Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Pentru promovarea turismului școlar

Concursul național de film


Pentru promovarea turismului școlar
În cadrul proiectului profesorii îndrumători de la Școala cu clasele I-VIII Oșorhei Tișe Claudia, Fekete Nausica și Þoca Florentina Amalia împreună cu un grup de elevi al școlii din clase diferite au ieșit într-o zi de vineri din luna martie la Cetatea Oradea să promoveze valorile turistice, cetate care este centrul orașului, atât turistic cât și cultural.

Elevii Þicărat Macrina, Þicărat Ionuț, Lazăr Sergiu, Mark Erick, Petrașca Alex, Buze Claudiu, Gaidoș Ionuț și Lerințiu Raul au fost pregătiți cu aparate foto pentru a colecționa cât mai multe imagini din interiorul și din afara cetății pentru ca apoi să fie așezate într-un film cu slide-uri. Pentru fiecare slide am gândit că este bine să aducem detalii și explicații conform imaginilor și pentru a înțelege cât mai bine vom detalia în cele ce urmează mai multe informații.

Cetatea Renascentistă din Oradea este una dintre puținele fortificații medievale utilizate și datează din secolul al XI-lea de către regele Ungariei Ladislau I pentru apărarea vechii mănăstiri catolice cu hramul Sfintei Fecioare Maria.

Avanpost al Transilvaniei, a fost asediată periodic de tătari, turci și habzburgi.

Până în secolul al XIV-lea a fost asediată reședința primei Episcopii Romano-Catolice din Oradea. Actuala cetate datează din secolul al XVI-lea fiind construită în stil italian renascentist. Construcția ei începe între 1570 și 1618, având formă pentagonală, mărginită de 5 bastioane.

Străjuind malul Crișului Repede, are două părți de acces și un șanț larg de apărare. Șanțul adânc în caz de asediu putea fi umplut cu apă drenată, Criș și Peța.

Astăzi acest șanț adăpostește un frumos parc dendrologic oferind locuitorilor orașului un loc plăcut de relaxare.

Bastioanele cetății au formă triunghiulară, întărită cu tunuri, asigurând apărarea celor două porți de acces. Din secolul XVI-XVII, pe lângă Palatul Princiar, cetatea a adăpostit și o garnizoană militară. Veche și elegantă Biserica garnizoanei străjuiește enigmatică Poarta de Est a cetății ridicată la rândul ei pe ruinele fostei Catedrale Romano-Catolice. O curtină flancată de ferestre adânci, unește Bastionul Roșu de Bastionul Crăișor fortificând latura estică a curții exterioare în fața asediilor repetate de turci.

Latura nordică a fost afectată și distrusă după 1598 datorită turcilor care asediau cetatea dinspre Dealul Pisica (Macska Domb) Meșterii italieni au folosit în construcție cărămida roșie, întărită succesiv cu blocuri de gresie sau de Betfia. Zidurile masive au fost zidite peste ruinele vechii construcții medievale.

Curtina care leagă Bastionul Roșu de Bastionul Aurit a fost distrusă la rândul ei, în timpul asediului otoman prelungit dintre anii 1598-1660.

Distrugerea aproape în totalitate a laturii nordice a cetății, din timpul invaziei otomane l-a determinat pe principele Transilvaniei, Ștefan Bathory să înceapă lucrări de reconstrucție și de consolidare a cetății. Pe parcursul timpului la construcția cetății au fost angajați meșteri italieni cu renume european detalia lui Cesare Porta, G Marco Isolano, frații Baldigara sau Giacomo Resti. În timpul domniei sale, principele Ștefan Bathory construiește curtina care leagă Bastionul Ciunt de Bastionul Bethlen, utilizând cărămidă roșie și piatră fasonată mărginită la mijloc de un brâu alb. Între anii 1599 și 1604 fortificația cetății se completează cu Bastionul Bethlen ridicat de către Gabriel Bethlen pentru a proteja Poarta de Vest a cetății. Bastonul Bethlen mai păstrează și astăzi frumosul stil arhitectural renascentist completat cu blazonul și însemnele familiei princiare. Poarta de Vest permite accesul în curtea exterioară a cetății. Intrarea este apărată de un corp de strajă, ridicat încă în anul 1573 împreună cu un turn cu ceas atestată în stampa lui Georg Hoefnagel. Din păcate, astăzi acest turn, împreună cu alte anexe, nu a reyistat vremurilor ele fiind distruse de invadatori și timp.

Curtea exterioară a găzduit grajdurile, adăpătoare, corpurile de gardă, magazia, cazarma ofițerească și alte anexe. Ocupând partea centrală a spațiului interior, Palatul Princiar oferă o imagine masivă și frumoasă specifică acestor construcții. Construit și renovat în mai multe etape pe parcursul anilor 1620-1777, palatul îngrădește o mică curte interioară. Pe latura estică, palatul se continuă cu Biserica garnizoane militare. Etapele de construcție sunt mult mai evidente pe holurile și în încăperile palatului.

În timpul domniei lui Gabriel Bethlen cetatea a fost considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba Iulia. Păstrând stilul baroc, renovarea ei continuă în timpul lui Gheorghe Rackozi I. Inetriorul palatului se deschide ca o carte întâmpinându-te cu holuri și încăperi înalte mărginite de șapte arce de cerc, care închid pridvorul de pe fațada exterioară. Capela palatului te întâmpină sobră și enigmatică, etalându-și simplitatea și frumusețea renascentistă.

Culoare vaste, tuneluri în subsol, spații enigmatice, bogat împodobite, Sala cu Cerifoni ni se deschide ca o altă lume. Din umbra trecutului se pot distinge pereții ei cu frumoasele basoreliefuri și ornamente reprezentând grifoni, elefanți sau gheparzi în lesă.

Stucaturile de pe pereți impresionează prin motive animaliere florale sau vegetale, care ne trimit în istorie, într-o lume deja demult apusă.

Cetatea este trecutul nostru, este inima orașului iar dacă v-am trezit doar puțin curiozitatea, vă așteptăm cu drag să ne vizitați.

Totul creează o atmosferă plăcută și elegantă. Care se dorește să fie o mărturie a modului de viață renascentist din palat. (Þoca Florentina Amalia)