Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Note de la 1 la 10, la educație fizică... germană și română!

La concursul de titularizare, în județul Bihor

Note de la 1 la 10, la educație fizică... germană și română!

Cei trei generali ai Inspectoratului Școlar Județean Bihor, prof. Dorel Luca – inspectorul școlar general și cei doi generali adjuncți, prof. Nicolae – Marcel Ungur și prof. Hajnal Kery, s-au întâlnit, ieri (marți, 19 iulie 2011), cu reprezentanții presei pentru a prezenta rezultatele concursului de titularizare, înaintea depunerii contestațiilor.

Inspectorul școlar general, dl prof. Dorel Luca, avea să prezinte situația pe discipline de învățământ, evidențiind numărul de candidați, dar și procentul, făcând comparație cu edițiile din 2009 și 2010 ale respectivului concurs.
Din cele 1.069 de lucrări, 1.064 au fost notate, iar cinci au fost anulate (la istorie, religie și trei la limba franceză), datorită faptului că prezentau semne distinctive, inclusiv numele candidatului, în afara spațiului destinat pentru semnarea lucrării. Candidații (autorii celor 1.064 de lucrări) au obținut note de la 1 la 10; nota 1 (curat) la educație fizică și sport, iar 10 - de trei ori, la română (Ionuț Valentin Roman din Inand), la germană - ca limbă modernă (Octavia Floriana Popa din Oradea), respectiv la consiliere psihopedagogică (Liana Mariana Gal din Marghita). Lista posturilor titularizabile cuprinzând doar 130 de catedre și fracțiuni, s-ar putea să nu ofere satisfacție nici chiar celor trei candidați de nota 10, în sensul de a nu prinde un post pe măsură în localitatea de domiciliu; nemaivorbind de ceilalți 25 la sută dintre candidați care au obținut note peste 7 și care astfel pot emite pretenții să obțină un post pe care să se poată titulariza. Așadar, pe cele 130 de posturi titularizabile, se vor „bate”, în cadrul ședințelor publice, nu mai puțin de 263 de candidați, care au obținut note de la 7 la 9.99, plus cei trei candidați de 10. Peste 300 de candidați (366) s-au aflat sub linia de plutire (de la 1 la 4.99); 435 au obținut note de la 5 la 6.99, ei putând obține un post de suplinitor, dacă vor mai rămâne, după repartizarea celor cu note peste 7.
Cei 147 de absolvenți  2011 au obținut note între 1.20 și 9.30
Să mai spunem că la actuala ediție a concursului din totalul candidaților, 147 sunt absolvenți din 2011, care au obținut note între 1.20 și 9.30. „Pe ei i-au dezavantajat, într-un fel, subiectele de metodică, în sensul că ei nu au experiența didactică a celor care predau de ani de zile la clasă”, a ținut să precizeze inspectorul școlar general.
Și în acest an, ca și la edițiile anterioare, cei mai mulți candidați au fost la educatoare (142, la secția română, din care 31 cu note peste 7), învățători (98, din care 16 cu note peste 7), la engleză (88, din care 18 cu note peste 7), la română (106, din care 39 cu note peste 7), matematică (94 din care doar 23 cu note peste 7 – „deși la matematică, subiectele au fost foarte ușoare”, după cum a ținut să sublinieze inspectorul general Dorel Luca, dumnealui fiind de specialitate).
Dacă la actuala ediție, 26 de candidați au luat note de la 1.00 la 2.00, tot 26 au luat note și la polul opus, de la 9.00 la 9.99. Dacă la matematică, subiectele au fost foarte ușoare, după cum s-a spus, la istorie au fost mai dificile, după aprecierea inspectorului de specialitate, prof. Elisaveta Roșu.
Pe profesori nu i-a speriat ministerul cu cele două camere de supravegheat amplasate în fiecare sală, cum greșit au susținut unii ziariști, care însă nu au discutat cu candidații și cu organizatorii concursurilor. Subiectele (cu grade diferite de dificultate) au fost cele care au influențat direct rezultatele. (Ov. Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Note de la 1 la 10, la educație fizică... germană și română!

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 18:38:05 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București