Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie)

Dna prof. Doina Molnar ne-a trimis două cărți

„Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie)

Cu cele două cărți („Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie), distinsul profesor de română Doina Molnar, de la Școala din Tarna Mare, a reușit să ne răscolească amintiri dragi „din copilărie”, din cei mai frumoși trei ani din profesia de dascăl, petrecuți la Tarna Mare.

Un sat de baladă, cu oameni minunați și copii magnifici, așa cum l-am perceput și iubit eu la începuturile apostolatului meu într-ale dăscăliei... în acele „locuri binecuvântate de Dumnezeu, cu păduri nesfârșite de gorun și fag, cu dealuri tămâioase ori spirtoase de-a dreptul, cu întinse câmpii căpșunate”, cum frumos scrie Vasile Conioși - Mesteșanu în Prefața cărții „Pași prin biografii tărnărene”.
În acest volum, autorul cărții (doamna profesor Doina Molnar) face „o introspecție asupra oamenilor comunei, cu precădere asupra dascălilor ei de ieri, de azi și de mâine” (ca să-l cităm din nou pe Vasile Conioși – Mesteșanu).
Biografiile încep cu acel „stâlp puternic la grelele hotare”. E vorba de preotul Athanasie Doroș, despre care ne vorbește fiul său, avocat Sever Nicolae Doroș, în dialog cu reporterul (Doina Molnar). Stâlpul și urmașii săi alcătuiesc o adevărată pagină de istorie (locală, dar și națională), cu evenimente, documente și mărturisiri... Reporterul ne dezvăluie apoi o lume rurală mirifică, stând de vorbă cu bătrânii satului (Vasile Batin, Mihai Hanos, Vasile Þipuș, Maria Melnici, Grigore Malanca, Mândruț Mihai Ciorba și Grigore Molnar), întrebându-i de preotul Athanasie Doroș și învățătorul Tomoioagă. Din gura lor aflăm despre „vremurile grele și de jale...”, cum le caracterizează Mândruț Ciorba. Galeria dascălilor se deschide cu seniorii cetății – învățătorii Nicola Constantin (Costică) și Vica Dumitru – „iubiți de întregul sat și de cei mari și de cei mici”. Următorul veteran e Nea Tudorică (înv. Ulici Teodor), pe care l-am cunoscut și eu prin fiica sa, înv. Mariana Suciu, o colegă minunată.
În capitolul „Oameni ai școlii”, mă simt „acasă” pentru că mă reîntâlnesc cu drag cu Mia (Maria) și Vasile Ileașcău, cu familia de matematicieni: Doamna Terezia și dl Tibi Poliac - primul meu director, care mi l-au încredințat pe Fănuț spre a descifra împreună tainele din Cartea de căpătâi a școlarului. Cel de-al cincilea „om al școlii” e profesorul de română (Doina Molnar). Din mărturisirile reporterului aflăm date despre frumoasa-i familie pe care am cunoscut-o și de care m-am legat sufletește, de dl Petrică (un Om minunat pe care îl regretăm cu toții), Ovidiu și Horațiu, Paula și Carmen – o familie binecuvântată de dascăli, cu o mică prințesă școlăriță cu coroniță – Carina.
Ovidiu s-a făcut bucureștean și s-a împlinit profesional, dar și familial, devenind istoricul familiei, dar și Horațiu e fruntaș la el în sat, inginer, dascăl și gospodar neîntrecut. Doamna Doina nu poate fi decât încântată de feciori, nurori și nepoți. Aflată la pensie, se dedică scrisului. Cărțile sale pregătesc și prevestesc monografia – „cartea satului”...
În Valea Seacă s-au stabilit (în 1972) doi profesori tineri, absolvenți de facultate (prof. de biologie și geografie), familia Popa-Bota (Ioan și Norița Ana-Mariana, bihoreni de-ai noștri), care au prins rădăcini în Valea Seacă. Galeria continuă cu Viorica Vraja, dăscăliță din sat care a format opt generații, cu profesoara de istorie, doamna Aneta Cionca și familia Soos.
Monica Molnar (copilul total) a ajuns primar!
În capitolul „Tinerețe – Speranțe”, tresărim la vederea unor imagini cunoscute și citind cu drag despre Monica Molnar (căsătorită Sobius)  copilul total al clasei mele. În prima mea clasă, am avut copii deosebiți, frumoși, cuminți și iubitori, cu părinți pe măsură, preocupați de creșterea și educarea lor. Parcă îi văd și acum, în băncile din care le vedeam doar căpușoarele, străjuite de câte două luminițe care erau mereu aprinse și strălucitoare: Monica, Fănuț, Eugen, Marcel, Mariana, Rodica (3), Maria (2), Valerica, Hajnal, Ana (Conioși) și Anișoara (Hanos), Vasile (2), Ioan, Sanda, Angela, Nelu...
Dintre toți, Monica parcă îmi dădea cel mai mult de lucru. Bună la toate, cu un auz muzical absolut, cu predispoziții native polivalente, de o cumințenie și o seriozitate de neimaginat, Monica sorbea totul dintr-o înghițitură, era o bandă magnetică ce înregistra totul cu fidelitate. La matematică, trebuia să am pregătite fișe de lucru pentru că avea un ritm fantastic de rezolvare!
Copilul total de atunci s-a împlinit frumos, ajungând profesor în sat, iar de câțiva ani se află în fruntea comunei, în scaunul de primar!
Monica dragă, mă bucur să aud că ești cel dintâi gospodar al comunei Tarna Mare! Felicitări! Sunt convins că ești omul potrivit la locul potrivit! Când vin la Tarna, m-aș bucura să am ocazia să dau mâna cu doamna primar!
Doamna Doina, iertare, dar „filmul” se întrerupe aici!
Felicitări pentru carte!
(Moise-Ovidiu DAN)

Trimite email
duminică, 21 decembrie 2025 la 17:46:55 Ora standard a Europei de Est