Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Revistele literare și pigmentarea politică

Controverse

Revistele literare și pigmentarea politică

În cadrul temei fixate pentru luna aprilie, „Revistele literare - astăzi” și ca răspuns la o recenzie din „Cultura”, semnată de dl. C. Stănescu în care acesta compară echipa critică a „României literare” de astăzi cu cea din anii’60 – ’80, Gabriel Chifu scrie articolul „Două fețe ale aceleiași reviste” (R.l. 1 aprilie 2011).

Dacă dl. C. Stănescu distingea în anii ’60 – ’80 o „echipă solidă de străluciți critici literari”, directorul executiv al „României literare” afirmă că „diferențele dintre cele două perioade ale revistei sunt diferențele de la pământ la cer”, deoarece condițiile istorice, politice, culturale generează entități diferite. Astfel, în epoca ’60 – ’80 numărul publicațiilor fiind redus, numele mari din critică s-au adunat la „România literară”, întărind poziția revistei. Astăzi, conchide dl G. Chifu, libertatea de expresie și libertatea de asociere au făcut posibilă apariția „unei puzderii de publicații de grup” și autorii își mută semnătura de la o publicație la alta „după afinități intelectuale și după simpatii umane”, ba mai mult, „antipatiile contribuie și ele decisiv la facerea și desfacerea diverselor echipe literare”, acest fapt ducând la pierderea coerenței mediului literar.
Problema se pune însă și în alți termeni și ea a fost ridicată într-o dezbatere pe tema revistelor de cultură (mai ales clujene) în revista „Steaua” nr. 7 – 8, 2003 în cadrul căreia „România literară” era percepută ca „o revistă cu tradiție în texte de înaltă ținută, dar și cu tabieturi și ticuri (...) și deci cu anumite rigidități” (R. Cesăreanu). Tot aici dl. Corin Braga întreba și se întreba: „Ce este mai indicat să faci: o politică revuistică „dictatorială”, să impui un punct de vedere unitar și coerent riscând a-i cenzura și a-i înlătura pe unii colaboratori sau una „liberală”, să rămâi deschis celor mai diverse puncte de vedere, cu riscul ca acestea să vină chiar împotriva părerilor tale?”
În această ordine de idei, se remarcă faptul că dl N. Manolescu este rezultatul liberalismului editorial promovat de George Ivașcu; putea, după propria-i afirmație, să scrie la „România literară” despre „ce vrea și cum vrea”. În noua sa calitate de director al săptămânalului, este de părere dl G. Chifu, prin competența și prestigiul său apără spiritul critic fără de care literatura este de neimaginat.
Până la un moment dat, diversitatea de opinii, dezbaterile de idei, uneori chiar aprinse, au fost admise în coloanele revistei, utilizându-se „notele” redacției prin care aceasta se delimita de afirmațiile pe care nu le îmbrățișa. După intrarea în „țipătul cetății” a directorului ei, „România literară” a fost pigmentată politic, simpatiile și antipatiile au ieșit la suprafață în mod supărător, unii colaboratori și-au „revizuit” părerile la sugestia celor „experimentați”, iar alții au preferat să plece. Dl. Gabriel Chifu însuși recunoaște că și la „România literară” „exercițiul critic se face altfel acum, mai difuz: instanța critică nu mai contează atât de mult în stabilirea ordinii literare”. Dacă, așa cum s-a spus, gustul orientează reacțiile umane, atunci putem constata că, la R.l., bunul-gust în ceea ce privește oamenii și ideile are un iz amar. Un exemplu doar: când domnul Dorin Tudoran își exprimă opinia potrivit căreia domnul V. Tismăneanu „scriind atât de mult despre putere, s-a molipsit de putere, e fascinat de putere, de control și joc de culise”, peste numele și creația sa se așterne o tăcere suspectă și interviul cu el apare, nu în „România literară”, cum ne-am fi așteptat, ci în „Observator cultural”.
Apreciem în mod deosebit interviurile R.l. deoarece găsim în ele opinii precum cea exprimată de I. Mălăncioiu: „(...) eu cred că, oricâte păcate a avut A. Andrițoiu, i se pot ierta, având în vedere că a ținut spatele ca să poată apărea revista „Familia”, în care îi publica număr de număr pe Ovidiu Cotruș și pe Nicolae Balotă”. „Pigmentat” și nerecunoscător, dl G. Grigurcu nu obosește să spună (în cel puțin trei reviste diferite) că, ce i-a dat cu o mână, Andrițoiu i-a luat cu două.
A pune în discuție derapajele omului la un moment dat este un lucru necesar, dar acesta nu îți dă dreptul de a contesta, automat, și opera autorului. Altădată, observă I. Mălăncioiu, scriitorii se luptau cu moartea, iar acum se luptă cu morții. (Al Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 20 aprilie 2024, 05:37:56 Ora de vară a Europei de Est