Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie)

Dna prof. Doina Molnar ne-a trimis două cărți


„Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie)
Cu cele două cărți („Pași prin biografii tărnărene” și „Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare” (monografie), distinsul profesor de română Doina Molnar, de la Școala din Tarna Mare, a reușit să ne răscolească amintiri dragi „din copilărie”, din cei mai frumoși trei ani din profesia de dascăl, petrecuți la Tarna Mare.

Un sat de baladă, cu oameni minunați și copii magnifici, așa cum l-am perceput și iubit eu la începuturile apostolatului meu într-ale dăscăliei... în acele „locuri binecuvântate de Dumnezeu, cu păduri nesfârșite de gorun și fag, cu dealuri tămâioase ori spirtoase de-a dreptul, cu întinse câmpii căpșunate”, cum frumos scrie Vasile Conioși - Mesteșanu în Prefața cărții „Pași prin biografii tărnărene”.

În acest volum, autorul cărții (doamna profesor Doina Molnar) face „o introspecție asupra oamenilor comunei, cu precădere asupra dascălilor ei de ieri, de azi și de mâine” (ca să-l cităm din nou pe Vasile Conioși – Mesteșanu).

Biografiile încep cu acel „stâlp puternic la grelele hotare”. E vorba de preotul Athanasie Doroș, despre care ne vorbește fiul său, avocat Sever Nicolae Doroș, în dialog cu reporterul (Doina Molnar). Stâlpul și urmașii săi alcătuiesc o adevărată pagină de istorie (locală, dar și națională), cu evenimente, documente și mărturisiri... Reporterul ne dezvăluie apoi o lume rurală mirifică, stând de vorbă cu bătrânii satului (Vasile Batin, Mihai Hanos, Vasile Þipuș, Maria Melnici, Grigore Malanca, Mândruț Mihai Ciorba și Grigore Molnar), întrebându-i de preotul Athanasie Doroș și învățătorul Tomoioagă. Din gura lor aflăm despre „vremurile grele și de jale...”, cum le caracterizează Mândruț Ciorba. Galeria dascălilor se deschide cu seniorii cetății – învățătorii Nicola Constantin (Costică) și Vica Dumitru – „iubiți de întregul sat și de cei mari și de cei mici”. Următorul veteran e Nea Tudorică (înv. Ulici Teodor), pe care l-am cunoscut și eu prin fiica sa, înv. Mariana Suciu, o colegă minunată.

În capitolul „Oameni ai școlii”, mă simt „acasă” pentru că mă reîntâlnesc cu drag cu Mia (Maria) și Vasile Ileașcău, cu familia de matematicieni: Doamna Terezia și dl Tibi Poliac - primul meu director, care mi l-au încredințat pe Fănuț spre a descifra împreună tainele din Cartea de căpătâi a școlarului. Cel de-al cincilea „om al școlii” e profesorul de română (Doina Molnar). Din mărturisirile reporterului aflăm date despre frumoasa-i familie pe care am cunoscut-o și de care m-am legat sufletește, de dl Petrică (un Om minunat pe care îl regretăm cu toții), Ovidiu și Horațiu, Paula și Carmen – o familie binecuvântată de dascăli, cu o mică prințesă școlăriță cu coroniță – Carina.

Ovidiu s-a făcut bucureștean și s-a împlinit profesional, dar și familial, devenind istoricul familiei, dar și Horațiu e fruntaș la el în sat, inginer, dascăl și gospodar neîntrecut. Doamna Doina nu poate fi decât încântată de feciori, nurori și nepoți. Aflată la pensie, se dedică scrisului. Cărțile sale pregătesc și prevestesc monografia – „cartea satului”...

În Valea Seacă s-au stabilit (în 1972) doi profesori tineri, absolvenți de facultate (prof. de biologie și geografie), familia Popa-Bota (Ioan și Norița Ana-Mariana, bihoreni de-ai noștri), care au prins rădăcini în Valea Seacă. Galeria continuă cu Viorica Vraja, dăscăliță din sat care a format opt generații, cu profesoara de istorie, doamna Aneta Cionca și familia Soos.

Monica Molnar (copilul total) a ajuns primar!

În capitolul „Tinerețe – Speranțe”, tresărim la vederea unor imagini cunoscute și citind cu drag despre Monica Molnar (căsătorită Sobius) copilul total al clasei mele. În prima mea clasă, am avut copii deosebiți, frumoși, cuminți și iubitori, cu părinți pe măsură, preocupați de creșterea și educarea lor. Parcă îi văd și acum, în băncile din care le vedeam doar căpușoarele, străjuite de câte două luminițe care erau mereu aprinse și strălucitoare: Monica, Fănuț, Eugen, Marcel, Mariana, Rodica (3), Maria (2), Valerica, Hajnal, Ana (Conioși) și Anișoara (Hanos), Vasile (2), Ioan, Sanda, Angela, Nelu...

Dintre toți, Monica parcă îmi dădea cel mai mult de lucru. Bună la toate, cu un auz muzical absolut, cu predispoziții native polivalente, de o cumințenie și o seriozitate de neimaginat, Monica sorbea totul dintr-o înghițitură, era o bandă magnetică ce înregistra totul cu fidelitate. La matematică, trebuia să am pregătite fișe de lucru pentru că avea un ritm fantastic de rezolvare!

Copilul total de atunci s-a împlinit frumos, ajungând profesor în sat, iar de câțiva ani se află în fruntea comunei, în scaunul de primar!

Monica dragă, mă bucur să aud că ești cel dintâi gospodar al comunei Tarna Mare! Felicitări! Sunt convins că ești omul potrivit la locul potrivit! Când vin la Tarna, m-aș bucura să am ocazia să dau mâna cu doamna primar!

Doamna Doina, iertare, dar „filmul” se întrerupe aici!

Felicitări pentru carte!

(Moise-Ovidiu DAN)