Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Revistele literare și pigmentarea politică

Controverse


Revistele literare și pigmentarea politică
În cadrul temei fixate pentru luna aprilie, „Revistele literare - astăzi” și ca răspuns la o recenzie din „Cultura”, semnată de dl. C. Stănescu în care acesta compară echipa critică a „României literare” de astăzi cu cea din anii’60 – ’80, Gabriel Chifu scrie articolul „Două fețe ale aceleiași reviste” (R.l. 1 aprilie 2011).

Dacă dl. C. Stănescu distingea în anii ’60 – ’80 o „echipă solidă de străluciți critici literari”, directorul executiv al „României literare” afirmă că „diferențele dintre cele două perioade ale revistei sunt diferențele de la pământ la cer”, deoarece condițiile istorice, politice, culturale generează entități diferite. Astfel, în epoca ’60 – ’80 numărul publicațiilor fiind redus, numele mari din critică s-au adunat la „România literară”, întărind poziția revistei. Astăzi, conchide dl G. Chifu, libertatea de expresie și libertatea de asociere au făcut posibilă apariția „unei puzderii de publicații de grup” și autorii își mută semnătura de la o publicație la alta „după afinități intelectuale și după simpatii umane”, ba mai mult, „antipatiile contribuie și ele decisiv la facerea și desfacerea diverselor echipe literare”, acest fapt ducând la pierderea coerenței mediului literar.

Problema se pune însă și în alți termeni și ea a fost ridicată într-o dezbatere pe tema revistelor de cultură (mai ales clujene) în revista „Steaua” nr. 7 – 8, 2003 în cadrul căreia „România literară” era percepută ca „o revistă cu tradiție în texte de înaltă ținută, dar și cu tabieturi și ticuri (...) și deci cu anumite rigidități” (R. Cesăreanu). Tot aici dl. Corin Braga întreba și se întreba: „Ce este mai indicat să faci: o politică revuistică „dictatorială”, să impui un punct de vedere unitar și coerent riscând a-i cenzura și a-i înlătura pe unii colaboratori sau una „liberală”, să rămâi deschis celor mai diverse puncte de vedere, cu riscul ca acestea să vină chiar împotriva părerilor tale?”

În această ordine de idei, se remarcă faptul că dl N. Manolescu este rezultatul liberalismului editorial promovat de George Ivașcu; putea, după propria-i afirmație, să scrie la „România literară” despre „ce vrea și cum vrea”. În noua sa calitate de director al săptămânalului, este de părere dl G. Chifu, prin competența și prestigiul său apără spiritul critic fără de care literatura este de neimaginat.

Până la un moment dat, diversitatea de opinii, dezbaterile de idei, uneori chiar aprinse, au fost admise în coloanele revistei, utilizându-se „notele” redacției prin care aceasta se delimita de afirmațiile pe care nu le îmbrățișa. După intrarea în „țipătul cetății” a directorului ei, „România literară” a fost pigmentată politic, simpatiile și antipatiile au ieșit la suprafață în mod supărător, unii colaboratori și-au „revizuit” părerile la sugestia celor „experimentați”, iar alții au preferat să plece. Dl. Gabriel Chifu însuși recunoaște că și la „România literară” „exercițiul critic se face altfel acum, mai difuz: instanța critică nu mai contează atât de mult în stabilirea ordinii literare”. Dacă, așa cum s-a spus, gustul orientează reacțiile umane, atunci putem constata că, la R.l., bunul-gust în ceea ce privește oamenii și ideile are un iz amar. Un exemplu doar: când domnul Dorin Tudoran își exprimă opinia potrivit căreia domnul V. Tismăneanu „scriind atât de mult despre putere, s-a molipsit de putere, e fascinat de putere, de control și joc de culise”, peste numele și creația sa se așterne o tăcere suspectă și interviul cu el apare, nu în „România literară”, cum ne-am fi așteptat, ci în „Observator cultural”.

Apreciem în mod deosebit interviurile R.l. deoarece găsim în ele opinii precum cea exprimată de I. Mălăncioiu: „(...) eu cred că, oricâte păcate a avut A. Andrițoiu, i se pot ierta, având în vedere că a ținut spatele ca să poată apărea revista „Familia”, în care îi publica număr de număr pe Ovidiu Cotruș și pe Nicolae Balotă”. „Pigmentat” și nerecunoscător, dl G. Grigurcu nu obosește să spună (în cel puțin trei reviste diferite) că, ce i-a dat cu o mână, Andrițoiu i-a luat cu două.

A pune în discuție derapajele omului la un moment dat este un lucru necesar, dar acesta nu îți dă dreptul de a contesta, automat, și opera autorului. Altădată, observă I. Mălăncioiu, scriitorii se luptau cu moartea, iar acum se luptă cu morții. (Al Serpens)

Trimite email

luni, 21 septembrie 2026 la 18:01:49 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.