Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Inspectorul școlar general „a împărțit” directorilor „foile de parcurs”

La ședința de joi,

Inspectorul școlar general „a împărțit” directorilor „foile de parcurs”

La ședința de joi (8 septembrie 2011), desfășurată la sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Oradea, inspectorul școlar general, prof. Dorel Luca, „a împărțit” directorilor „foile de parcurs”.

„O să fim șoferi (cu foaie de parcurs). Ne raliem la ceea ce se întâmplă în Europa... Suntem stat european. Educația se pliază pe orientările UE. Trebuie să ajungem acolo unde ne este locul. Nu stăm bine la teste... Prin agenda Lisabona s-au stabilit cinci obiective... S-a elaborat strategia „Europa 2020”. Să-i învățăm pe copii să gândească. Nu sunt pregătiți să se descurce în societate. Vom mai vorbi despre generalizarea treptată a învățământului preșcolar...”
Timp de câteva ore, generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor (dar nu numai generalul) „le-a făcut capul calendar”, vorba românului. A făcut referire și la „apelul bocancilor” (examenele din august ale suplinitorilor care doreau să intre în sistem (învățământ)... „și care apoi făceau harcea-parcea sistemul”, la cartela de acces, cu tot softul și camerele video (în total vreo 15 milioane vechi), care se va introduce începând din semestrul a II-lea, în prima fază, în învățământul liceal...
„Ne place sau nu ne place”...
Legea Educației Naționale trebuie aplicată”!
După dușul rece de la bac, generalul Dorel Luca a îndemnat directorii să tragă concluzii, să ia aminte și măsurile care se impun. Nu a demis și nu a cerut demisii, cum ar fi dorit unii (jurnaliști), dar trebuie să se pună capăt copiatului („care devenise un sport național” – vorba generalului). „În ședința de azi, vom vorbi și despre o nouă reducere de posturi, dar și despre cele 100 de posturi aflate în aplicație, rămase neocupate, cu fracțiuni și catedre mozaic..., despre plata cu ora. Să nu veniți cu propuneri de încadrare a unui profesor care nu a luat notă peste 5 la concursul de titularizare!”
Pe agenda generalului au mai figurat probleme legate de consiliul de administrație, exercițiile de evacuare în caz de incendiu (care trebuie să aibă loc în prima săptămână de școală în toate școlile, iar în mediul rural în special).
O nouă reducere de posturi!
Criza bântuie serios și lovește din nou... în dascăli! De la 9.666 de posturi, trebuie să se ajungă la 9.319. Conducerea I.S.J. Bihor a întors problema pe toate fețele, a făcut toate sforțările și „șmecheriile” posibile pentru a păstra cât mai multe posturi, „dar vom mai face săpături. Vorba aceea, nu avem femeie de serviciu, șoferi..., dar trebuie să avem dascăli!” Generalul a făcut apoi apel la popularizarea (mediatizarea) celor două proiecte cu finanțare europeană derulate de I.S.J. Bihor (Educatori pentru societatea cunoașterii și Formarea profesorilor de mate și științe). „Să fie afișate în sala profesorală și să se înscrie lumea la aceste proiecte (până în 30 septembrie)”. Ceilalți vorbitori (de la tribună), dl Sebastian Hebriștean, dna jr. dr. Ramona Bacter și dna Cornelia Molnar s-au referit la comunicările cu I.S.J., documentele școlare (foile matricole – model 2005, nu mai vechi), modificările legislative... Juristul inspectoratului (dr. Ramona Bacter) a bătut monedă pe noile reglementări legate de pensionarea  personalului didactic, în lumina Legii Educației Naționale. „Pensionarea se face în ziua în care a împlinit vârsta standard. Dacă în 3 septembrie a împlinit vârsta, atunci se pensionează!” Educatoarele și  învățătorii care și-au desăvârșit studiile ajungând profesori pentru ciclul primar vor fi plătiți ca atare începând de la 1 septembrie 2011 (potrivit art. 284, aliniat 4). Tot potrivit noii legi a Educației,  concediile fără plată nu mai sunt aprobate de I.S.J. Bihor, ci de consiliile de administrație ale școlilor. Nu se mai acordă indemnizații la naștere, nici cele două salarii compensatorii la pensionare... Doamna Cornelia Molnar a vorbit despre normare și salarizare.
Revenind la microfon, dl inspector general a „bucurat” asistența spunând că „orele de educație fizică le fac profesorii de educație fizică”, faptul că „sumele câștigate în instanță se vor da... când se vor da!”... O săptămână „Școala altfel”... reducerea absenteismului (monitorizarea lunară a absențelor din școli), planificările calendaristice (sunt publicate pe site-ul ministerului de resort), atenție la schițele de lecție; cartela de acces și evaluarea inițială, îmbunătățirea competențelor de lectură, gradația de merit și consfătuirile cadrelor didactice, dar și alte probleme au fost aduse în atenția directorilor în ședința de joi. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Inspectorul școlar general „a împărțit” directorilor „foile de parcurs”

Trimite email
marți, 19 martie 2024, 13:47:16 Ora standard a Europei de Est