Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Să scriem corect! (I)

Rubrica

Să scriem corect! (I)

Deschidem astăzi cu bucurie o rubrică intitulată „Să scriem corect !
Îndemnul ni-l adresează distinsul conf. univ. dr. Dumitru Draica, de la Facultatea de Litere a Universității din Oradea.

Pe 8 februarie 2011, Domnia sa a lansat la C.C.D. Bihor două cărți: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.
De-acum, vom fi onorați să-l avem și în paginile revistei noastre, cu lucruri cât se poate de pertinente, ce țin de ABC-ul și alfabetul scrierii corecte în limba română!
Moto: „Limba este tezaurul cel mai prețios pe care îl moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită de a fi păstrat cu sfințenie de generațiile care îl primesc…!” (V. Alecsandri)
Pentru ca o limbă să-și poată îndeplini, în cele mai bune condiții, principala ei funcție, aceea de mijloc de comunicare între membrii unei societăți, este nevoie ca aceștia, în marea lor majoritate, să-și însușească și să se conformeze unor norme, privitoare la scrierea și pronunțarea corectă a limbii noastre, să-și perfecționeze întruna propriile mijloace de exprimare. Toți vorbitorii de limba română, toți cei care îndrăgesc această limbă, cei care scriu și vorbesc românește au datoria de a cunoaște cât mai exact normele fonetico-fonologice, morfo-sintactice și lexicale ale limbii, pentru a asigura corectitudine și fluență comunicării cotidiene orale și scrise, pentru a nu-i pune în situații stânjenitoare pe interlocutori și chiar pe ei înșiși.
Normele gramaticale ale limbii române actuale sunt un element esențial în ceea ce privește exprimarea corectă, structura gramaticală a unei limbi presupune organizarea și funcționarea ei cât mai exact, iar cunoașterea, înțelegerea și aplicarea ei, în orice împrejurare, contribuie la transmiterea și receptarea corectă a unui mesaj. Însușirea acestor norme ale limbii române contemporane prezintă semnificații multiple și o complexă utilitate, fără ajutorul limbii nu ar fi posibile înțelegerea și însușirea a tot ceea ce a produs mai valoros societatea umană, de-a lungul secolelor, deopotrivă pentru noi, cei de azi, și pentru generațiile viitoare. Limba noastră, limba română, trebuie să rămână o limbă unică, o limbă a tuturor vorbitorilor care gândesc, simt și vorbesc românește, trebuie să îmbogățim și să perfecționăm continuu această limbă, pentru a ne ajuta să ne exprimăm cât mai diversificat gândurile, ideile sentimentele.        
De aceea, am considerat necesar, ca profesor de limba română, să aducem în atenția cititorilor, o serie de aspecte corecte privitoare la folosirea în comunicare a limbii române, pe care să le folosim în exprimarea orală și scrisă, evitând astfel unele greșeli, care, din nefericire, abundă în ziarele și revistele noastre, la radio și televiziune.
Abaterile de la regulile limbii române sunt prezente în egală măsură, aproape, în exprimarea unor vorbitori instruiți sau mai puțin instruiți, indiferent de vârstă, sex, ocupație, mediu social…
Facem mențiunea că exemplele prezentate de noi sunt conforme cu noul DOOM 2 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic, 2005, lucrare elaborată în cadrul Institutului de Lingvistică “Iogu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, și despre care Eugen Simion afirma, în Cuvânt-înainte, că este “o lucrare… necesară, așteptată de marele public… o lucrare de interes național care… va fi utilizată de aici înainte (începând cu anul școlar și universitar 2006 – s.n.) ca unica sursă pentru aplicarea corectă a normelor academice în domeniul ortografiei limbii române”.
În intervenția noastră din acest număr vom începe să prezentăm, într-o ordine alfabetică, formele corecte ale unor cuvinte românești, precizate în DOOM 2:
Litera A – abțibild, acont – aconto, acum – acuma, adesea, adineaori – adineauri, aerodinamic, afrodiziac,  aici, aisberg, alături – alăturea, alică – alice, (pe) alocuri, altminteri, alviță, anafură, angină, angro, aoleu – auleu – aoleo,  apropo – apropou, astmă, așijderea – așijderi, atât – atâta, atotcuprinzător, atunci – atuncea, autovehicul…;
B – baba – oarba, basorelief,   becisnic – bicisnic, beneficiu, beregată, beretă, bezmetic, blacheu, blocnotes, boiler, a se bosumfla, boxer, bulgăr – bulgăre, bulină, bloc – turn, bodyguard…;
C – cafeină – cofeină, capot, carafă, căpșune – căpșuni (fructe), cârnat, cearceaf – cearșaf, cetățeană – cetățeancă, chebap,  chermeză, chimono – chimonou, chintal, chitară, chiuvetă, cireșe – cireși (fructe), citronadă,  claun – clovn, knockout, cocteil – cocktail, container, corigent – corijent, coropișniță, corvadă – corvoadă,  crenvurst, cucon – cocon, cvartal, cvartet, colind – colindă, computer…;
