Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Despre depolitizarea managementului unităților de învățământ

Declarațiile dnei Oana Badea, secretar de stat

Despre depolitizarea managementului unităților de învățământ

28 februarie 2011
Declarația de presă de astăzi se referă strict la subiectul Depolitizarea managementului unităților de învățământ din învățământul preuniversitar.

Întâi de toate, aș spune foarte tranșant că Legea Educației Naționale nu mai permite politizarea școlilor. Începând de astăzi putem spune, de asemenea, că se infirmă minciuna atât de mult fluturată în timpul dezbaterilor cu privire la deschiderile pe care Legea Educației Naționale le-ar oferi procesului de politizare. Această minciună este infirmată prin fapte. Astfel, din cei 9.506 directori și directori adjuncți ai unităților de învățământ, 355 dețineau funcții de președinte sau vicepreședinte de partid. Doar trei directori au ales funcția politică, 352 din aceștia optând pentru managementul la nivelul unității de învățământ. Legea Educației Naționale elimină orice tentație de politizare a structurilor manageriale din învățământul preuniversitar. Cine are curiozitatea să citească textul Legii Educației Naționale constată o viziune unitară legată de acest deziderat, adică ne propunem depolitizarea pentru că suntem conștienți de anumite derapaje care s-au produs în timp în zona învățământului preuniversitar. Așa cum știți, tentația politizării ar putea apărea acolo unde discutăm de resursele financiare, de alocarea acestora. În consecință, textul legii trebuia să elimine orice posibilitate de politizare în zona resursei sau a fluxurilor de bani. În acest moment, Legea Educației Naționale prevede la capitolul finanțare, mecanismul transparent de alocare a resurselor financiare, iar direcția fluxului de bani este de la bugetul de stat către unitatea de învățământ. Inspectoratele școlare județene au fost decuplate efectiv de fluxul financiar, rolul acestora devenind unul de asigurare a calității procesului instructiv - educativ, monitorizarea de proces, acesta este rolul inspectoratelor școlare. Repet, inspectoratele școlare au fost decuplate de la repartizarea fluxurilor financiare. În aceste condiții, textul de lege trebuia să securizeze funcția managerială la nivelul unității de învățământ, acolo unde resursele sunt alocate în mod transparent, prin mecanism, către unitatea de învățământ.  În final, mulțumesc directorilor și directorilor adjuncți din învățământul preuniversitar pentru că au aplicat legea, deci recunosc că avem o lege în vigoare și o aplică. În doar 15 zile au arătat că pentru ei primează școala înainte de toate. Și în concluzie cred că dascălii din preuniversitar sunt un exemplu care poate fi urmat. Mulțumesc!
Jurnalist: Știm din cei 355 de președinți și vicepreședinți o situație pe partide.
Secretar de stat Oana Badea: Ministerul Educației nu face urmărire politică. Pe noi ne interesează câți ne-au spus că au avut o funcție și optează către una sau alta. Ce partide aleg dânșii nu este problema noastră și nici nu ne-ar fi interesat un astfel de clasament.
Jurnalist: Dar pe cei trei care au ales funcția politică îi puteți spune?
Secretar de stat Oana Badea: Știm din ce județe sunt: Alba, Brașov și Tulcea.
Jurnalist: Și din Alba, Brașov și Tulcea de unde, că poate facem o poveste din asta.
Secretar de stat Oana Badea: Nu știu, va trebui să luați legătura cu județele respective. Chiar vă recomand să luați legătura cu inspectoratele școlare. Nu ne-a interesat opțiunea politică. Ne-a interesat strict renunțarea la funcția politică sau renunțarea la cea managerială, dacă aceasta era opțiunea lor.
Jurnalist: Spuneți-mi, vă rog, banii ați spus că vin de la buget către școli, dar prin bugetele locale...
Secretar de stat Oana Badea: Categoric, suntem într-o lege a finanțelor publice, despre care nu cred că e cazul să vorbim aici. În logica finanțelor publice vorbim despre cum curg banii către unitățile de învățământ. Încercam totuși să argumentez de ce securizarea trebuia făcută la nivelul managementului unităților de învățământ. Acolo era necesară prevederea legală.
Jurnalist: Și credeți că de acum încolo se vor aloca fonduri financiare în mod corect, fără să se facă partipri-uri? Se vor calcula preferențial sau nepreferențial?
Secretar de stat Oana Badea: Am convingerea că metodologiile care vor decurge prin legislația secundară, precum și textul Legii Educației Naționale, reglementează explicit cum anume și ce anume cuprinde fiecare tip de finanțare de bază, complementară și suplimentară. De asemenea, rolurile pe care le au diferitele autorități publice, fie că sunt locale sau centrale, sunt atât de bine definite, încât nu pot să mai apară disfuncționalități.
Jurnalist: Dar autoritățile publice au funcții politice, deci sunt implicate politic.
Secretar de stat Oana Badea: Asta nu reglementează Legea Educației Naționale, să ne înțelegem.
Jurnalist: De acord cu dumneavoastră, dar politicul este totuși implicat în finanțare.
Secretar de stat Oana Badea: Nu, politicul nu este! Vă rog citiți textul legii, cred că e foarte bine să-l citim, toți cei care formăm și suntem formatori de opinie, întrucât, faptul că niște bani... imaginați-vă o conductă care pleacă de la bugetul de stat și merge către autoritatea publică locală; faptul că acești bani merg prin autoritatea publică locală care are rol de ordonator de credit, este una, și faptul că ei sunt repartizați explicit pentru educație, cu destinații foarte clare, este alta.
Jurnalist: Practic au fost repartizați cu destinații foarte clare.
Secretar de stat Oana Badea: Dacă vă veți uita, noi de altfel când am fundamentat opțiunea în lege am făcut acest exercițiu, am așezat sarcinile și alocarea de resurse existente la nivelul autorităților publice locale, pentru că erau bani care curgeau de la bugetul de stat prin autorități locale, deci erau bani siguri veniți din bugetul de stat, și erau tot așa bani din cote, dar de la autorități publice locale. Vă rog să faceți diferența dintre bani prin autoritățile publice locale și bani de la autoritățile publice locale. Acest echilibru a fost reașezat în textul de lege, și dacă urmăriți, încă o dată, nu vreau să fiu nici tendențioasă, nici supărătoare, dacă urmăriți textul de lege veți vedea echilibrul care se dă sistemului de învățământ preuniversitar, în acest moment prin finanțare.
Jurnalist: Spuneți că și în situația în care o comunitate locală, autoritatea locală nu reușește să-și colecteze veniturile, banii pentru învățământ destinați de Ministerul Educației vor ajunge acolo.
Secretar de stat Oana Badea: Categoric, banii care au fost bugetați pentru educație vin așa cum prevede finanțarea de bază, finanțarea complementară și suplimentară.
Mulțumesc! (Biroul de presă)

Trimite email
miercuri, 5 noiembrie 2025, 19:05:27 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Concert Phoenix la Hard Rock Cafe, București,
miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 21.00...