Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 ianuarie 2022
1.Testele de salivă pentru elevi nu ajung în școli prea curând, contestația depusă abia azi la licitație are 10 zile termen pentru rezolvare / Ovidiu Zară, Consiliul de Soluționare a Contestațiilor: Mai poate exista o întârziere și după aceea, decizia C.N.S.C. va putea fi și ea contestată

Testele de salivă destinate elevilor nu vor ajunge mai devreme de două săptămâni în școli din cauza contestației la procedura de licitație. Procedura prevede că, după ce contestația a fost înaintată, Oficiul Național pentru Achiziții Publice (O.N.A.C.) are la dispoziție maximum cinci zile să pună la dispoziția Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.) pentru depunerea dosarului cu toate informațiile necesare rezolvării contestației. Apoi, C.N.S.C. are la dispoziție 10 zile pentru comunicarea unei decizii, însă probabil că nu va dura 10 zile ci mai puțin, având în vedere situația urgentă din sistemul de învățământ, a explicat pentru Edupedu.ro Ovidiu Zară, purtătoruld e cuvânt al instituției.

8 ianuarie 2022
2.Experimente virtuale de Chimie și Biologie și învățarea digitală a ortogramelor, lecțiile create de profesorii Florin Viu și Ramona Drăguț, premiate în Concursul #Digitaliada: „Încrederea în puterile mele de-a face ceva pentru elevii mei a fost un mare câștig”

„Câștigarea unui premiu, știind că materialul a fost jurizat de profesori de prestigiu și cu experiență, înseamnă încredere. Capeți încredere în munca ta, vezi că poți face lucruri de valoare care să-i ajute pe elevi”. Mărturia vine de la învățătoarea Ramona Drăguț, câștigătoare la concursul #Digitaliada de anul trecut cu proiectul „Scriem corect”. Premiant de asemenea anii trecuți și participant acum din nou la ediția 6, Florin Viu, profesor de Chimie și Biologie a povestit pe larg pentru Edupedu.ro cum a început primele experimente virtuale pentru copii, cum s-a dezvoltat relația cu elevii în orele în care digitalul a fost parte, precum și transferul la Casa Corpului Didactic, unde tocmai a promovat examenul de metodiști pentru dezvoltarea de resurse educaționale. „La Casa Corpului Didactic tot în urma performanțelor obținute la concursul #Digitaliada am venit”, a explicat profesorul.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 decembrie 2021

1.Toți viitorii directori de școli care au optat pentru mai multe posturi la concursul din București, obligați să meargă fizic luni, la ora 14, la Liceul Jean Monnet, de către inspectoratul școlar. Asta deși Ministerul Educației permite ca întâlnirea să aibă loc on-line în plină pandemie

Toți viitorii directori de școli care au optat pentru mai multe posturi la concursul din București sunt obligați să meargă fizic, luni, 13 decembrie 2021, la ora 14.00, la Liceul Jean Monnet, de către inspectoratul școlar, pentru a-și alege școala pe care vor să o conducă. Instituția ignoră astfel posibilitatea ca ședința să aibă loc on-line, posibilitate comunicată și întărită chiar de Ministerul Educației printr-o adresă trimisă inspectoratelor școlare tot vineri.
Ședința de alegere a școlii pentru candidații la concursul de directori are loc în timp ce elevii Liceului „Jean Monnet” sunt la cursuri, tot cu prezență fizică, iar procedura internă a unității de învățământ prevede că toate persoanele care nu sunt angajate ale unității sunt considerate persoane străine, legitimate la punctul de pază, trecute în registru, iar paznicul păstrează cartea de identitate a persoanelor pe toată perioada vizitei acestora...
Potrivit procedurii operaționale nr. 28625/10.12.2021 privind organizarea și desfășurarea ședinței cu prezență în care sunt exprimate opțiunile candidaților care au fost declarați admiși pentru mai multe funcții/unități de învățământ emisă vineri de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, luni, 13 decembrie 2021, are loc ședința cu prezență fizică pentru exprimarea opțiunilor candidaților care au fost declarați admiși pentru mai multe funcții/unități de învățământ.

Ce nu ne spun manualele

Meritã lecturat!

Ce nu ne spun manualele

De ce nu-ºi spãlau farfuriile stramoºii noºtri, de ce se credea cã roºiile sunt otrãvitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs" ("Plouã cu pisici ºi câini") sau "Salvaþi de clopoþel", de unde vine obiceiul priveghiului, de câte ori se spãlau oamenii în Evul mediu?