D – dacoromân,  daco-roman, damigeană, dancing, darmite – darămite, demâncare (substantiv), desagă, deseară – diseară, de sine stătător,  despături, dispera, dicție – dicțiune, dissident, dizenterie, a se dumiri – a se dumeri,  decafeinizare – decofeinizare, delco – delcou, duraluminiu, du-te-vino…;
E – ecvestru, elicopter, eroi-comic, escadrilă, eschimos, escroc,  eteroclit, ethno-rock, excela, excavator…;
F – factotum, făraș, fărădelege, filfizon, filigran, firfiric,  filosof – filozof, filosofie – filozofie,  fisă (telefon), fișă (de hârtie), flăcăuan, foarfecă, a frecționa – a fricționa…;
G – galanton, gasteropod, gazbeton, genuflexiune, germen – germene, get-beget, ghimbir – ghimber, ghips, ghivent, giuvaier, glaspapir, glosă…;
H – hachițe, haihui, hamsie, harcea-parcea,   harpă, harpie, hochei, hodoronc-tronc, Cristos – Hristos…;
I -     iaca – iacă, iar – iară,   ici-colo, iesle, imbold,  incarna – încarna, influență, inopinat, irupe, izlaz, izoglosă…;
Î – înainte-mergător, încalte – încaltea, înconjur,  încorpora – incorpora, încurcă-lume, îndemânatic, îngrășământ, într-adevăr, într-adins, întredescide, între timp, în zadar…;
J -  jardinieră,  jazzband, jazz-rock, jiclor, jimblă, jiu-jitsu, jneapăn,  judokan, jurisconsult, juxtaliniară…;
K – kaki, ketchup, kilocalorie, kilowatt-oră, kitsch…;
L -  laitmotiv,  lăcaș – locaș, lăscaie – lețcaie, liber-arbitru, lider, lied,  lingoare – lângoare, lebăr – lebărvurst, lezmaiestate – lezmajestate, lăcrimioară (diminutiv - lacrimă), lefșoară – lefușoară, locșor - locușor, locvace, luare-aminte, lubrifiant,   luminiscență – luminescență, lunea,  lup de mare (marinar), lup-de-mare (focă)…;
M – macat, magazioner, maiou, management, maseuză, a măcăi – a măcăni, măceașă, mănăstire – mânăstire, mărgea – mărgică, mânătarcă, microcosmos, micșunea – micșunică, mielușea – mielușică, minciunea – minciunică,  mișmaș, molitvă – moliftă,    muschetar – mușchetar,  mutește…;
N -    năprasnic, nebunatic, neîndemânatic, nerod, nicăieri – nicăierea, nimeni – nimenea,  nimic – nimica, nitam-nisam,  nivel (înălțime, stadiu),  nivelă (instrument), non-stop, noptatic,  nu-mă-uita…;
O -  obroc – oboroc, ofsaid,  online – on-line, oprobriu, oranjadă, oreion…;
P – pahiderm, paradiziac, pardesiu, parizer, patvagon, pătlagină, pătlăgea – pătlăgică, pântec – pântece, pecingine, pelerină, percheziție – perchiziție, pergamut, pernă, pick-up,  pieptăn – pieptene, pioneză – piuneză, placardă,  pocher – poker, pârg – pârgă, pepsi-cola, picățea – picățică, piure, plaivaz, playboy, portchei, preabun, premisă, prenadez, prespapier, pricopseală – procopseală, proră – provă, pulover, purice, pururi – pururea…;
Q – quaestor, quasar, quiproquo, quattrocento…; 
R - radiotransmisie – radiotransmisiune, răufăcător, răzmeriță, rea-credință,  recordmen – recordmenă, relaș, repaus, ridicol, ridiche,   rom – rrom, rozmarin,  rugbi – rugby, racket, ralanti, rămurea – rămurică, răsătură – răzătură, rău-platnic, rendez-vous,  rummy…;
S – sanda, sarma, sandvici – sendviș, schi, schimnic – schivnic, scurtcircuit, seif, smarald, spicher, spițerie, sportsmen, spray, sprint, start,  stas, strangula, stewardesă, sticks, sui-generis,  surcea – surcică, surdomut, sus-citat…;
Ș – șezlong, șinșila – cincila, șiștar, șliboviță, ștampilă, ștangă, ștanță, ștecăr, ștergător – ștergătoare (cârpe)…;
T - tabacheră, tabagic, talmeș-balmeș, tăiței – tăieței, tedeum, topogan – tobogan, toporiște – toporâște, totdeauna – întotdeauna, tumoare – tumoră, turturea - turturică,   tutti-frutti, tutore…;
Þ –  țârcovnic, țigară – țigaretă, țumburușe – țumburușuri, țurțur…;
U – ucigă-l-toaca,  ulcea – ulcică, upercut, urcior…;
V – vacs, vacuum, vagabond, vagon-cisternă, valvârtej, vasomotor, vasăzică, vâlcea – vâlcică, văleu – văleleu, viceversa, viorea –viorică, vilbrochen, vino-ncoa – vino-ncoace, vițea – vițică,  viță-de-vie, vizavi, vodcă – votcă, voie bună,  voluptuous, vorbă-lungă…;
W -  waterpolo, week-end, walkman, western, whisky…;
X – xenofob, xenon,  xeres (soi de vin), xerox, xilofon, xilogravură …;
Y –  yală, yancheu, yard,  yemenit, yen, yoga, yoghin, yuan…;
Z - zalhana, zănatic, zbârli – zburli, zbâr – zbârr, zdranc – zdrang,  zgârie-brânză, zigzag, zi-muncă, zor-nevoie, zvâr – zvârr…

Trimite email
vineri, 19 decembrie 2025 la 11:43:04 Ora standard a Europei de Est