Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Note de la 1 la 10, la educație fizică... germană și română!

La concursul de titularizare, în județul Bihor

Note de la 1 la 10, la educație fizică... germană și română!

Cei trei generali ai Inspectoratului Școlar Județean Bihor, prof. Dorel Luca – inspectorul școlar general și cei doi generali adjuncți, prof. Nicolae – Marcel Ungur și prof. Hajnal Kery, s-au întâlnit, ieri (marți, 19 iulie 2011), cu reprezentanții presei pentru a prezenta rezultatele concursului de titularizare, înaintea depunerii contestațiilor.

Inspectorul școlar general, dl prof. Dorel Luca, avea să prezinte situația pe discipline de învățământ, evidențiind numărul de candidați, dar și procentul, făcând comparație cu edițiile din 2009 și 2010 ale respectivului concurs.
Din cele 1.069 de lucrări, 1.064 au fost notate, iar cinci au fost anulate (la istorie, religie și trei la limba franceză), datorită faptului că prezentau semne distinctive, inclusiv numele candidatului, în afara spațiului destinat pentru semnarea lucrării. Candidații (autorii celor 1.064 de lucrări) au obținut note de la 1 la 10; nota 1 (curat) la educație fizică și sport, iar 10 - de trei ori, la română (Ionuț Valentin Roman din Inand), la germană - ca limbă modernă (Octavia Floriana Popa din Oradea), respectiv la consiliere psihopedagogică (Liana Mariana Gal din Marghita). Lista posturilor titularizabile cuprinzând doar 130 de catedre și fracțiuni, s-ar putea să nu ofere satisfacție nici chiar celor trei candidați de nota 10, în sensul de a nu prinde un post pe măsură în localitatea de domiciliu; nemaivorbind de ceilalți 25 la sută dintre candidați care au obținut note peste 7 și care astfel pot emite pretenții să obțină un post pe care să se poată titulariza. Așadar, pe cele 130 de posturi titularizabile, se vor „bate”, în cadrul ședințelor publice, nu mai puțin de 263 de candidați, care au obținut note de la 7 la 9.99, plus cei trei candidați de 10. Peste 300 de candidați (366) s-au aflat sub linia de plutire (de la 1 la 4.99); 435 au obținut note de la 5 la 6.99, ei putând obține un post de suplinitor, dacă vor mai rămâne, după repartizarea celor cu note peste 7.
Cei 147 de absolvenți  2011 au obținut note între 1.20 și 9.30
Să mai spunem că la actuala ediție a concursului din totalul candidaților, 147 sunt absolvenți din 2011, care au obținut note între 1.20 și 9.30. „Pe ei i-au dezavantajat, într-un fel, subiectele de metodică, în sensul că ei nu au experiența didactică a celor care predau de ani de zile la clasă”, a ținut să precizeze inspectorul școlar general.
Și în acest an, ca și la edițiile anterioare, cei mai mulți candidați au fost la educatoare (142, la secția română, din care 31 cu note peste 7), învățători (98, din care 16 cu note peste 7), la engleză (88, din care 18 cu note peste 7), la română (106, din care 39 cu note peste 7), matematică (94 din care doar 23 cu note peste 7 – „deși la matematică, subiectele au fost foarte ușoare”, după cum a ținut să sublinieze inspectorul general Dorel Luca, dumnealui fiind de specialitate).
Dacă la actuala ediție, 26 de candidați au luat note de la 1.00 la 2.00, tot 26 au luat note și la polul opus, de la 9.00 la 9.99. Dacă la matematică, subiectele au fost foarte ușoare, după cum s-a spus, la istorie au fost mai dificile, după aprecierea inspectorului de specialitate, prof. Elisaveta Roșu.
Pe profesori nu i-a speriat ministerul cu cele două camere de supravegheat amplasate în fiecare sală, cum greșit au susținut unii ziariști, care însă nu au discutat cu candidații și cu organizatorii concursurilor. Subiectele (cu grade diferite de dificultate) au fost cele care au influențat direct rezultatele. (Ov. Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Note de la 1 la 10, la educație fizică... germană și română!

Trimite email
marți, 19 martie 2024, 06:33:24 Ora standard a Europei de Est