Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Pentru promovarea turismului școlar

Concursul național de film

Pentru promovarea turismului școlar

În cadrul proiectului profesorii îndrumători de la Școala cu clasele I-VIII Oșorhei Tișe Claudia, Fekete Nausica și Þoca Florentina Amalia împreună cu un grup de elevi al școlii din clase diferite au ieșit într-o zi de vineri din luna martie la Cetatea Oradea să promoveze valorile turistice, cetate care este centrul orașului, atât turistic cât și cultural.

Elevii Þicărat Macrina, Þicărat Ionuț, Lazăr Sergiu, Mark Erick, Petrașca Alex, Buze Claudiu, Gaidoș Ionuț și Lerințiu Raul au fost pregătiți cu aparate foto pentru a colecționa cât mai multe imagini din interiorul și din afara cetății  pentru ca apoi să fie așezate într-un film cu slide-uri. Pentru fiecare slide am gândit că este bine să aducem detalii și explicații conform imaginilor și pentru a înțelege cât mai bine vom detalia în cele ce urmează mai multe informații.
Cetatea Renascentistă din Oradea este una dintre puținele fortificații medievale utilizate și datează din secolul al XI-lea de către regele Ungariei Ladislau I pentru apărarea vechii mănăstiri catolice cu hramul Sfintei Fecioare Maria.
Avanpost al Transilvaniei, a fost asediată periodic de tătari, turci și habzburgi.
Până în secolul al XIV-lea a fost asediată reședința primei Episcopii Romano-Catolice din Oradea. Actuala cetate datează din secolul al XVI-lea fiind construită în stil italian renascentist. Construcția ei începe între 1570 și 1618, având formă pentagonală, mărginită de 5 bastioane.
Străjuind malul Crișului Repede, are două părți de acces și un șanț larg de apărare. Șanțul adânc în caz  de asediu putea fi umplut cu apă drenată, Criș și Peța.
Astăzi acest șanț adăpostește un frumos parc dendrologic oferind locuitorilor orașului un loc plăcut de relaxare.
Bastioanele cetății au formă triunghiulară, întărită cu tunuri, asigurând apărarea celor două porți de acces. Din secolul XVI-XVII, pe lângă Palatul Princiar, cetatea a adăpostit și o garnizoană militară. Veche și elegantă Biserica garnizoanei străjuiește enigmatică Poarta de Est a cetății ridicată la rândul ei pe ruinele fostei Catedrale Romano-Catolice. O curtină flancată de ferestre adânci, unește Bastionul Roșu de Bastionul Crăișor fortificând latura estică a curții exterioare în fața asediilor repetate de turci.
Latura nordică a fost afectată și distrusă după 1598 datorită turcilor care asediau cetatea dinspre Dealul Pisica (Macska Domb) Meșterii italieni au folosit în construcție cărămida roșie, întărită succesiv cu blocuri de gresie sau de Betfia. Zidurile masive au fost zidite peste ruinele vechii construcții medievale.
Curtina care leagă Bastionul Roșu de Bastionul Aurit a fost distrusă la rândul ei, în timpul asediului otoman prelungit dintre anii 1598-1660.
Distrugerea aproape în totalitate a laturii nordice a cetății, din timpul invaziei otomane l-a determinat pe principele Transilvaniei, Ștefan Bathory să înceapă lucrări de reconstrucție și de consolidare a cetății. Pe parcursul timpului la construcția cetății au fost angajați meșteri italieni cu renume european detalia lui Cesare Porta, G Marco Isolano, frații Baldigara sau Giacomo Resti. În timpul domniei sale, principele Ștefan Bathory construiește curtina care leagă Bastionul Ciunt de Bastionul Bethlen,  utilizând cărămidă roșie și piatră fasonată mărginită la mijloc de un brâu alb. Între anii 1599 și 1604 fortificația cetății se completează cu Bastionul Bethlen ridicat de către Gabriel Bethlen pentru a proteja Poarta de Vest a cetății. Bastonul Bethlen mai păstrează și astăzi frumosul stil arhitectural renascentist completat cu blazonul și însemnele familiei princiare. Poarta de Vest permite accesul în curtea exterioară a cetății. Intrarea este apărată de un corp de strajă, ridicat încă în anul 1573 împreună cu un turn cu ceas atestată în stampa lui Georg Hoefnagel. Din păcate, astăzi acest turn, împreună cu alte anexe, nu a reyistat vremurilor ele fiind distruse de invadatori  și timp.
Curtea exterioară a găzduit grajdurile, adăpătoare, corpurile de gardă, magazia, cazarma ofițerească și alte anexe. Ocupând partea centrală a spațiului interior, Palatul Princiar oferă o imagine masivă și frumoasă specifică acestor construcții. Construit și renovat în mai multe etape pe parcursul anilor 1620-1777, palatul îngrădește o mică curte interioară. Pe latura estică, palatul se continuă cu Biserica garnizoane militare.  Etapele de construcție sunt mult mai evidente pe holurile și în încăperile palatului.
În timpul domniei lui Gabriel Bethlen cetatea a fost considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba Iulia. Păstrând stilul baroc, renovarea ei continuă în timpul lui Gheorghe Rackozi I. Inetriorul palatului se deschide ca o carte întâmpinându-te cu holuri și încăperi înalte mărginite de șapte arce de cerc, care închid pridvorul de pe fațada exterioară. Capela palatului te întâmpină sobră și enigmatică, etalându-și simplitatea și frumusețea renascentistă.
Culoare vaste, tuneluri în subsol, spații enigmatice, bogat împodobite, Sala cu Cerifoni ni se deschide ca o altă lume. Din umbra trecutului se pot distinge pereții ei cu frumoasele basoreliefuri și ornamente reprezentând grifoni, elefanți sau gheparzi în lesă.
Stucaturile de pe pereți impresionează prin motive animaliere florale sau vegetale, care ne trimit în istorie, într-o lume deja demult apusă.
Cetatea este trecutul nostru, este inima orașului iar dacă v-am trezit doar puțin curiozitatea, vă așteptăm cu drag să ne vizitați. 
Totul creează o atmosferă plăcută și elegantă. Care se dorește să fie o mărturie a modului de viață renascentist din palat. (Þoca Florentina Amalia)
Trimite email
marți, 9 decembrie 2025 la 17:22:54 Ora standard a Europei de Est