Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revistele literare și pigmentarea politică

Controverse

Revistele literare și pigmentarea politică

În cadrul temei fixate pentru luna aprilie, „Revistele literare - astăzi” și ca răspuns la o recenzie din „Cultura”, semnată de dl. C. Stănescu în care acesta compară echipa critică a „României literare” de astăzi cu cea din anii’60 – ’80, Gabriel Chifu scrie articolul „Două fețe ale aceleiași reviste” (R.l. 1 aprilie 2011).

Dacă dl. C. Stănescu distingea în anii ’60 – ’80 o „echipă solidă de străluciți critici literari”, directorul executiv al „României literare” afirmă că „diferențele dintre cele două perioade ale revistei sunt diferențele de la pământ la cer”, deoarece condițiile istorice, politice, culturale generează entități diferite. Astfel, în epoca ’60 – ’80 numărul publicațiilor fiind redus, numele mari din critică s-au adunat la „România literară”, întărind poziția revistei. Astăzi, conchide dl G. Chifu, libertatea de expresie și libertatea de asociere au făcut posibilă apariția „unei puzderii de publicații de grup” și autorii își mută semnătura de la o publicație la alta „după afinități intelectuale și după simpatii umane”, ba mai mult, „antipatiile contribuie și ele decisiv la facerea și desfacerea diverselor echipe literare”, acest fapt ducând la pierderea coerenței mediului literar.
Problema se pune însă și în alți termeni și ea a fost ridicată într-o dezbatere pe tema revistelor de cultură (mai ales clujene) în revista „Steaua” nr. 7 – 8, 2003 în cadrul căreia „România literară” era percepută ca „o revistă cu tradiție în texte de înaltă ținută, dar și cu tabieturi și ticuri (...) și deci cu anumite rigidități” (R. Cesăreanu). Tot aici dl. Corin Braga întreba și se întreba: „Ce este mai indicat să faci: o politică revuistică „dictatorială”, să impui un punct de vedere unitar și coerent riscând a-i cenzura și a-i înlătura pe unii colaboratori sau una „liberală”, să rămâi deschis celor mai diverse puncte de vedere, cu riscul ca acestea să vină chiar împotriva părerilor tale?”
În această ordine de idei, se remarcă faptul că dl N. Manolescu este rezultatul liberalismului editorial promovat de George Ivașcu; putea, după propria-i afirmație, să scrie la „România literară” despre „ce vrea și cum vrea”. În noua sa calitate de director al săptămânalului, este de părere dl G. Chifu, prin competența și prestigiul său apără spiritul critic fără de care literatura este de neimaginat.
Până la un moment dat, diversitatea de opinii, dezbaterile de idei, uneori chiar aprinse, au fost admise în coloanele revistei, utilizându-se „notele” redacției prin care aceasta se delimita de afirmațiile pe care nu le îmbrățișa. După intrarea în „țipătul cetății” a directorului ei, „România literară” a fost pigmentată politic, simpatiile și antipatiile au ieșit la suprafață în mod supărător, unii colaboratori și-au „revizuit” părerile la sugestia celor „experimentați”, iar alții au preferat să plece. Dl. Gabriel Chifu însuși recunoaște că și la „România literară” „exercițiul critic se face altfel acum, mai difuz: instanța critică nu mai contează atât de mult în stabilirea ordinii literare”. Dacă, așa cum s-a spus, gustul orientează reacțiile umane, atunci putem constata că, la R.l., bunul-gust în ceea ce privește oamenii și ideile are un iz amar. Un exemplu doar: când domnul Dorin Tudoran își exprimă opinia potrivit căreia domnul V. Tismăneanu „scriind atât de mult despre putere, s-a molipsit de putere, e fascinat de putere, de control și joc de culise”, peste numele și creația sa se așterne o tăcere suspectă și interviul cu el apare, nu în „România literară”, cum ne-am fi așteptat, ci în „Observator cultural”.
Apreciem în mod deosebit interviurile R.l. deoarece găsim în ele opinii precum cea exprimată de I. Mălăncioiu: „(...) eu cred că, oricâte păcate a avut A. Andrițoiu, i se pot ierta, având în vedere că a ținut spatele ca să poată apărea revista „Familia”, în care îi publica număr de număr pe Ovidiu Cotruș și pe Nicolae Balotă”. „Pigmentat” și nerecunoscător, dl G. Grigurcu nu obosește să spună (în cel puțin trei reviste diferite) că, ce i-a dat cu o mână, Andrițoiu i-a luat cu două.
A pune în discuție derapajele omului la un moment dat este un lucru necesar, dar acesta nu îți dă dreptul de a contesta, automat, și opera autorului. Altădată, observă I. Mălăncioiu, scriitorii se luptau cu moartea, iar acum se luptă cu morții. (Al Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:17:47 Ora standard a Europei de Est