Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

“3.274 de cadre didactice au devenit titulare în timpul lunii martie”

Conferința de presă susținută, marți, de secretarul de stat Oana Badea,

“3.274 de cadre didactice au devenit titulare în timpul lunii martie”

15.03.2011
Vă mulțumesc că ați răspuns afirmativ invitației noastre. Declarația de presă pe care o voi face astăzi are trei coordonate. Suntem în măsură să vă dăm rezultatele finale în urma aplicării articolului 253 din noua Lege a Educației Naționale. A doua temă este legată de masterul didactic pe care Legea Educației Naționale îl prevede și, nu în ultimul rând, vreau să fac câteva precizări legate de Codul Muncii.

Vă mulțumesc că ați răspuns afirmativ invitației noastre. Declarația de presă pe care o voi face astăzi are trei coordonate. Suntem în măsură să vă dăm rezultatele finale în urma aplicării articolului 253 din noua Lege a Educației Naționale. A doua temă este legată de masterul didactic pe care Legea Educației Naționale îl prevede și, nu în ultimul rând, vreau să fac câteva precizări legate de Codul Muncii.
Primul subiect - rezultatele aplicării prevederilor articolului 253 din Legea Educației Naționale - trebuie așezat în locul său și trebuie să i se dea importanța cuvenită. Este pentru prima dată când Consiliul de Administrație manifestă autonomie în selectarea resursei umane la nivelul unității de învățământ. Iată că, în loc să avem „3.500 de cadre didactice date afară în cursul lunii februarie", în acest moment avem 3.274 de cadre didactice care au devenit titulare în timpul lunii martie. Este un câștig de calitate și de stabilitate pentru sistemul de învățământ preuniversitar. Datele sunt următoarele: la nivelul unităților de învățământ a fost depus un număr de 5.710 solicitări pentru a deveni titulari, conform prevederilor articolului 253. Au primit statut de titulari 3.274 dintre solicitanți (3.153, înainte de contestații și alți 121 după soluționarea contestațiilor). Procentual, peste 57% din solicitanți s-au titularizat la nivelul unității de învățământ, 1.918 în mediul urban, 1.273 în mediul rural. Pentru a face o comparație, vă reamintesc cifrele anului 2010, după organizarea Concursului național unic de titularizare. Am avut 13.497 cadre didactice care au obținut note egale sau mai mare cu șapte. Din aceștia s-au titularizat, pe procedura obișnuită, 3.728 cadre didactice, din care 1.693 în mediul urban, 2.089 în mediul rural. Pornind de la cifrele prezentate precizăm, ca o concluzie, următoarele elemente: pentru toți cei care vor să facă analize asupra rezultatului, reiterăm condițiile pe baza cărora s-a putut obține titularizarea în baza articolului 253. Întâi de toate, certificarea viabilității postului sau a catedrei respective și, apoi, acordul Consiliului de Administrație al unității de învățământ. Decidentul a fost Consiliul de Administrație al unității de învățământ. Rolul inspectoratelor școlare a fost minimal. Acestea au monitorizat perioada în care s-a aplicat procedura și au consiliat cu privire la aplicarea procedurii. Vă mai precizăm și numărul total de contestații care s-a înregistrat: 450 de contestații. Așa cum am spus anterior, din aceste 450 de contestații, au fost 121 soluționate în favoarea contestatarilor. Și numărul de contestații raportat la numărul total de solicitări ne îndreptățește să spunem că am avut consilii de administrație serioase, responsabile, care și-au manifestat autonomia în aplicarea acestui articol cu decență. Pentru asemenea lucru, sunt mândră că am asemenea colegi în sistemul de învățământ preuniversitar.
Masterul didactic
A doua declarație, cea referitoare la masterul didactic, pleacă de la faptul că la sfârșitul săptămânii trecute, peste 80 de reprezentanți, directori și cadre didactice de specialitate din licee pedagogice sau licee teoretice în care există specializări pedagogice, s-au întâlnit în Consfătuirea Națională a Liceelor Pedagogice. Blajul a fost centrul în care ne-am întâlnit, și credem noi, și un simbol. Ca urmare a întâlnirii, la Blaj a fost semnată o rezoluție: rezoluția de la Blaj a Liceelor Pedagogice. De altfel am înaintat Cabinetului Ministrului, domnului ministru, nota și documentele care au rezultat după această întrevedere.  Rezoluția cere în esență un singur lucru: recunoașterea tradiției pe care o au aceste licee, recunoașterea expertizei care există în ceea ce privește, și sunt foarte atentă la ce spun acum, practica pedagogică în liceele pedagogice și, în consecință, rezoluția sensibilizează decidenții din Ministerul Educației cu privire la construirea masterului didactic. Consideră că este necesar transferul natural al experienței practicii pedagogice înspre masterul didactic, care, așa cum știți, conform noii legi se va desfășura în învățământul superior. Liceele pedagogice vor totodată să facă parte, să se implice în construirea, în redactarea acestui master didactic.
Codul Muncii
Al treilea subiect al declarației de astăzi se referă la Codul Muncii. Transmit tuturor colegilor mei din sistemul de învățământ preuniversitar că noul Cod al Muncii nu vulnerabilizează statutul cadrului didactic. Le reamintesc faptul că Legea Educației Naționale cuprinde la Titlul 4 Statutul personalului didactic, că este o lege organică și că prevederile Statutului personalului statutului didactic prevalează în orice condiții, asupra oricăror prevederi. Codul Muncii este o legislație cadru care nu poate să aibă efect decât atunci când, în Statutul personalului didactic, nu există prevederi. În consecință, asigur cadrele didactice de garantarea drepturilor pe care Legea Educației Naționale, prin Statutul personalului didactic, o produce cu efecte certe în acest moment. Vă mulțumesc!
(Transcriere efectuată de Biroul de presă)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 19:52:05 Ora standard a Europei de Est