Rãspunsurile le veþi gãsi lecturând rândurile urmãtoare.
Igiena... Data viitoare când vã spãlaþi pe mâini ºi apa e un pic mai rece decât v-aþi dori, comparaþi situaþia cu modul în care se spãlau englezii prin anul 1500. Nunþile aveau loc în general în luna iunie, pentru cã singura baie din an se facea în luna mai ºi în prima lunã a verii, viitorii soþi încã miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja îmbibat de "miresmele" transpiraþiei ºi ca sã mascheze cât de cât mirosul neplãcut, miresele purtau în braþe un buchet de flori (de aici a rãmas obiceiul buchetului purtat de mireasã!) ; "cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apã caldã. Stãpânul casei avea privilegiul de a se îmbãia primul, în apa curatã. În aceeaºi apã urmau la spãlat, rând pe rând, fiii ºi restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea rândul femeilor ºi, la sfârºit, al copiilor, în ordinea descrescãtoare a vârstelor. În final, apa era atât de murdarã, încât puteai pierde un bebeluº prin ea. De atunci dateazã la britanici vorba: "Nu arunca pruncul odatã cu apa în care te-ai spãlat". Regina Elisabeta I a Angliei a rãmas celebrã ºi prin urmãtoarea declaraþie, fãcutã cu mândrie: "Fie cã e nevoie sau nu, eu o datã la trei luni mã spãl !"
"Plouã cu pisici ºi câini"... Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fãrã scânduri dedesubt. Acoperiºul casei era singurul loc în care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care câinii, pisicile si alte vietãþi mai mici (soareci, gândaci etc.) se cuibãreau în paiele care acopereau casa. Când ploua, paiele deveneau alunecoase ºi animalele cadeau uneori direct peste oameni. În acea perioadã a apãrut zicala: "Plouã cu pisici ºi câini". Adapostirea animalelor în acoperiº a fost ºi motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdãri aºternutul la orice orã. Cineva a avut geniala idee de a întinde deasupra patului un cearºaf, pentru protecþie...
Pragul... Bogãtaºii îºi fãceau podeaua casei din dale de piatrã, care deveneau alunecoase pe vreme umedã. Pentru mãrirea aderenþei în timpul mersului, se presãra prin casã pleavã. Reîmprospatate succesiv, straturile de pleavã amestecatã cu apã atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uºii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleavã cu apã sã curgã afara din casã. Problema a fost rezolvatã prin inventarea pragului… 
Roºiile sunt otrãvitoare... Pe vremea aceea, în fiecare bucãtãrie exista un cazan metalic mare, atârnat deasupra focului, pentru gãtit. Carnea era destul de rarã, aºa cã oamenii mâncau mai mult fierturã de legume. În zeama ce ramânea de seara, se adãugau a doua zi apa ºi legumele ºi tot aºa. Astfel, o parte din mâncare ajungea sã fie veche de sãptãmâni. Cei mai înstãriþi mâncau din vase realizate dintr-un aliaj care conþinea ºi plumb, pentru cã acesta putea fi prelucrat mai uºor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea în organism ºi provoca otrãvirea sau chiar moartea. Din aceastã cauzã, roºiile au fost considerate în urmãtorii 350 de ani ca fiind otrãvitoare. 
 Farfurii din coajã de pâine... Sãracii mâncau din niºte bucãþi de lemn scobite, care þineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau ºi din pâine foarte veche, din care se scotea miezul ºi care rezistau câteva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spãlate niciodatã dupã folosire. Pâinea se împãrþea între membrii familiei, în funcþie de statutul fiecãruia. Cei care munceau cãpãtau coaja inferioarã, din partea de jos a pâinii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult miez, iar oaspeþii primeau coaja superioarã.
Priveghiul... Pentru bãut rachiu sau whisky erau folosite ceºti din plumb. Combinaþia alcool-plumb fiind atât de toxicã încât îi scotea pe mulþi din uz pentru câteva zile. Chefliii gãsiþi întinºi pe marginea drumului erau consideraþi morþi ºi pregãtiþi pentru înmormântare. Înainte însã de a fi îngropaþi li se mai dãdea o ºansã - erau aºezaþi pe masa din bucãtãrie timp de câteva zile. Aºteptând ca "mortul" sã-ºi revinã - ceea ce se întâmpla de multe ori - rudele ºi prietenii mâncau ºi beau în jurul mesei. Aºa a apãrut obiceiul priveghiului.
Salvat de clopoþel... Cei care din greºealã erau îngropaþi de vii erau salvaþi de un clopoþel. Teritoriul Angliei este locuit de mulþi, mulþi ani, aºa cã, la începutul secolului al XVI-lea, a început sã fie crizã de locuri de veci. Soluþia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor în niºte depozite ºi refolosirea spaþiului pentru un mort "proaspãt". La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat cã unul din 25 era zgâriat de unghii pe interior. Dându-ºi seama ca unii semeni de-ai lor au fost îngropaþi de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor îngropaþi de vii. De mâna "mortului" era legatã o sfoarã, care, printr-o gaura în sicriu, era legatã la un clopoþel, montat langã mormânt. Patrulele din cimitir supravegheau clopoþeii. De aici vine vorba "saved by the bell" ("salvat de clopoþel").
Lia & Vio

Trimite email

luni, 17 ianuarie 2022