Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Amici - inamici

Controverse

Amici - inamici

Alăturarea cuvintelor din fruntea acestor însemnări îi aparține dlui N. Breban și ea a fost folosită pentru a sugera relația dintre Marin Preda și autorul „Animalelor bolnave”, definită de acesta din urmă ca „o luptă pozitivă” între doi scriitori care, precizează N.B., se apropiau și în același timp se suspectau, deoarece ei propuneau tipuri de literatură diferite.

De această dată antonimele de mai sus se referă la bătălia aprigă, nu întotdeauna de idei, dintre cei doi academicieni: Nicolae Manolescu și Nicolae Breban, două piscuri în scrisul literar românesc, care, nițel pigmentați politic, sunt mânați în luptă de ceea ce s-a numit „inflamație a Eului” sau setea bolnavă de a fi mari. Cândva prieteni foarte buni (dlui N. Manolescu i s-a retras dreptul de semnătură după ce a scris o cronică laudativă la romanul „Bunavestire” al dlui N. Breban), azi cei doi directori de reviste se „gratulează” în editorialele publicate cu: „Rușine, domnule N. Breban”, „Rușine, domnule N. Manolescu”. „Cu acestea te las, vechi și paraginit prieten, inflamat azi de idealuri mai „substanțiale”, uimit cum se poate nărui o prietenie” (N. Breban).
 „Breban (...) s-a transformat în ditamai căpcăunul anticomunist dintr-un amărât de șoricel ronțăindu-și lașitatea la urechea generalului Pleșița” (N. Manolescu).
Ca-ntotdeauna, când doi mari se duelează, ei calcă și iarba din jur, așa că în polemică au intrat, ca la comandă și grupurile de la „România literară” și respectiv, „Contemporanul”. Acuzațiile continuă, limbajul utilizat e foarte dur, depășind marginile răbdării. De pildă, dl Dan Mircea Cipariu este etichetat de către dl N. Manolescu prin sintagma „dobitoc agitat”, deoarece are opinii critice referitor la conducerea USR.
Cum vorba latinului: Contumelia si dices, audies se dovedește adevărată și în acest caz, unul dintre combatanți, Adrian Suciu titrează: „fariseul Manolescu și sfertautorii”, articol în care scrie: „Manolescu, maestru al dezinformării și manipulării...”, „Manolescu, fariseu și impostor, este cel mai prost administrator pe care l-a avut Uniunea Scriitorilor în ultimii douăzeci de ani” etc.
Citind toate acestea și multe altele de același soi și venite din ambele tabere, ne-am declarat de acord cu afirmațiile lui I. Chendi.
Autorul „paginilor de critică” susținea că nu dușmăniile sunt de condamnat, ci forma dușmăniilor și mijloacele întrebuințate pentru susținerea lor. Răul constă în faptul că, în locul spiritului, „în dușmăniile literare”, a intrat nota vulgară, cu coloanele de trivialități, cu vorbele injurioase.
Nu-l putem uita, în contextul actual, nici pe prof. S. Mehedinți, director al „Convorbirilor literare” între 1907-1924, care vorbea de „viroaga politică” și de „primăvara literară” și propunea, cu amărăciune, schimbarea celui de-al doilea termen al comparației: „Se mănâncă precum câinii” devine: „Se mănâncă precum literații”.
Faptul că unii scriitori (puțini încă) publică atât în „România literară”, cât și în „Contemporanul” ne dă speranța că „păsările albe ale bunei prietenii (H. Papadat – Bengescu) vor poposi și în câmpul literaturii române, neuitând desigur că reacția polemică e un lucru firesc și necesar într-o cultură și că vorba aceluiași I. Chendi, e o artă să fii adversarul cuiva. (Al Serpens)

Trimite email
luni, 23 noiembrie 2026 la 00:15:08 Ora standard a Europei de Est