Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„Studii și perspective de orientare profesională pentru elevii noștri”

Cea de-a VI-a întâlnire de proiect Comenius


„Studii și perspective de orientare profesională pentru elevii noștri”
Vineri (24 iunie 2011), la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea a debutat cea de-a VI-a reuniune de proiect Comenius, intitulat „Studii și perspective de orientare profesională pentru elevii noștri” („Studies and job perspectives for our pupils”).

Gojdiștii reprezintă România într-un proiect Comenius care se derulează în perioada septembrie 2010 – iunie 2012, în parteneriat cu școli din Germania – țara coordonatoare, Finlanda, Letonia, Turcia și Polonia.

Vineri, în prima zi a întâlnirii, în sala Comenius, gazdele aveau să-și impresioneze partenerii prezentându-le cartea de vizită, în care la loc de cinste stau medaliații internaționali ai colegiului, prezentați de distinsul profesor Anița Luncan – formator de olimpici naționali și internaționali, precum și personalitățile gojdiste, prezentate de dna profesor Nicoleta Sârca.

Timp de cinci zile, partenerii europeni ai gojdiștilor aveau să facă cunoștință cu realitățile din România, vizitând Oradea și având două întâlniri importante, la AJOFM și Univesitatea din Oradea, și făcând excursii la Arieșeni și Băile Felix...

Profesor Raluca Balmoș – coordonatorul de proiect și echipa de proiect (alcătuită din conducerea colegiului: prof. Viorel Mititean – director, Viorel Chirilă – director adjunct, Cristina Ignat și Mioara Pogan – consilier educativ), în calitate de ambasadori ai României, s-au străduit ca partenerii de proiect să se simtă bine și să cunoască adevărata imagine a țării noastre și a poporului român.

Prima reuniune de proiect a avut loc în octombrie 2010, în Letonia, a II-a în decembrie, în Germania, a III-a în Turcia, în februarie 2011, a IV-a în Polonia, în martie, a V-a în Finlanda, în luna mai. Cea de-a șaptea este programată în Turcia. Reprezentanții celor cinci țări partenere vor reveni la Oradea în martie 2012.

Pentru buna organizare a reuniunii și prezentarea realităților gojdiste, orădene și bihorene, dar nu numai, s-au mai implicat: Ciprian Sonea, Gelu Serea, prof. Anița Luncan, Daniela Berchez, Nicoleta Sârca și elevul Andrei Ignat, după cum aveam să aflăm de la coordonatorul de proiect – prof. Raluca Balmoș.

Impresionanta carte de vizită a gojdiștilor

Cum am putea să nu vă prezentăm două dintre punctele tari ale cărții de vizită gojdiste, care i-au lăsat fără grai pe partenerii colegiului de elită al României.

Medaliații internaționali

În prezentarea medaliaților internaționali ai colegiului reprezentativ al Bihorului, dna prof. Anița Luncan s-a oprit la următorii olimpici: Adrian Mureșan (1993 – mențiune la Olimpiada internațională de fizică din SUA), Răzvan Chereji (2001 – medalie de bronz la Olimpiada internațională „Tuymaada”, Rusia; 2002 – medalie de argint la Olimpiada internațională de fizică din Indonezia), Casandra Maria Panea (2004 – medalie de argint la Olimpiada internațională pluridisciplinară din Yakuția, 2005 – medalie de bronz la Olimpiada internațională „Mendeleev”, 2005 – Olimpiada balcanică de chimie; medalie de bronz la Olimpiada internațională de chimie din Taiwan), Felix Mance (2006 – medalie de argint la Olimpiada balcanică de matematică juniori, Chișinău – Republica Moldova), Ioana Moga ( patru medalii: 2008 – argint la Olimpiada internațională pluridisciplinară din Yakuția, aur - în 2009, la Olimpiada internațională pluridisciplinară din Yakuția, argint – în 2009, la Olimpiada internațională de chimie „Mendeleev” și bronz – în 2010, la Olimpiada internațională de chimie de la Tokio – Japonia), Vlad Florin Lazăr (2009 - medalie de argint la Olimpiada internațională de științe pentru juniori de la Baku – Azerdbaijan) și Dan Mihai Mercea ( 2010 – medalie de bronz la Olimpiada internațională de chimie „Mendeleev”, 2011 – medalie de argint la Olimpiada internațională de chimie „Mendeleev”).

„Dascălii gojdiști sunt pe de o parte mesageri ai adevărului științific, iar pe de altă parte educatori, meniți să ajute la desăvârșirea personalității tinerilor...” se mai spune în materialul prezentat.

Personalități gojdiste

În prezentarea personalităților gojdiste, dna prof. Nicoleta Sârca s-a oprit la următoarele personalități: Mircea Zaciu (șeful promoției 1947 și premiant de onoare), Mircea Malița (1940), Caius Iacob (șeful promoției din 1928), Gheorghe Bulgăr (promoția 1940), Ioan Pop de Popa (face parte din generația de după 1945), Răzvan Givulescu (promoția 1938), Dorin Poenaru (promoția 1953), Francisc Kertesz (promoția 1930), Silviu Guiașu (face parte din generația gojdistă postbelică), Mircea D. Pascovici (promoția 1959), Titus Popovici (promoția 1949), Dumitru Radu Popescu (promoția 1953), Viorel Doboș (promoția 1933) și Emil Filip (promoția 1934).

Mai multe date și informații despre medaliații internaționali și personalitățile gojdiste veți afla vizualizând pozele atașate în Galeria foto a articolului. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze (50 de poze), accesați Galeria foto: „Studii și perspective de orientare profesională pentru elevii noștri”.