Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Pentru promovarea turismului școlar

Concursul național de film

Pentru promovarea turismului școlar

În cadrul proiectului profesorii îndrumători de la Școala cu clasele I-VIII Oșorhei Tișe Claudia, Fekete Nausica și Þoca Florentina Amalia împreună cu un grup de elevi al școlii din clase diferite au ieșit într-o zi de vineri din luna martie la Cetatea Oradea să promoveze valorile turistice, cetate care este centrul orașului, atât turistic cât și cultural.

Elevii Þicărat Macrina, Þicărat Ionuț, Lazăr Sergiu, Mark Erick, Petrașca Alex, Buze Claudiu, Gaidoș Ionuț și Lerințiu Raul au fost pregătiți cu aparate foto pentru a colecționa cât mai multe imagini din interiorul și din afara cetății  pentru ca apoi să fie așezate într-un film cu slide-uri. Pentru fiecare slide am gândit că este bine să aducem detalii și explicații conform imaginilor și pentru a înțelege cât mai bine vom detalia în cele ce urmează mai multe informații.
Cetatea Renascentistă din Oradea este una dintre puținele fortificații medievale utilizate și datează din secolul al XI-lea de către regele Ungariei Ladislau I pentru apărarea vechii mănăstiri catolice cu hramul Sfintei Fecioare Maria.
Avanpost al Transilvaniei, a fost asediată periodic de tătari, turci și habzburgi.
Până în secolul al XIV-lea a fost asediată reședința primei Episcopii Romano-Catolice din Oradea. Actuala cetate datează din secolul al XVI-lea fiind construită în stil italian renascentist. Construcția ei începe între 1570 și 1618, având formă pentagonală, mărginită de 5 bastioane.
Străjuind malul Crișului Repede, are două părți de acces și un șanț larg de apărare. Șanțul adânc în caz  de asediu putea fi umplut cu apă drenată, Criș și Peța.
Astăzi acest șanț adăpostește un frumos parc dendrologic oferind locuitorilor orașului un loc plăcut de relaxare.
Bastioanele cetății au formă triunghiulară, întărită cu tunuri, asigurând apărarea celor două porți de acces. Din secolul XVI-XVII, pe lângă Palatul Princiar, cetatea a adăpostit și o garnizoană militară. Veche și elegantă Biserica garnizoanei străjuiește enigmatică Poarta de Est a cetății ridicată la rândul ei pe ruinele fostei Catedrale Romano-Catolice. O curtină flancată de ferestre adânci, unește Bastionul Roșu de Bastionul Crăișor fortificând latura estică a curții exterioare în fața asediilor repetate de turci.
Latura nordică a fost afectată și distrusă după 1598 datorită turcilor care asediau cetatea dinspre Dealul Pisica (Macska Domb) Meșterii italieni au folosit în construcție cărămida roșie, întărită succesiv cu blocuri de gresie sau de Betfia. Zidurile masive au fost zidite peste ruinele vechii construcții medievale.
Curtina care leagă Bastionul Roșu de Bastionul Aurit a fost distrusă la rândul ei, în timpul asediului otoman prelungit dintre anii 1598-1660.
Distrugerea aproape în totalitate a laturii nordice a cetății, din timpul invaziei otomane l-a determinat pe principele Transilvaniei, Ștefan Bathory să înceapă lucrări de reconstrucție și de consolidare a cetății. Pe parcursul timpului la construcția cetății au fost angajați meșteri italieni cu renume european detalia lui Cesare Porta, G Marco Isolano, frații Baldigara sau Giacomo Resti. În timpul domniei sale, principele Ștefan Bathory construiește curtina care leagă Bastionul Ciunt de Bastionul Bethlen,  utilizând cărămidă roșie și piatră fasonată mărginită la mijloc de un brâu alb. Între anii 1599 și 1604 fortificația cetății se completează cu Bastionul Bethlen ridicat de către Gabriel Bethlen pentru a proteja Poarta de Vest a cetății. Bastonul Bethlen mai păstrează și astăzi frumosul stil arhitectural renascentist completat cu blazonul și însemnele familiei princiare. Poarta de Vest permite accesul în curtea exterioară a cetății. Intrarea este apărată de un corp de strajă, ridicat încă în anul 1573 împreună cu un turn cu ceas atestată în stampa lui Georg Hoefnagel. Din păcate, astăzi acest turn, împreună cu alte anexe, nu a reyistat vremurilor ele fiind distruse de invadatori  și timp.
Curtea exterioară a găzduit grajdurile, adăpătoare, corpurile de gardă, magazia, cazarma ofițerească și alte anexe. Ocupând partea centrală a spațiului interior, Palatul Princiar oferă o imagine masivă și frumoasă specifică acestor construcții. Construit și renovat în mai multe etape pe parcursul anilor 1620-1777, palatul îngrădește o mică curte interioară. Pe latura estică, palatul se continuă cu Biserica garnizoane militare.  Etapele de construcție sunt mult mai evidente pe holurile și în încăperile palatului.
În timpul domniei lui Gabriel Bethlen cetatea a fost considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba Iulia. Păstrând stilul baroc, renovarea ei continuă în timpul lui Gheorghe Rackozi I. Inetriorul palatului se deschide ca o carte întâmpinându-te cu holuri și încăperi înalte mărginite de șapte arce de cerc, care închid pridvorul de pe fațada exterioară. Capela palatului te întâmpină sobră și enigmatică, etalându-și simplitatea și frumusețea renascentistă.
Culoare vaste, tuneluri în subsol, spații enigmatice, bogat împodobite, Sala cu Cerifoni ni se deschide ca o altă lume. Din umbra trecutului se pot distinge pereții ei cu frumoasele basoreliefuri și ornamente reprezentând grifoni, elefanți sau gheparzi în lesă.
Stucaturile de pe pereți impresionează prin motive animaliere florale sau vegetale, care ne trimit în istorie, într-o lume deja demult apusă.
Cetatea este trecutul nostru, este inima orașului iar dacă v-am trezit doar puțin curiozitatea, vă așteptăm cu drag să ne vizitați. 
Totul creează o atmosferă plăcută și elegantă. Care se dorește să fie o mărturie a modului de viață renascentist din palat. (Þoca Florentina Amalia)

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:44:21 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00