Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Plan de acțiune în cazul retragerii subvenției la energia termică

Cum e să-ți faci sanie de vara

Plan de acțiune în cazul retragerii subvenției la energia termică

n cadrul conferinței de ieri (miercuri, 24 august 2011), primarul Ilie Bolojan a prezentat un set de măsuri propuse pentru perioada 2011 – 2012 pentru eficientizarea sistemului energetic din municipiu.

În Oradea sunt alimentate cu energie termică 3.656 de case particulare și 57.419 apartamente, organizate în 708 asociații de proprietari.
„Una dintre variante, este de a rămâne în continuare pe cărbune, dar acest lucru ar fi un factor de poluare a mediului, asta pe lângă dezavantajele pe care le presupun cheltuielile de transport și depozitare a zgurii. Varianta cea mai viabilă este să renunțăm la treptat la cărbune și să se treacă la varianta pe gaz. Ne dorim să luăm acele măsuri care să asigure orădenilor un sistem de încălzire stabil și care să ofere pe termen lung servicii de calitate și la un preț avantajos pentru populație. Pentru aceasta vom susține un preț unitar la energia termică pe toată raza municipiului”, a spus primarul Ilie Bolojan.
Printre măsurile propuse se numără separarea activității de producție de cea de distribuție, în vederea deschiderii pieței de energie termică. Transportul și distribuția vor fi gestionate de o nouă societate cu acționar unic Consiliul Local Oradea. Separarea gestiunii activităților va începe în toamnă și se va finaliza în primăvara anului 2012.
„Momentan, este în implementarea proiectului finanțat din POS Mediu și organizarea licitației pentru înlocuirea centralei termice existente cu o altă centrală de ultimă generație. Urmează să fie achiziționată o turbină pe gaz, după care vor fi achiziționate serviciile de înlocuire a 12,7 km de magistrală, respectiv va fi înlocuită Magistrala I de pe Bdul Dacia și Magistrala III din zona str. Traian Lalescu și Ștefan cel Mare”, a spus Marcel Boloș, directorul Direcției Management cu Finanțare Internațională.
Alte măsuri se vor concretiza în: declararea cartierelor de blocuri ca zonă unitară de încălzire alimentată exclusiv de SACET și adoptarea unei HCL privind stabilirea unor măsuri de încurajare a menținerii în sistem a consumatorilor de la blocuri; blocarea investițiilor privind extinderea de rețele în zona de case, toate fondurile disponibile urmând să fie folosite pentru reabilitarea actualelor rețele; pregătirea populației pentru eliminarea subvenției, urmând să fie stabilită o politică locală de subvenționare pentru susținerea populației.
Municipalitatea susține în continuare investițiile private sau din fonduri europene în exploatarea zăcământului de apă geotermală. Astfel, Primăria Oradea a depus în primăvara lui 2010 o cerere de finanțare pentru un proiect de valorificare a energiei geotermale prin POS (Creșterea Competitivității Economice, Axa 4.2). Proiectul propune ca încălzirea cu apă în cartierul Nufărul I să fie asigurată într-o pondere de peste 85% din resurse regenerabile de apă geotermală. Valoarea estimată a acestei investiții este de 15 milioane euro și presupune: un punct termic geotermal, două foraje, module termice automatizate, rețele de transport, stații de reinjecție. „Această investiție presupune automat scăderea cheltuielilor pentru CET, și implicit mai puțini km de magistrală care trebuie reabilitați”, a precizat primarul Ilie Bolojan.
„Este important că avem un plan de acțiune clar și resurse asigurate. Avem astfel garanția asigurării căldurii în municipiu. Doresc să-i încurajez pe orădeni să nu-și facă gânduri foarte negre. Așteptăm decizia Guvernului României, iar dacă acesta va anula într-adevăr subvențiile, vom fi obligați să facem majorări, maximum de majorare pe gigacalorie ajungând până la 25%”, a explicat primarul Ilie Bolojan.
„Costul unei gigacalorii este de 261, 69 lei și se împarte între populație (193 lei), bugetul local și bugetul de stat (42,5 lei). Retragerea subvenției de la bugetul de stat ar însemna pentru populație o creștere a gigacaloriei de la 193 lei la 235 lei”, a precizat dl Eduard Florea, directorul executiv al Direcției Economice din Primăria Oradea.
Pentru a veni în sprijinul populației, Electrocentrale a propus ca de la începutul sezonului de iarnă 2011-2012 consumatorii de energie termică să poată opta pentru sistemul de plată uniformizat, care presupune plata eșalonată a facturilor din perioada iernii. (Biroul de presă)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 11:15:22 Ora standard a Europei de Est