Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce nu ne spun manualele

Meritã lecturat!

Ce nu ne spun manualele

De ce nu-ºi spãlau farfuriile stramoºii noºtri, de ce se credea cã roºiile sunt otrãvitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs" ("Plouã cu pisici ºi câini") sau "Salvaþi de clopoþel", de unde vine obiceiul priveghiului, de câte ori se spãlau oamenii în Evul mediu?

Rãspunsurile le veþi gãsi lecturând rândurile urmãtoare.
Igiena... Data viitoare când vã spãlaþi pe mâini ºi apa e un pic mai rece decât v-aþi dori, comparaþi situaþia cu modul în care se spãlau englezii prin anul 1500. Nunþile aveau loc în general în luna iunie, pentru cã singura baie din an se facea în luna mai ºi în prima lunã a verii, viitorii soþi încã miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja îmbibat de "miresmele" transpiraþiei ºi ca sã mascheze cât de cât mirosul neplãcut, miresele purtau în braþe un buchet de flori (de aici a rãmas obiceiul buchetului purtat de mireasã!) ; "cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apã caldã. Stãpânul casei avea privilegiul de a se îmbãia primul, în apa curatã. În aceeaºi apã urmau la spãlat, rând pe rând, fiii ºi restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea rândul femeilor ºi, la sfârºit, al copiilor, în ordinea descrescãtoare a vârstelor. În final, apa era atât de murdarã, încât puteai pierde un bebeluº prin ea. De atunci dateazã la britanici vorba: "Nu arunca pruncul odatã cu apa în care te-ai spãlat". Regina Elisabeta I a Angliei a rãmas celebrã ºi prin urmãtoarea declaraþie, fãcutã cu mândrie: "Fie cã e nevoie sau nu, eu o datã la trei luni mã spãl !"
"Plouã cu pisici ºi câini"... Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fãrã scânduri dedesubt. Acoperiºul casei era singurul loc în care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care câinii, pisicile si alte vietãþi mai mici (soareci, gândaci etc.) se cuibãreau în paiele care acopereau casa. Când ploua, paiele deveneau alunecoase ºi animalele cadeau uneori direct peste oameni. În acea perioadã a apãrut zicala: "Plouã cu pisici ºi câini". Adapostirea animalelor în acoperiº a fost ºi motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdãri aºternutul la orice orã. Cineva a avut geniala idee de a întinde deasupra patului un cearºaf, pentru protecþie...
Pragul... Bogãtaºii îºi fãceau podeaua casei din dale de piatrã, care deveneau alunecoase pe vreme umedã. Pentru mãrirea aderenþei în timpul mersului, se presãra prin casã pleavã. Reîmprospatate succesiv, straturile de pleavã amestecatã cu apã atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uºii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleavã cu apã sã curgã afara din casã. Problema a fost rezolvatã prin inventarea pragului… 
Roºiile sunt otrãvitoare... Pe vremea aceea, în fiecare bucãtãrie exista un cazan metalic mare, atârnat deasupra focului, pentru gãtit. Carnea era destul de rarã, aºa cã oamenii mâncau mai mult fierturã de legume. În zeama ce ramânea de seara, se adãugau a doua zi apa ºi legumele ºi tot aºa. Astfel, o parte din mâncare ajungea sã fie veche de sãptãmâni. Cei mai înstãriþi mâncau din vase realizate dintr-un aliaj care conþinea ºi plumb, pentru cã acesta putea fi prelucrat mai uºor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea în organism ºi provoca otrãvirea sau chiar moartea. Din aceastã cauzã, roºiile au fost considerate în urmãtorii 350 de ani ca fiind otrãvitoare. 
 Farfurii din coajã de pâine... Sãracii mâncau din niºte bucãþi de lemn scobite, care þineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau ºi din pâine foarte veche, din care se scotea miezul ºi care rezistau câteva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spãlate niciodatã dupã folosire. Pâinea se împãrþea între membrii familiei, în funcþie de statutul fiecãruia. Cei care munceau cãpãtau coaja inferioarã, din partea de jos a pâinii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult miez, iar oaspeþii primeau coaja superioarã.
Priveghiul... Pentru bãut rachiu sau whisky erau folosite ceºti din plumb. Combinaþia alcool-plumb fiind atât de toxicã încât îi scotea pe mulþi din uz pentru câteva zile. Chefliii gãsiþi întinºi pe marginea drumului erau consideraþi morþi ºi pregãtiþi pentru înmormântare. Înainte însã de a fi îngropaþi li se mai dãdea o ºansã - erau aºezaþi pe masa din bucãtãrie timp de câteva zile. Aºteptând ca "mortul" sã-ºi revinã - ceea ce se întâmpla de multe ori - rudele ºi prietenii mâncau ºi beau în jurul mesei. Aºa a apãrut obiceiul priveghiului.
Salvat de clopoþel... Cei care din greºealã erau îngropaþi de vii erau salvaþi de un clopoþel. Teritoriul Angliei este locuit de mulþi, mulþi ani, aºa cã, la începutul secolului al XVI-lea, a început sã fie crizã de locuri de veci. Soluþia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor în niºte depozite ºi refolosirea spaþiului pentru un mort "proaspãt". La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat cã unul din 25 era zgâriat de unghii pe interior. Dându-ºi seama ca unii semeni de-ai lor au fost îngropaþi de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor îngropaþi de vii. De mâna "mortului" era legatã o sfoarã, care, printr-o gaura în sicriu, era legatã la un clopoþel, montat langã mormânt. Patrulele din cimitir supravegheau clopoþeii. De aici vine vorba "saved by the bell" ("salvat de clopoþel").
Lia & Vio

Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 07:13:29 Ora standard a Europei de Est