Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Pentru promovarea turismului școlar

Concursul național de film

Pentru promovarea turismului școlar

În cadrul proiectului profesorii îndrumători de la Școala cu clasele I-VIII Oșorhei Tișe Claudia, Fekete Nausica și Þoca Florentina Amalia împreună cu un grup de elevi al școlii din clase diferite au ieșit într-o zi de vineri din luna martie la Cetatea Oradea să promoveze valorile turistice, cetate care este centrul orașului, atât turistic cât și cultural.

Elevii Þicărat Macrina, Þicărat Ionuț, Lazăr Sergiu, Mark Erick, Petrașca Alex, Buze Claudiu, Gaidoș Ionuț și Lerințiu Raul au fost pregătiți cu aparate foto pentru a colecționa cât mai multe imagini din interiorul și din afara cetății  pentru ca apoi să fie așezate într-un film cu slide-uri. Pentru fiecare slide am gândit că este bine să aducem detalii și explicații conform imaginilor și pentru a înțelege cât mai bine vom detalia în cele ce urmează mai multe informații.
Cetatea Renascentistă din Oradea este una dintre puținele fortificații medievale utilizate și datează din secolul al XI-lea de către regele Ungariei Ladislau I pentru apărarea vechii mănăstiri catolice cu hramul Sfintei Fecioare Maria.
Avanpost al Transilvaniei, a fost asediată periodic de tătari, turci și habzburgi.
Până în secolul al XIV-lea a fost asediată reședința primei Episcopii Romano-Catolice din Oradea. Actuala cetate datează din secolul al XVI-lea fiind construită în stil italian renascentist. Construcția ei începe între 1570 și 1618, având formă pentagonală, mărginită de 5 bastioane.
Străjuind malul Crișului Repede, are două părți de acces și un șanț larg de apărare. Șanțul adânc în caz  de asediu putea fi umplut cu apă drenată, Criș și Peța.
Astăzi acest șanț adăpostește un frumos parc dendrologic oferind locuitorilor orașului un loc plăcut de relaxare.
Bastioanele cetății au formă triunghiulară, întărită cu tunuri, asigurând apărarea celor două porți de acces. Din secolul XVI-XVII, pe lângă Palatul Princiar, cetatea a adăpostit și o garnizoană militară. Veche și elegantă Biserica garnizoanei străjuiește enigmatică Poarta de Est a cetății ridicată la rândul ei pe ruinele fostei Catedrale Romano-Catolice. O curtină flancată de ferestre adânci, unește Bastionul Roșu de Bastionul Crăișor fortificând latura estică a curții exterioare în fața asediilor repetate de turci.
Latura nordică a fost afectată și distrusă după 1598 datorită turcilor care asediau cetatea dinspre Dealul Pisica (Macska Domb) Meșterii italieni au folosit în construcție cărămida roșie, întărită succesiv cu blocuri de gresie sau de Betfia. Zidurile masive au fost zidite peste ruinele vechii construcții medievale.
Curtina care leagă Bastionul Roșu de Bastionul Aurit a fost distrusă la rândul ei, în timpul asediului otoman prelungit dintre anii 1598-1660.
Distrugerea aproape în totalitate a laturii nordice a cetății, din timpul invaziei otomane l-a determinat pe principele Transilvaniei, Ștefan Bathory să înceapă lucrări de reconstrucție și de consolidare a cetății. Pe parcursul timpului la construcția cetății au fost angajați meșteri italieni cu renume european detalia lui Cesare Porta, G Marco Isolano, frații Baldigara sau Giacomo Resti. În timpul domniei sale, principele Ștefan Bathory construiește curtina care leagă Bastionul Ciunt de Bastionul Bethlen,  utilizând cărămidă roșie și piatră fasonată mărginită la mijloc de un brâu alb. Între anii 1599 și 1604 fortificația cetății se completează cu Bastionul Bethlen ridicat de către Gabriel Bethlen pentru a proteja Poarta de Vest a cetății. Bastonul Bethlen mai păstrează și astăzi frumosul stil arhitectural renascentist completat cu blazonul și însemnele familiei princiare. Poarta de Vest permite accesul în curtea exterioară a cetății. Intrarea este apărată de un corp de strajă, ridicat încă în anul 1573 împreună cu un turn cu ceas atestată în stampa lui Georg Hoefnagel. Din păcate, astăzi acest turn, împreună cu alte anexe, nu a reyistat vremurilor ele fiind distruse de invadatori  și timp.
Curtea exterioară a găzduit grajdurile, adăpătoare, corpurile de gardă, magazia, cazarma ofițerească și alte anexe. Ocupând partea centrală a spațiului interior, Palatul Princiar oferă o imagine masivă și frumoasă specifică acestor construcții. Construit și renovat în mai multe etape pe parcursul anilor 1620-1777, palatul îngrădește o mică curte interioară. Pe latura estică, palatul se continuă cu Biserica garnizoane militare.  Etapele de construcție sunt mult mai evidente pe holurile și în încăperile palatului.
În timpul domniei lui Gabriel Bethlen cetatea a fost considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba Iulia. Păstrând stilul baroc, renovarea ei continuă în timpul lui Gheorghe Rackozi I. Inetriorul palatului se deschide ca o carte întâmpinându-te cu holuri și încăperi înalte mărginite de șapte arce de cerc, care închid pridvorul de pe fațada exterioară. Capela palatului te întâmpină sobră și enigmatică, etalându-și simplitatea și frumusețea renascentistă.
Culoare vaste, tuneluri în subsol, spații enigmatice, bogat împodobite, Sala cu Cerifoni ni se deschide ca o altă lume. Din umbra trecutului se pot distinge pereții ei cu frumoasele basoreliefuri și ornamente reprezentând grifoni, elefanți sau gheparzi în lesă.
Stucaturile de pe pereți impresionează prin motive animaliere florale sau vegetale, care ne trimit în istorie, într-o lume deja demult apusă.
Cetatea este trecutul nostru, este inima orașului iar dacă v-am trezit doar puțin curiozitatea, vă așteptăm cu drag să ne vizitați. 
Totul creează o atmosferă plăcută și elegantă. Care se dorește să fie o mărturie a modului de viață renascentist din palat. (Þoca Florentina Amalia)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:00:20 Ora standard a Europei de Est