare.
Secretar de stat Oana Badea: Dacă vă veți uita, noi de altfel când am fundamentat opțiunea în lege am făcut acest exercițiu, am așezat sarcinile și alocarea de resurse existente la nivelul autorităților publice locale, pentru că erau bani care curgeau de la bugetul de stat prin autorități locale, deci erau bani siguri veniți din bugetul de stat, și erau tot așa bani din cote, dar de la autorități publice locale. Vă rog să faceți diferența dintre bani prin autoritățile publice locale și bani de la autoritățile publice locale. Acest echilibru a fost reașezat în textul de lege, și dacă urmăriți, încă o dată, nu vreau să fiu nici tendențioasă, nici supărătoare, dacă urmăriți textul de lege veți vedea echilibrul care se dă sistemului de învățământ preuniversitar, în acest moment prin finanțare.
Jurnalist: Spuneți că și în situația în care o comunitate locală, autoritatea locală nu reușește să-și colecteze veniturile, banii pentru învățământ destinați de Ministerul Educației vor ajunge acolo.
Secretar de stat Oana Badea: Categoric, banii care au fost bugetați pentru educație vin așa cum prevede finanțarea de bază, finanțarea complementară și suplimentară.
Mulțumesc! (Biroul de presă)

Trimite email
marți, 21 aprilie 2026 la 18:05:03 Ora de vară a Europei de Est