Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce nu ne spun manualele

Meritã lecturat!

Ce nu ne spun manualele

De ce nu-ºi spãlau farfuriile stramoºii noºtri, de ce se credea cã roºiile sunt otrãvitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs" ("Plouã cu pisici ºi câini") sau "Salvaþi de clopoþel", de unde vine obiceiul priveghiului, de câte ori se spãlau oamenii în Evul mediu?

Rãspunsurile le veþi gãsi lecturând rândurile urmãtoare.
Igiena... Data viitoare când vã spãlaþi pe mâini ºi apa e un pic mai rece decât v-aþi dori, comparaþi situaþia cu modul în care se spãlau englezii prin anul 1500. Nunþile aveau loc în general în luna iunie, pentru cã singura baie din an se facea în luna mai ºi în prima lunã a verii, viitorii soþi încã miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja îmbibat de "miresmele" transpiraþiei ºi ca sã mascheze cât de cât mirosul neplãcut, miresele purtau în braþe un buchet de flori (de aici a rãmas obiceiul buchetului purtat de mireasã!) ; "cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apã caldã. Stãpânul casei avea privilegiul de a se îmbãia primul, în apa curatã. În aceeaºi apã urmau la spãlat, rând pe rând, fiii ºi restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea rândul femeilor ºi, la sfârºit, al copiilor, în ordinea descrescãtoare a vârstelor. În final, apa era atât de murdarã, încât puteai pierde un bebeluº prin ea. De atunci dateazã la britanici vorba: "Nu arunca pruncul odatã cu apa în care te-ai spãlat". Regina Elisabeta I a Angliei a rãmas celebrã ºi prin urmãtoarea declaraþie, fãcutã cu mândrie: "Fie cã e nevoie sau nu, eu o datã la trei luni mã spãl !"
"Plouã cu pisici ºi câini"... Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fãrã scânduri dedesubt. Acoperiºul casei era singurul loc în care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care câinii, pisicile si alte vietãþi mai mici (soareci, gândaci etc.) se cuibãreau în paiele care acopereau casa. Când ploua, paiele deveneau alunecoase ºi animalele cadeau uneori direct peste oameni. În acea perioadã a apãrut zicala: "Plouã cu pisici ºi câini". Adapostirea animalelor în acoperiº a fost ºi motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdãri aºternutul la orice orã. Cineva a avut geniala idee de a întinde deasupra patului un cearºaf, pentru protecþie...
Pragul... Bogãtaºii îºi fãceau podeaua casei din dale de piatrã, care deveneau alunecoase pe vreme umedã. Pentru mãrirea aderenþei în timpul mersului, se presãra prin casã pleavã. Reîmprospatate succesiv, straturile de pleavã amestecatã cu apã atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uºii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleavã cu apã sã curgã afara din casã. Problema a fost rezolvatã prin inventarea pragului… 
Roºiile sunt otrãvitoare... Pe vremea aceea, în fiecare bucãtãrie exista un cazan metalic mare, atârnat deasupra focului, pentru gãtit. Carnea era destul de rarã, aºa cã oamenii mâncau mai mult fierturã de legume. În zeama ce ramânea de seara, se adãugau a doua zi apa ºi legumele ºi tot aºa. Astfel, o parte din mâncare ajungea sã fie veche de sãptãmâni. Cei mai înstãriþi mâncau din vase realizate dintr-un aliaj care conþinea ºi plumb, pentru cã acesta putea fi prelucrat mai uºor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea în organism ºi provoca otrãvirea sau chiar moartea. Din aceastã cauzã, roºiile au fost considerate în urmãtorii 350 de ani ca fiind otrãvitoare. 
 Farfurii din coajã de pâine... Sãracii mâncau din niºte bucãþi de lemn scobite, care þineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau ºi din pâine foarte veche, din care se scotea miezul ºi care rezistau câteva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spãlate niciodatã dupã folosire. Pâinea se împãrþea între membrii familiei, în funcþie de statutul fiecãruia. Cei care munceau cãpãtau coaja inferioarã, din partea de jos a pâinii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult miez, iar oaspeþii primeau coaja superioarã.
Priveghiul... Pentru bãut rachiu sau whisky erau folosite ceºti din plumb. Combinaþia alcool-plumb fiind atât de toxicã încât îi scotea pe mulþi din uz pentru câteva zile. Chefliii gãsiþi întinºi pe marginea drumului erau consideraþi morþi ºi pregãtiþi pentru înmormântare. Înainte însã de a fi îngropaþi li se mai dãdea o ºansã - erau aºezaþi pe masa din bucãtãrie timp de câteva zile. Aºteptând ca "mortul" sã-ºi revinã - ceea ce se întâmpla de multe ori - rudele ºi prietenii mâncau ºi beau în jurul mesei. Aºa a apãrut obiceiul priveghiului.
Salvat de clopoþel... Cei care din greºealã erau îngropaþi de vii erau salvaþi de un clopoþel. Teritoriul Angliei este locuit de mulþi, mulþi ani, aºa cã, la începutul secolului al XVI-lea, a început sã fie crizã de locuri de veci. Soluþia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor în niºte depozite ºi refolosirea spaþiului pentru un mort "proaspãt". La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat cã unul din 25 era zgâriat de unghii pe interior. Dându-ºi seama ca unii semeni de-ai lor au fost îngropaþi de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor îngropaþi de vii. De mâna "mortului" era legatã o sfoarã, care, printr-o gaura în sicriu, era legatã la un clopoþel, montat langã mormânt. Patrulele din cimitir supravegheau clopoþeii. De aici vine vorba "saved by the bell" ("salvat de clopoþel").
Lia & Vio

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 07:17:30 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București