Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Despre depolitizarea managementului unităților de învățământ

Declarațiile dnei Oana Badea, secretar de stat

Despre depolitizarea managementului unităților de învățământ

28 februarie 2011
Declarația de presă de astăzi se referă strict la subiectul Depolitizarea managementului unităților de învățământ din învățământul preuniversitar.

Întâi de toate, aș spune foarte tranșant că Legea Educației Naționale nu mai permite politizarea școlilor. Începând de astăzi putem spune, de asemenea, că se infirmă minciuna atât de mult fluturată în timpul dezbaterilor cu privire la deschiderile pe care Legea Educației Naționale le-ar oferi procesului de politizare. Această minciună este infirmată prin fapte. Astfel, din cei 9.506 directori și directori adjuncți ai unităților de învățământ, 355 dețineau funcții de președinte sau vicepreședinte de partid. Doar trei directori au ales funcția politică, 352 din aceștia optând pentru managementul la nivelul unității de învățământ. Legea Educației Naționale elimină orice tentație de politizare a structurilor manageriale din învățământul preuniversitar. Cine are curiozitatea să citească textul Legii Educației Naționale constată o viziune unitară legată de acest deziderat, adică ne propunem depolitizarea pentru că suntem conștienți de anumite derapaje care s-au produs în timp în zona învățământului preuniversitar. Așa cum știți, tentația politizării ar putea apărea acolo unde discutăm de resursele financiare, de alocarea acestora. În consecință, textul legii trebuia să elimine orice posibilitate de politizare în zona resursei sau a fluxurilor de bani. În acest moment, Legea Educației Naționale prevede la capitolul finanțare, mecanismul transparent de alocare a resurselor financiare, iar direcția fluxului de bani este de la bugetul de stat către unitatea de învățământ. Inspectoratele școlare județene au fost decuplate efectiv de fluxul financiar, rolul acestora devenind unul de asigurare a calității procesului instructiv - educativ, monitorizarea de proces, acesta este rolul inspectoratelor școlare. Repet, inspectoratele școlare au fost decuplate de la repartizarea fluxurilor financiare. În aceste condiții, textul de lege trebuia să securizeze funcția managerială la nivelul unității de învățământ, acolo unde resursele sunt alocate în mod transparent, prin mecanism, către unitatea de învățământ.  În final, mulțumesc directorilor și directorilor adjuncți din învățământul preuniversitar pentru că au aplicat legea, deci recunosc că avem o lege în vigoare și o aplică. În doar 15 zile au arătat că pentru ei primează școala înainte de toate. Și în concluzie cred că dascălii din preuniversitar sunt un exemplu care poate fi urmat. Mulțumesc!
Jurnalist: Știm din cei 355 de președinți și vicepreședinți o situație pe partide.
Secretar de stat Oana Badea: Ministerul Educației nu face urmărire politică. Pe noi ne interesează câți ne-au spus că au avut o funcție și optează către una sau alta. Ce partide aleg dânșii nu este problema noastră și nici nu ne-ar fi interesat un astfel de clasament.
Jurnalist: Dar pe cei trei care au ales funcția politică îi puteți spune?
Secretar de stat Oana Badea: Știm din ce județe sunt: Alba, Brașov și Tulcea.
Jurnalist: Și din Alba, Brașov și Tulcea de unde, că poate facem o poveste din asta.
Secretar de stat Oana Badea: Nu știu, va trebui să luați legătura cu județele respective. Chiar vă recomand să luați legătura cu inspectoratele școlare. Nu ne-a interesat opțiunea politică. Ne-a interesat strict renunțarea la funcția politică sau renunțarea la cea managerială, dacă aceasta era opțiunea lor.
Jurnalist: Spuneți-mi, vă rog, banii ați spus că vin de la buget către școli, dar prin bugetele locale...
Secretar de stat Oana Badea: Categoric, suntem într-o lege a finanțelor publice, despre care nu cred că e cazul să vorbim aici. În logica finanțelor publice vorbim despre cum curg banii către unitățile de învățământ. Încercam totuși să argumentez de ce securizarea trebuia făcută la nivelul managementului unităților de învățământ. Acolo era necesară prevederea legală.
Jurnalist: Și credeți că de acum încolo se vor aloca fonduri financiare în mod corect, fără să se facă partipri-uri? Se vor calcula preferențial sau nepreferențial?
Secretar de stat Oana Badea: Am convingerea că metodologiile care vor decurge prin legislația secundară, precum și textul Legii Educației Naționale, reglementează explicit cum anume și ce anume cuprinde fiecare tip de finanțare de bază, complementară și suplimentară. De asemenea, rolurile pe care le au diferitele autorități publice, fie că sunt locale sau centrale, sunt atât de bine definite, încât nu pot să mai apară disfuncționalități.
Jurnalist: Dar autoritățile publice au funcții politice, deci sunt implicate politic.
Secretar de stat Oana Badea: Asta nu reglementează Legea Educației Naționale, să ne înțelegem.
Jurnalist: De acord cu dumneavoastră, dar politicul este totuși implicat în finanțare.
Secretar de stat Oana Badea: Nu, politicul nu este! Vă rog citiți textul legii, cred că e foarte bine să-l citim, toți cei care formăm și suntem formatori de opinie, întrucât, faptul că niște bani... imaginați-vă o conductă care pleacă de la bugetul de stat și merge către autoritatea publică locală; faptul că acești bani merg prin autoritatea publică locală care are rol de ordonator de credit, este una, și faptul că ei sunt repartizați explicit pentru educație, cu destinații foarte clare, este alta.
Jurnalist: Practic au fost repartizați cu destinații foarte clare.
Secretar de stat Oana Badea: Dacă vă veți uita, noi de altfel când am fundamentat opțiunea în lege am făcut acest exercițiu, am așezat sarcinile și alocarea de resurse existente la nivelul autorităților publice locale, pentru că erau bani care curgeau de la bugetul de stat prin autorități locale, deci erau bani siguri veniți din bugetul de stat, și erau tot așa bani din cote, dar de la autorități publice locale. Vă rog să faceți diferența dintre bani prin autoritățile publice locale și bani de la autoritățile publice locale. Acest echilibru a fost reașezat în textul de lege, și dacă urmăriți, încă o dată, nu vreau să fiu nici tendențioasă, nici supărătoare, dacă urmăriți textul de lege veți vedea echilibrul care se dă sistemului de învățământ preuniversitar, în acest moment prin finanțare.
Jurnalist: Spuneți că și în situația în care o comunitate locală, autoritatea locală nu reușește să-și colecteze veniturile, banii pentru învățământ destinați de Ministerul Educației vor ajunge acolo.
Secretar de stat Oana Badea: Categoric, banii care au fost bugetați pentru educație vin așa cum prevede finanțarea de bază, finanțarea complementară și suplimentară.
Mulțumesc! (Biroul de presă)
Trimite email
sâmbătă, 7 martie 2026 la 05:41:20 Ora standard a Europei de Est