Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Se învață în cele mai bune condiții!

La grădinițele din Sântandrei

Se învață în cele mai bune condiții!

În ultimii ani, au început să dispară tot mai mult diferențele dintre școlile și grădinițele de la sat și oraș în ceea ce privește condițiile de lucru și dotarea cu material didactic și mijloace de învățământ. Un exemplu de acest gen l-am găsit, ieri (miercuri, 26 septembrie ), la grădinițele cu program normal, și program prelungit din Sântandrei, care funcționează în același corp de clădire, situat în „curtea” Școlii cu clasele I-VIII.

Privită din stradă sau din curtea școlii, clădirea nu arată rău, după renovare, dar nu te lasă să intuiești ceea ce se ascunde în interior: curățenie ca în farmacie, peste tot, ambient de lux, dotare, atmosferă de lucru, copii mulți și frumoși, și dascăli de calitate. Cu adevărat spectaculos! Condițiile sunt comparabile cu cele de la oraș, la standardele cele mai înalte.
Despre curte, nu vorbim pentru că aici nu s-a făcut mai nimic, și e mare păcat! Poate se sesizează domnul primar, căruia i se datorează condițiile admirabile din interior, și pentru care merită o notă de zece sau un FB cu felicitări!
Proiecte, teste de evaluare inițială…
În curtea săracă de la intrare, copiii se dau pe tobogan intră prin „tunel” sau se cațără pe el, tunelul fiind format din anvelope mari de tractor. La joacă sunt copiii din grupa mijlocie de la grădinița cu program normal, împreună cu educatoarea lor, Eugenia Torjoc. Eugenia e la Grădinița din Sântandrei de circa 27 de ani, de când s-a dat în folosință clădirea. „Aș putea spune că eu am „deschis” grădinița, iar anul trecut, s-a mansardat o parte din clădire.”
După revenirea în sala de grupă, am povestit despre proiectele „Eco-grădinița”, cu tema „Să învățăm despre pădure” și „Pipo”- cărticele speciale cu teme și subiecte din toate domeniile, și cu concursuri tentante, un proiect care merge bine de vreo șase ani. Cu „învățătura” au ajuns la testele de evaluare inițială „Familia mea”.
Doamna profesoară Elena Duma, „ghidul” nostru, ne tot îndemna să vedem și să notăm tot, pentru că avem „marfă” serioasă. Așa este, stimată doamnă profesoară!
La grupa mică a grădiniței cu program prelungit, am aruncat o privire doar, și am prins două imagini, activitatea fiind la capitolul moment organizatoric, în grupa educatoarei Tatiana Pop urmând să revenim. Tot învârtindu-ne după deget prin labirint, de la parter la etaj, am nimerit la grupa mare a grădiniței cu program prelungit, la activitatea artistico-plastică „Zmeul” (nu cel fioros cu 100 de capete, ci cel pașnic, pe hârtie și din hârtie, care chiar se poate înălța dacă e bine „desenat” și construit. Maria Moldovan, puțin emoționată de vizita noastră, le explica micilor artiști procedeul de lucru, prezentându-le modelul, după care fiecare a trecut la fapte. Se picta pe fundal muzical (Cântece pentru copii), se mai recita global și individual, dar fără a le distrage atenția de la lucrul cu pensula și acuarelele. Depășind granițele lecției, și vorbind despre portofolii și caiete speciale, ajungem la cazul Anemona Ceh, o fetiță absolventă, care, mergând la școală la oraș, a impresionat-o pe doamna învățătoare cu portofoliul său (cu lucrări și fișe). Cu alte cuvinte, Anemona venea cu portofoliu de la o grădiniță „amărâtă” din provincie, iar colegii săi, orășenii, se uitau la ea ca la dentist, pentru faptul că a „cutezat” să le dea o „lecție” profesionistă! Mai mult, colega lor din Sântandrei era deținătoare a unui premiu internațional la concursul „Pământul – comoara noastră”,
