|
|
|
|
O descindere în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău
Sâmbătă, 22 septembrie, de Zilele europene ale patrimoniului
|
O descindere în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău |
|
Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor și Muzeul Þării Crișurilor Oradea au organizat, sâmbătă, 22 septembrie 2007, în cadrul “Zilelor europene ale patrimoniului”, o întâlnire cu reprezentanți mass-media și arheologi, în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău-Corău, sub genericul “Autostrada Transilvania – săpături de salvare și patrimoniu arheologic”.
|
|
|
Săpăturile de salvare
Situl arheologic se află situat la granița dintre județele Bihor și Sălaj, și se întinde pe kilometri buni, de vreme ce autostrada va măsura în Bihor 57 de kilometri, din care 47 – 50 au fost cercetați deja de echipa de arheologi: Gruia Fazecaș, Sorin Bulzan, Călin Ghemiș, Doru Marta, Lakatos Attila și Corina Toma, sub "bagheta" lui Ioan Crișan, care a început lucru în 2002. Practic, ei lucrează la descărcarea de sarcina arheologică a autostrăzii și barajului, fiind ajutați sau încurcați de vreme, acționând sub cerul liber, fiecare în șantierul său. Din septembrie 2002, au lucrat efectiv câte șase-șapte luni pe an, descoperindu-se o așezare neolitică târzie, în două faze, cu patru categorii de locuințe, bordeie, și locuințe de suprafață cu structuri diferite, și două feluri de morminte. Din cauza terenului și a inundațiilor, se presupune că în timp, locuitorii au migrat, iar arheologii caută acum să stabilească limitele localității. Au localizat vechea albie a Barcăului. Se acționează in continuare pentru identificarea planimetriei locuințelor.
La întâlnirea cu arheologii au fost prezenți dl Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor, dna Doina Ignat, cunoscut cercetător care a și publicat o carte pe care o avea asupra sa, rod a peste două decenii de cercetare în zonă, dl prof. Crăciun Parasca, consilier superior al D.J.C.C.P.C.N. Bihor. În paralel, zona este cercetată și "monitorizată" de reprezentanți ai Muzeului Național de Istorie al României, dar cică ai noștri ar fi cu un pas în fața lor. De la dna Doina Ignat aveam să aflăm noutățile. Așadar, la Suplacu de Barcău, s-a descoperit primul atelier de șlefuit piatra din țară. Mai mult decât atât, arheologii au reușit să deducă metodele prin care se produceau acele unelte; au descoperit morminte de inhumare și incinerație, reușind chiar să stabilească și ritualul de înmormântare; au mai reușit să identifice tipul de locuințe pe care le-au durat locuitorii acestor meleaguri, de la bordeie la cele patru modalități de construire a locuințelor de la suprafață, cu structuri diferite datorită faptului că apa freatică e la un metru adâncime; ceramica descoperită prezentă forme interesante, iar vasele utilitare erau adesea pictate cu bitum; au mai fost descoperite biberoane din lut și figurine care redau în detaliu îmbrăcămintea și coafura femeilor din neolitic.
Pentru "scormonit" pământul, arheologii au apelat la forța de muncă din zonă. La hârleț și lopată, i-am găsit pe Tegzes Ilie și Șumălan Judit din Marca, județul Sălaj, care săpau cu grijă, adunând fiecare ciob, la fel și frații Radu și Cătălin Chiș, din Porți, comuna Marca, Radu Borz, Ionel Juca, Ciprian Pușcaș, Anica Burdaș, toți din Marca, precum și Maria Șumălan și Lunte Eniko, pe care aveam să le întâlnim la pregătit plăcinte cu cartofi – tocine (cum le spun slovacii). "E o mâncare specifică slovacilor. Tocinele țin de foame, nu de desert", după cum a ținut să ne precizeze Milca – "șefa bucătăreasă", soția lui Alin Pătălău, din Valea Cerului, aflat și el pe șantier din 21 martie 2007. Tot de la Milca, am obținut rețeta tocinelor: cartofi, ouă, făină, ceapă, sare și piper. Chiar dacă am fost mulți la masă, tocinele au fost suficiente pentru că Milca, Maria și Eniko au pregătit 15 litri, așa ca să se ajungă la tot poporul.
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: O descindere în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău. |
|
|
|
|
|
|
Numar de accesari: 76.557.514 |
|
|
|
|
