Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Revistele literare și pigmentarea politică

Controverse

Revistele literare și pigmentarea politică

În cadrul temei fixate pentru luna aprilie, „Revistele literare - astăzi” și ca răspuns la o recenzie din „Cultura”, semnată de dl. C. Stănescu în care acesta compară echipa critică a „României literare” de astăzi cu cea din anii’60 – ’80, Gabriel Chifu scrie articolul „Două fețe ale aceleiași reviste” (R.l. 1 aprilie 2011).

Dacă dl. C. Stănescu distingea în anii ’60 – ’80 o „echipă solidă de străluciți critici literari”, directorul executiv al „României literare” afirmă că „diferențele dintre cele două perioade ale revistei sunt diferențele de la pământ la cer”, deoarece condițiile istorice, politice, culturale generează entități diferite. Astfel, în epoca ’60 – ’80 numărul publicațiilor fiind redus, numele mari din critică s-au adunat la „România literară”, întărind poziția revistei. Astăzi, conchide dl G. Chifu, libertatea de expresie și libertatea de asociere au făcut posibilă apariția „unei puzderii de publicații de grup” și autorii își mută semnătura de la o publicație la alta „după afinități intelectuale și după simpatii umane”, ba mai mult, „antipatiile contribuie și ele decisiv la facerea și desfacerea diverselor echipe literare”, acest fapt ducând la pierderea coerenței mediului literar.
Problema se pune însă și în alți termeni și ea a fost ridicată într-o dezbatere pe tema revistelor de cultură (mai ales clujene) în revista „Steaua” nr. 7 – 8, 2003 în cadrul căreia „România literară” era percepută ca „o revistă cu tradiție în texte de înaltă ținută, dar și cu tabieturi și ticuri (...) și deci cu anumite rigidități” (R. Cesăreanu). Tot aici dl. Corin Braga întreba și se întreba: „Ce este mai indicat să faci: o politică revuistică „dictatorială”, să impui un punct de vedere unitar și coerent riscând a-i cenzura și a-i înlătura pe unii colaboratori sau una „liberală”, să rămâi deschis celor mai diverse puncte de vedere, cu riscul ca acestea să vină chiar împotriva părerilor tale?”
În această ordine de idei, se remarcă faptul că dl N. Manolescu este rezultatul liberalismului editorial promovat de George Ivașcu; putea, după propria-i afirmație, să scrie la „România literară” despre „ce vrea și cum vrea”. În noua sa calitate de director al săptămânalului, este de părere dl G. Chifu, prin competența și prestigiul său apără spiritul critic fără de care literatura este de neimaginat.
Până la un moment dat, diversitatea de opinii, dezbaterile de idei, uneori chiar aprinse, au fost admise în coloanele revistei, utilizându-se „notele” redacției prin care aceasta se delimita de afirmațiile pe care nu le îmbrățișa. După intrarea în „țipătul cetății” a directorului ei, „România literară” a fost pigmentată politic, simpatiile și antipatiile au ieșit la suprafață în mod supărător, unii colaboratori și-au „revizuit” părerile la sugestia celor „experimentați”, iar alții au preferat să plece. Dl. Gabriel Chifu însuși recunoaște că și la „România literară” „exercițiul critic se face altfel acum, mai difuz: instanța critică nu mai contează atât de mult în stabilirea ordinii literare”. Dacă, așa cum s-a spus, gustul orientează reacțiile umane, atunci putem constata că, la R.l., bunul-gust în ceea ce privește oamenii și ideile are un iz amar. Un exemplu doar: când domnul Dorin Tudoran își exprimă opinia potrivit căreia domnul V. Tismăneanu „scriind atât de mult despre putere, s-a molipsit de putere, e fascinat de putere, de control și joc de culise”, peste numele și creația sa se așterne o tăcere suspectă și interviul cu el apare, nu în „România literară”, cum ne-am fi așteptat, ci în „Observator cultural”.
Apreciem în mod deosebit interviurile R.l. deoarece găsim în ele opinii precum cea exprimată de I. Mălăncioiu: „(...) eu cred că, oricâte păcate a avut A. Andrițoiu, i se pot ierta, având în vedere că a ținut spatele ca să poată apărea revista „Familia”, în care îi publica număr de număr pe Ovidiu Cotruș și pe Nicolae Balotă”. „Pigmentat” și nerecunoscător, dl G. Grigurcu nu obosește să spună (în cel puțin trei reviste diferite) că, ce i-a dat cu o mână, Andrițoiu i-a luat cu două.
A pune în discuție derapajele omului la un moment dat este un lucru necesar, dar acesta nu îți dă dreptul de a contesta, automat, și opera autorului. Altădată, observă I. Mălăncioiu, scriitorii se luptau cu moartea, iar acum se luptă cu morții. (Al Serpens)

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:08:55 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...