Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Importanța rolului familiei în formarea copilului

Educatoare: Enoiu Andreia, Grădinița nr. 53, Oradea

Importanța rolului familiei în formarea copilului

Cea mai mare responsabilitate a părinților este aceea de a le asigura copiilor un cămin plin de dragoste și de fericire. Simbolul vieții în familie îl reprezintă căminul, casa. Casa delimitează un spațiu al familie;

În casă viața decurge după un anumit ritm, cu anumite reguli. Între membrii familiei sunt interacțiuni în cadrul cărora se construiesc personalități. Așadar, casa delimitează și reprezintă un spațiu și un timp al familiei, al normalității. În simbolica psihanalizei viselor, casa, căminul reprezintă femeia.
Viața familiei se organizează în spațiul casei, iar femeia, mama este cea în jurul căreia cresc copiii, care garantează împlinirea funcțiilor primare ale familiei; centrul căminului. Ea este și aceea care organizează satisfacerea nevoilor tuturor membrilor familiei. Căminul reprezintă, așadar, un arhetip ,,un model ideal” adânc structurat în subconștientul și inconștientul ființei umane. Căminul asigură și deci reprezintă în imaginația individului uman, schimbările emoționale securizate, interacțiunile cooperante care pun bazele normalității individului. Cea mai importantă relație dintr-o familie este relația soț-soție deoarece securitatea copilului și calitatea relației părinte-copil este în mare măsură dependentă de calitatea relației soț-soție, care constituie baza unei mai bune comunicări cu copilul. Fiecare copil are nevoie de părinți a căror relație să fie stabilă, bazată pe respect, dragoste și o bună comunicare. O situație foarte des întâlnită este inversarea rolurilor, situație în care un părinte pretinde copilului să-i împlinească nevoile emoționale. Deși acest lucru se poate întâmpla în orice familie, totuși cazurile sunt mult mai frecvente acolo unde copilul are un singur părinte. În familiile formate dintr-un singur părinte și copil, părintele este tentat să folosească copilul drept confident sau coleg. Este foarte dificil pentru părinte să rezolve această problemă, deoarece nu are un partener adult cu care să împărtășească grijile căminului. Din cauza singurătății, a depresiei, a sentimentului de a nu fi la înălțimea rolului pe care îl au sau datorită altor cauze, părinții singuri nu se pot abține să nu se raporteze la copiii lor ca la oamenii de vârsta lor, împărtășindu-le probleme intime, pe care un copil nu le poate încă înțelege. Astfel de părinți tind să fie ,,cei mai buni prieteni” cu copiii lor, în loc să mențină o relație ,,părinte-copil” sănătoasă. Un părinte, fie că este singur, fie că este căsătorit, trebuie să-și mențină întotdeauna poziția de autoritate față de un copil și are obligația să vină în întâmpinarea nevoilor copilului său. Dacă se inversează această lege și părinții se așteaptă ca să li se satisfacă nevoile emoționale, copiii vor fi răniți și astfel se va distruge relația cu ei. Nu trebuie să se găsească hrana emoțională la copii.
Copiii pot fi comparați cu niște oglinzi: în general, ei reflectă dragostea, dar nu o generează; dacă li se arată dragoste, sunt capabili s-o înapoieze. Dacă nu li se arată, atunci nu au nimic de dat în schimb. Dragostea necondiționată este reflectată necondiționat, iar dragostea condiționată este înapoiată tot condiționat. Din punct de vedere  emoțional, copiii sunt tot copii. Și copilul de doi ani are tendința de a fi independent și are un gen de rezervor emoțional. Acesta va căuta independența folosindu-și energia din acest rezervor. Când el se va goli, copilul se va întoarce la părinți să și-l umplă și să poată astfel să-și găsească din nou independența.
 De asemenea, este nevoie de timp pentru a-ți concentra atenția asupra copilului, iar acest lucru implică timpul petrecut cu el. Azi, ca niciodată până acum în istoria lumii, copiii sunt foarte mult influențați de forțele din afara familie. Autoritatea părinților, exercitată cu dragoste, este sănătoasă pentru copii și familiile lor. De ce Biblia sprijină cu atâta vigoare autoritatea părintească? În I Timotei 3:4,5 se precizează El (se referă la tată) trebuie ,,să-și chivernisească bine casa și să-și țină copiii în supunere cu toată cuviința”. Coloseni 3:20 exprimă acest principiu divin pentru generația tânără: ,,Copii, ascultați de părinții voștri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului”. Nu este nici un loc în Biblie în care să se recomande ca micuțele odrasle să se așeze cu părinții la masa negociatorilor, pentru a decide ce vor și ce nu vor să accepte din partea generației mai în vârstă. Conducerea părintească joacă un rol semnificativ în procesul dezvoltării copilului. Învățând să se supună autorității (conducerii) iubitoare a părinților săi, copilul învață să se supună și altor forme de autoritate cu care va veni în contact mai târziu. Modul în care își apreciază părinții va determina atitudinea sa ulterioară față de profesori, directori de școală, poliție, vecini și șefi la serviciu. Lipsa respectului față de autoritate conduce la haos, anarhie și la o stare confuză pentru toți cei afectați. Și, bineînțeles respectul autorității părintești îi va învăța pe copii și respectul față de autoritatea plină de dragoste a lui Dumnezeu Însuși. Se cunoaște faptul că părinții sunt identificați ca și copii ai lui Dumnezeu. Cei mai mulți părinții Îl percep pe Dumnezeu  după felul cum îl văd pe tatăl lor (într-o mai mică măsură pe mama).
Bibliografie:
*Biblia, traducerea Cornilescu
*Champbell, R., Adolescentul – copilul  meu, Ed. Logos, Cluj 1994
*Dobson, J., Copilul îndărătnic, Ed. Misiunea Creștină, Noua Speranță, Timișoara 1995
*Muntean, A., Note de curs – Familii în dificulate, Ed. Mirton, Timișoara 2001

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 06:49:05 Ora de vară a Europei de Est