dar pe asta n-o mai știau.
„Ecogrănicerii” teribili ai dnei educatoare Pușcaș
Intrând în sala de grupă a dnei educatoare Ana Pușcaș, am rămas și noi ca la dentist, privind în jur și la acei frumoși „ecogrăniceri” din grupa mare pregătitoare, care învățau parcă într-un muzeu, cu secții de artă, construcții, știință, matematică, bibliotecă… și cu o casă fermecată în mijlocul sălii. Dna educatoare are 30 de ani de apostolat în învățământ, și toți la Sântandrei. Despre perioada de evaluare inițială, am vorbit cu caietele speciale în față, nu mai puțin de cinci („Educație pentru societate”, Caiet de educare a limbajului …), pe baza cărora, „copiii învață să denumească membrii familiei, ocupația părinților, să coloreze copiii harnici din fișa de lucru, decupează bulina autocolant (roșie sau neagră) pe care o plasează acolo unde observă un copil care își face ordine în camera sa.”
Chestia cu bulinele roșii ar trebui preluată și transferată (zicem noi) și în familie, dar și la locul de muncă, ce spuneți, oameni mari?!
Problema cu opționalele este la fel de serioasă și pe fază. Micii ecologiști fac o treabă excelentă: plantează pomi ornamentali în curtea grădiniței, iar în vacanțe, alții (nici într-un caz preșcolari) le rup viața. Celălalt opțional se traduce în limba lui Shakespeare.  
Ionela spune tot! Nu vrea să plece acasă!
Văzând pe geam că unii au ieșit în curte, gata să plece acasă, ne înființăm și noi la locul faptei pentru a surprinde reacții la cald la predarea ștachetei. Ionela, din grupa mică, de la grădinița cu program normal (grupa celeilalte educatoare Eugenia Torjoc), nu voia să plece acasă nici în ruptul capului. Mămica o trăgea de mână, iar ea, nu și nu, se ținea de tobogan și plângea. A fost cireașa de pe tort sau picătura care a umplut paharul! Genial gestul tău, Ionela! Așa vei ajunge la „Poza zilei” și vei intra în istorie (firește, în istoria grădiniței, nu în cea națională, că încă nu ai ajuns ca Andrea Esca! Dar mai știi ce-ți rezervă viitorul?). Și uite-așa, cu Ionela. Dna educatoare nu poate fi decât super încântată că are asemenea copii. Dar, se întâmplă ca adevăratul „circ” să fie dimineața, când cei mai mici preșcolari se desprind cu lacrimi în ochi de fusta mamei. Se spune că show-ul ține câteva minute bune. ”Numai atunci realizezi cât de grea e despărțirea! exclamă educatoarea. Mama îl ține de o mână, noi de cealaltă! Leo, Maria și Diana îmi spun că mă iubesc, și mă mângâie, dar eu știu că mângâierea e pentru mămica lor!”
Maria, Daciana și Paraschiva le-au pus masa!
Când revenim din curte, îi găsim pe „artiști” la masă, cu nasul în farfurie. Între timp, dna Maria Marchiș, „șefa” bucătăreasă (e „șefă” pentru că e singură la bucătărie, ea comandă și tot ea execută), a pus mâncarea în farfurii, iar îngrijitoarele (Daciana-Nicoleta Torjoc și Paraschiva Sfârlea) sunt cu ochii pe ei. „Se mănâncă bine pentru că administratorul (Florica  Hălbac) e ca o mămică grijulie și darnică, după cum ne spune educatoarea Maria Torjoc, colega de grupă a Tatianei Pop. În grupele grădiniței cu program prelungit, avem și copii din Palota, Girișul de Criș și Tărian. După cum ați văzut, fiind în perioada de acomodare, copiii fac cunoștință și se joacă cu lego, plastilină, cuburi…”
Văzând și auzind atâtea lucruri, am uitat de școlari. Cu ei vom avea un alt episod, cu altă ocazie. Cerem scuze doamnei profesoare Elena Duma! Ovi DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Se învață în cele mai bune condiții!

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

sâmbătă, 28 martie 2020