Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

O descindere în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău

Sâmbătă, 22 septembrie, de Zilele europene ale patrimoniului

O descindere în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău

Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor și Muzeul Þării Crișurilor Oradea au organizat, sâmbătă, 22 septembrie 2007, în cadrul “Zilelor europene ale patrimoniului”, o întâlnire cu reprezentanți mass-media și arheologi, în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău-Corău, sub genericul “Autostrada Transilvania – săpături de salvare și patrimoniu arheologic”.

Săpăturile de salvare
Situl arheologic se află situat la granița dintre județele Bihor și Sălaj, și se întinde pe kilometri buni, de vreme ce autostrada va măsura în Bihor 57 de kilometri, din care 47 – 50 au fost cercetați deja de echipa de arheologi: Gruia Fazecaș, Sorin Bulzan, Călin Ghemiș, Doru Marta, Lakatos Attila și Corina Toma, sub "bagheta" lui Ioan Crișan, care a început lucru în 2002. Practic, ei lucrează la descărcarea de sarcina arheologică  a autostrăzii și barajului, fiind ajutați sau încurcați de vreme, acționând sub cerul liber, fiecare în șantierul său. Din septembrie 2002, au lucrat efectiv câte șase-șapte luni pe an, descoperindu-se o așezare neolitică târzie, în două faze, cu patru categorii de locuințe, bordeie, și locuințe de suprafață cu structuri diferite, și două feluri de morminte. Din cauza terenului și a inundațiilor, se presupune că în timp, locuitorii au migrat, iar arheologii caută acum să stabilească limitele localității. Au localizat vechea albie a Barcăului. Se acționează in continuare pentru identificarea planimetriei locuințelor.
La întâlnirea cu arheologii au fost prezenți dl Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor, dna Doina Ignat, cunoscut cercetător care a și publicat o carte pe care o avea asupra sa, rod a peste două decenii de cercetare în zonă, dl prof. Crăciun Parasca, consilier superior al D.J.C.C.P.C.N. Bihor. În paralel, zona este cercetată și "monitorizată" de reprezentanți ai Muzeului Național de Istorie al României, dar cică ai noștri ar fi cu un pas în fața lor. De la dna Doina Ignat aveam să aflăm noutățile. Așadar, la Suplacu de Barcău, s-a descoperit primul atelier de șlefuit piatra din țară. Mai mult decât atât, arheologii au reușit să deducă metodele prin care se produceau acele unelte; au descoperit morminte de inhumare și incinerație, reușind chiar să stabilească și ritualul de înmormântare; au mai reușit să identifice tipul de  locuințe pe care le-au durat locuitorii acestor meleaguri, de la bordeie la cele patru modalități de construire a locuințelor de la suprafață, cu structuri diferite datorită faptului că apa freatică e la un metru adâncime; ceramica descoperită prezentă forme interesante, iar vasele utilitare erau adesea pictate cu bitum; au mai fost descoperite biberoane din lut și figurine care redau în detaliu îmbrăcămintea și coafura femeilor din neolitic.
Pentru "scormonit" pământul, arheologii au apelat la forța de muncă din zonă. La hârleț și lopată, i-am găsit pe Tegzes Ilie și Șumălan Judit din Marca, județul Sălaj, care săpau cu grijă, adunând fiecare ciob, la fel și frații Radu și Cătălin Chiș, din Porți, comuna Marca,  Radu Borz, Ionel Juca, Ciprian Pușcaș, Anica Burdaș, toți din Marca, precum și Maria Șumălan și Lunte Eniko, pe care aveam să le întâlnim la pregătit plăcinte cu cartofi – tocine (cum le spun slovacii). "E o mâncare specifică slovacilor. Tocinele țin de foame, nu de desert", după cum a ținut să ne precizeze Milca – "șefa bucătăreasă", soția lui Alin Pătălău, din Valea Cerului, aflat și el pe șantier din 21 martie 2007. Tot de la Milca, am obținut rețeta tocinelor: cartofi, ouă, făină, ceapă, sare și piper. Chiar dacă am fost mulți la masă, tocinele au fost suficiente pentru că Milca, Maria și Eniko au pregătit 15 litri, așa  ca să se ajungă la tot poporul.
Ovidiu DAN        
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: O descindere în perimetrul sitului arheologic Suplacu de Barcău.

Trimite email
joi, 29 februarie 2024, 09:33:39 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Felicitări, domnule președinte!

Apropo de recepția lucrărilor la Campusul de învățământ dual, înfăptuită ieri, 28 februarie 2024.
Așa ceva nu mai există în Bihor, dar poate că nu greșim afirmând că nici în țară nu s-a mai văzut o asemenea realizare deosebită în învățământ!