Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Pentru promovarea turismului școlar

Concursul național de film


Pentru promovarea turismului școlar
În cadrul proiectului profesorii îndrumători de la Școala cu clasele I-VIII Oșorhei Tișe Claudia, Fekete Nausica și Þoca Florentina Amalia împreună cu un grup de elevi al școlii din clase diferite au ieșit într-o zi de vineri din luna martie la Cetatea Oradea să promoveze valorile turistice, cetate care este centrul orașului, atât turistic cât și cultural.

Elevii Þicărat Macrina, Þicărat Ionuț, Lazăr Sergiu, Mark Erick, Petrașca Alex, Buze Claudiu, Gaidoș Ionuț și Lerințiu Raul au fost pregătiți cu aparate foto pentru a colecționa cât mai multe imagini din interiorul și din afara cetății pentru ca apoi să fie așezate într-un film cu slide-uri. Pentru fiecare slide am gândit că este bine să aducem detalii și explicații conform imaginilor și pentru a înțelege cât mai bine vom detalia în cele ce urmează mai multe informații.

Cetatea Renascentistă din Oradea este una dintre puținele fortificații medievale utilizate și datează din secolul al XI-lea de către regele Ungariei Ladislau I pentru apărarea vechii mănăstiri catolice cu hramul Sfintei Fecioare Maria.

Avanpost al Transilvaniei, a fost asediată periodic de tătari, turci și habzburgi.

Până în secolul al XIV-lea a fost asediată reședința primei Episcopii Romano-Catolice din Oradea. Actuala cetate datează din secolul al XVI-lea fiind construită în stil italian renascentist. Construcția ei începe între 1570 și 1618, având formă pentagonală, mărginită de 5 bastioane.

Străjuind malul Crișului Repede, are două părți de acces și un șanț larg de apărare. Șanțul adânc în caz de asediu putea fi umplut cu apă drenată, Criș și Peța.

Astăzi acest șanț adăpostește un frumos parc dendrologic oferind locuitorilor orașului un loc plăcut de relaxare.

Bastioanele cetății au formă triunghiulară, întărită cu tunuri, asigurând apărarea celor două porți de acces. Din secolul XVI-XVII, pe lângă Palatul Princiar, cetatea a adăpostit și o garnizoană militară. Veche și elegantă Biserica garnizoanei străjuiește enigmatică Poarta de Est a cetății ridicată la rândul ei pe ruinele fostei Catedrale Romano-Catolice. O curtină flancată de ferestre adânci, unește Bastionul Roșu de Bastionul Crăișor fortificând latura estică a curții exterioare în fața asediilor repetate de turci.

Latura nordică a fost afectată și distrusă după 1598 datorită turcilor care asediau cetatea dinspre Dealul Pisica (Macska Domb) Meșterii italieni au folosit în construcție cărămida roșie, întărită succesiv cu blocuri de gresie sau de Betfia. Zidurile masive au fost zidite peste ruinele vechii construcții medievale.

Curtina care leagă Bastionul Roșu de Bastionul Aurit a fost distrusă la rândul ei, în timpul asediului otoman prelungit dintre anii 1598-1660.

Distrugerea aproape în totalitate a laturii nordice a cetății, din timpul invaziei otomane l-a determinat pe principele Transilvaniei, Ștefan Bathory să înceapă lucrări de reconstrucție și de consolidare a cetății. Pe parcursul timpului la construcția cetății au fost angajați meșteri italieni cu renume european detalia lui Cesare Porta, G Marco Isolano, frații Baldigara sau Giacomo Resti. În timpul domniei sale, principele Ștefan Bathory construiește curtina care leagă Bastionul Ciunt de Bastionul Bethlen, utilizând cărămidă roșie și piatră fasonată mărginită la mijloc de un brâu alb. Între anii 1599 și 1604 fortificația cetății se completează cu Bastionul Bethlen ridicat de către Gabriel Bethlen pentru a proteja Poarta de Vest a cetății. Bastonul Bethlen mai păstrează și astăzi frumosul stil arhitectural renascentist completat cu blazonul și însemnele familiei princiare. Poarta de Vest permite accesul în curtea exterioară a cetății. Intrarea este apărată de un corp de strajă, ridicat încă în anul 1573 împreună cu un turn cu ceas atestată în stampa lui Georg Hoefnagel. Din păcate, astăzi acest turn, împreună cu alte anexe, nu a reyistat vremurilor ele fiind distruse de invadatori și timp.

Curtea exterioară a găzduit grajdurile, adăpătoare, corpurile de gardă, magazia, cazarma ofițerească și alte anexe. Ocupând partea centrală a spațiului interior, Palatul Princiar oferă o imagine masivă și frumoasă specifică acestor construcții. Construit și renovat în mai multe etape pe parcursul anilor 1620-1777, palatul îngrădește o mică curte interioară. Pe latura estică, palatul se continuă cu Biserica garnizoane militare. Etapele de construcție sunt mult mai evidente pe holurile și în încăperile palatului.

În timpul domniei lui Gabriel Bethlen cetatea a fost considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba Iulia. Păstrând stilul baroc, renovarea ei continuă în timpul lui Gheorghe Rackozi I. Inetriorul palatului se deschide ca o carte întâmpinându-te cu holuri și încăperi înalte mărginite de șapte arce de cerc, care închid pridvorul de pe fațada exterioară. Capela palatului te întâmpină sobră și enigmatică, etalându-și simplitatea și frumusețea renascentistă.

Culoare vaste, tuneluri în subsol, spații enigmatice, bogat împodobite, Sala cu Cerifoni ni se deschide ca o altă lume. Din umbra trecutului se pot distinge pereții ei cu frumoasele basoreliefuri și ornamente reprezentând grifoni, elefanți sau gheparzi în lesă.

Stucaturile de pe pereți impresionează prin motive animaliere florale sau vegetale, care ne trimit în istorie, într-o lume deja demult apusă.

Cetatea este trecutul nostru, este inima orașului iar dacă v-am trezit doar puțin curiozitatea, vă așteptăm cu drag să ne vizitați.

Totul creează o atmosferă plăcută și elegantă. Care se dorește să fie o mărturie a modului de viață renascentist din palat. (Þoca Florentina Amalia)