Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Cugetări tomnatice

Anamaria Kovacs

Cugetări tomnatice

Admis
Ai admis ca învățătura
să-ți scalde toată făptura,
să te poarte-n lung și-n lat,
să devii om învățat.

Ești admis cu notă mare
Lumea nu-ți stă la picioare.
Trebuie s-o iei cu-asalt
să fii un soldat ,,bazat”
cu muniția științei
să rupi bariera minții.
 
Cult nu cool mereu să fii
Creativ și informat,
Numai bun de înrolat
În sistemul controlat!
 
Greul lumii-n jug luat,
jugul cu zâmbet purtat,
intelectul administrat
în fișiere purtat
va fi mereu exploatat.
 
Omul bun la învățat,
cult, solid, de protejat,
societății-i donat ca un bun de uzurpat,
un Atlas îngenuncheat
numai bun de torturat
ce-i în știință integrat,
un colos îngândurat…
 
     Proba la știință
Bălăcit în spirit de știință
îmbrâncit în neștiință
te crezi cu burta pe carte,
dar ești încă tare departe
de esența învățăturii!
Și bați câmpii-n lung și-n lat
doară, doară-i strânge-n tolbă
rezolvarea, o metodă,
de a trece proba scrisă
de-a fi-n limita admisă!
 
  Ochiul vrăjit
Cu ochi vrăjit de-atâta știință,
Privești în săli îngrămădiți,
Și oameni cu puțină știință,
Și oameni intelect sadea.
 
Ochiul vrăjit îi tot veghează
În săli nici zumzet, nici gând hai-hui,
Conștiința însăși amorțește
În gând strategic sau doar chin.
 
Ochiul mecanic dă s-adoarmă
Când omul scuturat de chin
Îi dă un scurt semnal de-alarmă
Și iată-l că scuipă venin!
 
Ochiul mecanic strict rulează:
Imaginea incriminează
Și semnături se derulează
Scăpându-l pe cel om de chin...
 
Dar ochiul nu are odihnă
Se-nvârte iar, amețitor,
Iar oamenii – stană de gânduri –
Scriu concentrați într-un fuior
Inteligent și iertător
Sperând să prind-o notă-n zbor,
Un loc al lor, numai al lor.
 
    Strânsură
O strâsură: murătură,
dictatură și cultură,
aguridă, mătrăgună,
dulcea gândului stăpână.
 
        Natura
Natura te-ndeamnă
    la viață și tihnă,
dar cugetu-ți spune
    să nu ai odihnă,
să strângi amintiri,
    ca pe struguri, ciorchine,
să ai sânge-n trup
    și bunuri pe lume.
 
Cu suflet de câine
    tu cauți fericirea
ce abia îți surâde
    apoi tot aiurea
te-nvârte în cercul
    de gânduri și prieteni,
vârtej amețitor
     în haos stradal.
 
Cu gândul aiurea
    ce bine te-ncalță
cu pinteni de iureș zornăitor
    ce pune-n balanță
și pita, și visul, și sufletul chiar,
     cu gândul aiurea
visezi în zadar.
 
Natura duală spre zâmbet te cheamă
      spre cursorul vieții sau al morții de-aramă
ce-ți sună în ornicul timpului crud
     în jungla – cavernă de zid înălțat
beton, fier și sticlă
      natura s-arată
c-un palid ,,stil eco” ea-i fad decorată...
 
             Călătorie
 
Un om s-a mai stins.
Pierit-a cu zile
Sub cerul de vise urzind borangic
Pășit-a ca gândul schimbând doar un pic
O lume în care stătu cu chirie
În scurtu-i popas dintr-a lui călătorie.
 
Plecat-a în lumea ideilor pure
În mantia-i de vise îmbrăcat
Și sufletu-i poate-a ajuns împăcat
În locul de unde mai ieri a plecat....
 
              Crivăț
Suflă crivățul bancar
toți scoatem din buzunar
dăjdiile înzecite,
rate grele, neplătite.
Timp de crivăț răsucit,
ghem de ură azvârlit
într-o grotă abisală
unde nu-i timp de tocmeală.
Mici scântei de amăgire
trec prin gând a izbăvire,
cerne-n crivăț lipicios
cecul gri, fără folos.
 
            Cântec
 
Viața-i un cântec cu demoni și îngeri,
Cu gânduri de pace, cu planuri de-atac,
Și visul ți-l unge cu ani, mici clipite,
Ce tainic se pierd într-un vrac agățat
De-o scurtă scânteie ce-i clocot, e viață.
 
În cântec de goarnă, în vis de fecioară
Se-mpart și în tunet, și-n zumzet, și-n gheară,
Misterele zilei și ale nopții fierbinți;
Scurtatele-ți clipe te scot rău din minți,
Dar încă pe buze mai fremeți un cânt
Amarnic îți umple un gol c-un mormânt:
Mormântul trecutului tău reînviat
Ce-ți cântă în creier un cântec de-asalt,
Un cântec de viață cioplit în bazalt.
 
               Clipa
Pe plac îți fac, când îți desfac
Cu foșnet frunzele gândului viu
Și țepii lui îi fac scăpați
Trecutului cel fumuriu.
 
Zâmbesc clipitei și socot
Că plină-i clipa ce-o trăim.
Orgia vieții-n ceas de taină
În toarta sufletului toarnă
Esența vieții-n stropi divini,
Cuvintele învășmântează.
 
               Star
 
Vrei să fii un star bizar
Al lumii mărgăritar:
Stropi de aur și de-argint
Firul gândului hain
E-o soluție de crin!
 
Starul modei tu să fii,
Suflet mic în bălării,
Bălăria-n codru verde,
Cine are... hăt, se vede!
 
Viața în burduf de câine
Sărmanul o știe bine.
Diamant însângerat,
Viața omului bogat,
Ce trăiește-n oaza verde,
Rostul vieții-n lac de steme,
Marca luxului el poartă,
Tu cerșești din poartă-n poartă
Semnătura dominantă.
 
                 Mărul discordiei
Numai mărul cel dorit
poartă gândul otrăvit,
ca veninul apăsat
ce se-mprăștie-narmat.
Se răsfiră și respiră
Viața-n clocot – gheizer viu
ce trăiește în pustiu
și hrănește în eter
miez perpetuu efemer.
 
În veștmântu-i găunos,
omul tare – cel fălos
poartă-n letca lui luxoasă
rodul mărului dorit,
gustul științei și al mierii,
ce-i răscopt în dorul lelii.
 
Sucul mărului ascuns,
Tainic își măsoară taina,
Și-i sămânța - nvățăturii
A științei, dar și-a urii,
Firavul vlăstar al lumii!

 

   

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 16:55:31 Ora standard a Europei de Est