Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Amici - inamici

Controverse


Amici - inamici
Alăturarea cuvintelor din fruntea acestor însemnări îi aparține dlui N. Breban și ea a fost folosită pentru a sugera relația dintre Marin Preda și autorul „Animalelor bolnave”, definită de acesta din urmă ca „o luptă pozitivă” între doi scriitori care, precizează N.B., se apropiau și în același timp se suspectau, deoarece ei propuneau tipuri de literatură diferite.

De această dată antonimele de mai sus se referă la bătălia aprigă, nu întotdeauna de idei, dintre cei doi academicieni: Nicolae Manolescu și Nicolae Breban, două piscuri în scrisul literar românesc, care, nițel pigmentați politic, sunt mânați în luptă de ceea ce s-a numit „inflamație a Eului” sau setea bolnavă de a fi mari. Cândva prieteni foarte buni (dlui N. Manolescu i s-a retras dreptul de semnătură după ce a scris o cronică laudativă la romanul „Bunavestire” al dlui N. Breban), azi cei doi directori de reviste se „gratulează” în editorialele publicate cu: „Rușine, domnule N. Breban”, „Rușine, domnule N. Manolescu”. „Cu acestea te las, vechi și paraginit prieten, inflamat azi de idealuri mai „substanțiale”, uimit cum se poate nărui o prietenie” (N. Breban).

„Breban (...) s-a transformat în ditamai căpcăunul anticomunist dintr-un amărât de șoricel ronțăindu-și lașitatea la urechea generalului Pleșița” (N. Manolescu).
Ca-ntotdeauna, când doi mari se duelează, ei calcă și iarba din jur, așa că în polemică au intrat, ca la comandă și grupurile de la „România literară” și respectiv, „Contemporanul”. Acuzațiile continuă, limbajul utilizat e foarte dur, depășind marginile răbdării. De pildă, dl Dan Mircea Cipariu este etichetat de către dl N. Manolescu prin sintagma „dobitoc agitat”, deoarece are opinii critice referitor la conducerea USR.
Cum vorba latinului: Contumelia si dices, audies se dovedește adevărată și în acest caz, unul dintre combatanți, Adrian Suciu titrează: „fariseul Manolescu și sfertautorii”, articol în care scrie: „Manolescu, maestru al dezinformării și manipulării...”, „Manolescu, fariseu și impostor, este cel mai prost administrator pe care l-a avut Uniunea Scriitorilor în ultimii douăzeci de ani” etc.

Citind toate acestea și multe altele de același soi și venite din ambele tabere, ne-am declarat de acord cu afirmațiile lui I. Chendi.
Autorul „paginilor de critică” susținea că nu dușmăniile sunt de condamnat, ci forma dușmăniilor și mijloacele întrebuințate pentru susținerea lor. Răul constă în faptul că, în locul spiritului, „în dușmăniile literare”, a intrat nota vulgară, cu coloanele de trivialități, cu vorbele injurioase.
Nu-l putem uita, în contextul actual, nici pe prof. S. Mehedinți, director al „Convorbirilor literare” între 1907-1924, care vorbea de „viroaga politică” și de „primăvara literară” și propunea, cu amărăciune, schimbarea celui de-al doilea termen al comparației: „Se mănâncă precum câinii” devine: „Se mănâncă precum literații”.
Faptul că unii scriitori (puțini încă) publică atât în „România literară”, cât și în „Contemporanul” ne dă speranța că „păsările albe ale bunei prietenii (H. Papadat – Bengescu) vor poposi și în câmpul literaturii române, neuitând desigur că reacția polemică e un lucru firesc și necesar într-o cultură și că vorba aceluiași I. Chendi, e o artă să fii adversarul cuiva. (Al Serpens)