Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Ce nu ne spun manualele

Meritã lecturat!

Ce nu ne spun manualele

De ce nu-ºi spãlau farfuriile stramoºii noºtri, de ce se credea cã roºiile sunt otrãvitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs" ("Plouã cu pisici ºi câini") sau "Salvaþi de clopoþel", de unde vine obiceiul priveghiului, de câte ori se spãlau oamenii în Evul mediu?

Rãspunsurile le veþi gãsi lecturând rândurile urmãtoare.
Igiena... Data viitoare când vã spãlaþi pe mâini ºi apa e un pic mai rece decât v-aþi dori, comparaþi situaþia cu modul în care se spãlau englezii prin anul 1500. Nunþile aveau loc în general în luna iunie, pentru cã singura baie din an se facea în luna mai ºi în prima lunã a verii, viitorii soþi încã miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja îmbibat de "miresmele" transpiraþiei ºi ca sã mascheze cât de cât mirosul neplãcut, miresele purtau în braþe un buchet de flori (de aici a rãmas obiceiul buchetului purtat de mireasã!) ; "cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apã caldã. Stãpânul casei avea privilegiul de a se îmbãia primul, în apa curatã. În aceeaºi apã urmau la spãlat, rând pe rând, fiii ºi restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea rândul femeilor ºi, la sfârºit, al copiilor, în ordinea descrescãtoare a vârstelor. În final, apa era atât de murdarã, încât puteai pierde un bebeluº prin ea. De atunci dateazã la britanici vorba: "Nu arunca pruncul odatã cu apa în care te-ai spãlat". Regina Elisabeta I a Angliei a rãmas celebrã ºi prin urmãtoarea declaraþie, fãcutã cu mândrie: "Fie cã e nevoie sau nu, eu o datã la trei luni mã spãl !"
"Plouã cu pisici ºi câini"... Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fãrã scânduri dedesubt. Acoperiºul casei era singurul loc în care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care câinii, pisicile si alte vietãþi mai mici (soareci, gândaci etc.) se cuibãreau în paiele care acopereau casa. Când ploua, paiele deveneau alunecoase ºi animalele cadeau uneori direct peste oameni. În acea perioadã a apãrut zicala: "Plouã cu pisici ºi câini". Adapostirea animalelor în acoperiº a fost ºi motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdãri aºternutul la orice orã. Cineva a avut geniala idee de a întinde deasupra patului un cearºaf, pentru protecþie...
Pragul... Bogãtaºii îºi fãceau podeaua casei din dale de piatrã, care deveneau alunecoase pe vreme umedã. Pentru mãrirea aderenþei în timpul mersului, se presãra prin casã pleavã. Reîmprospatate succesiv, straturile de pleavã amestecatã cu apã atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea uºii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleavã cu apã sã curgã afara din casã. Problema a fost rezolvatã prin inventarea pragului… 
Roºiile sunt otrãvitoare... Pe vremea aceea, în fiecare bucãtãrie exista un cazan metalic mare, atârnat deasupra focului, pentru gãtit. Carnea era destul de rarã, aºa cã oamenii mâncau mai mult fierturã de legume. În zeama ce ramânea de seara, se adãugau a doua zi apa ºi legumele ºi tot aºa. Astfel, o parte din mâncare ajungea sã fie veche de sãptãmâni. Cei mai înstãriþi mâncau din vase realizate dintr-un aliaj care conþinea ºi plumb, pentru cã acesta putea fi prelucrat mai uºor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea în organism ºi provoca otrãvirea sau chiar moartea. Din aceastã cauzã, roºiile au fost considerate în urmãtorii 350 de ani ca fiind otrãvitoare. 
 Farfurii din coajã de pâine... Sãracii mâncau din niºte bucãþi de lemn scobite, care þineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau ºi din pâine foarte veche, din care se scotea miezul ºi care rezistau câteva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spãlate niciodatã dupã folosire. Pâinea se împãrþea între membrii familiei, în funcþie de statutul fiecãruia. Cei care munceau cãpãtau coaja inferioarã, din partea de jos a pâinii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult miez, iar oaspeþii primeau coaja superioarã.
Priveghiul... Pentru bãut rachiu sau whisky erau folosite ceºti din plumb. Combinaþia alcool-plumb fiind atât de toxicã încât îi scotea pe mulþi din uz pentru câteva zile. Chefliii gãsiþi întinºi pe marginea drumului erau consideraþi morþi ºi pregãtiþi pentru înmormântare. Înainte însã de a fi îngropaþi li se mai dãdea o ºansã - erau aºezaþi pe masa din bucãtãrie timp de câteva zile. Aºteptând ca "mortul" sã-ºi revinã - ceea ce se întâmpla de multe ori - rudele ºi prietenii mâncau ºi beau în jurul mesei. Aºa a apãrut obiceiul priveghiului.
Salvat de clopoþel... Cei care din greºealã erau îngropaþi de vii erau salvaþi de un clopoþel. Teritoriul Angliei este locuit de mulþi, mulþi ani, aºa cã, la începutul secolului al XVI-lea, a început sã fie crizã de locuri de veci. Soluþia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor în niºte depozite ºi refolosirea spaþiului pentru un mort "proaspãt". La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat cã unul din 25 era zgâriat de unghii pe interior. Dându-ºi seama ca unii semeni de-ai lor au fost îngropaþi de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor îngropaþi de vii. De mâna "mortului" era legatã o sfoarã, care, printr-o gaura în sicriu, era legatã la un clopoþel, montat langã mormânt. Patrulele din cimitir supravegheau clopoþeii. De aici vine vorba "saved by the bell" ("salvat de clopoþel").
Lia & Vio
Trimite email
marți, 11 august 2026 la 09:13:44 Ora de vară a Europei de Est