Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Pot să afirm că Universitatea se mândrește cu acest departament!”

15 ani de la înființarea DPPPD Oradea

„Pot să afirm că Universitatea se mândrește cu acest departament!”

La aniversarea a 15 ani de la înființare, Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic al Universității din Oradea a organizat, sâmbătă (1 octombrie 2011), în Aula Magna, workshop-ul internațional „Formarea personalului didactic, încotro?”

„Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic al Universității din Oradea are o vastă experiență în derularea unor programe de formare inițială și continuă a personalului interesat în domeniu, experiență conturată în cei 15 ani de existență. De-a lungul timpului, ne-am confruntat cu numeroase provocări generate de schimbările legislative și ale curriculum-ului pentru formarea profesorilor. Mai mult, aderarea România la procesul Bologna (an universitar 2005/2006) a produs schimbări majore și în domeniul pregătirii cadrelor didactice, fapt ce a obligat DPPPD să-și adapteze oferta educațională la noile condiții. Cea mai recentă provocare căreia suntem invitați să îi facem față este generată de prevederile Legii Educației Naționale (nr.1/2011), care, pe de o parte, pune un mare accent pe formarea unui corp didactic bine pregătit, iar pe de altă parte, schimbă radical sistemul formării inițiale și continue a dascălilor din România. În aceste condiții, se ridică o serie de interogații, atât pentru DPPPD Oradea, cât și pentru alți colegi de la instituții similare din țară: Care sunt, de fapt, necesitățile formării inițiale și continue a profesorilor din România? Care va fi locul și rolul DPPPD în contextul reformei actuale în sistem prevăzute de LEN (Legea Educației Naționale)? Ce statut vor avea DPPPD în cadrul universităților? Care va fi curriculum-ul după care se va realiza formarea inițială și continuă a personalului didactic?...”
L-am citat pe directorul DPPPD Oradea, prof. univ. dr. Vasile Marcu.
În cuvântul său, rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, înainte să facă referiri la DPPPD, a vorbit despre ultimele repere, referințe pe care le-au dat și le-au făcut alții despre Universitatea orădeană, situarea Universității pe locul 19 între cele circa 100 de universități din țară, clasificare făcută de ministerul de resort (MECTS), fiind cotată în categoria universităților de educație și cercetare, iar Oradea situându-se între primele 10 centre universitare din România, chiar dacă Universitatea orădeană abia a ajuns la vârsta majoratului (la 21 de ani de la înființare). În urma restructurărilor de ultimă oră, din cele 18 facultăți au rămas 15, au dispărut cele 60 de catedre, iar în locul lor au rămas 47 de departamente, plus DPPPD.
„Azi se împlinesc 15 ani de la înființarea DPPPD. Îl cunosc pe întemeietorul, părintele și bunicul acestui departament (a adăugat rectorul, zâmbind și privind către dl Vasile Marcu), cunosc calitatea pregătirii acestui colectiv... Pot să afirm că Univesitatea se mândrește cu acest departament, iar workshop-ul îl consider deosebit de util... Când veți ajunge la 18 ani, veți putea viziona și altfel de filme”, a glumit rectorul, pentru a destinde atmosfera!
Identitatea, informația și relația
După prezentarea în power point a trecutului și prezentului DPPPD, au vorbit distinșii invitați, între care prof. univ. dr. Steliana Toma (de la Universitatea Tehnică de Construcții, București) și prof. univ. dr. Liliana Ezechil (de la Universitatea din Pitești)...
Abordând strategiile de pregătire a personalului didactic, dna Steliana Toma a fost cea dintâi care a dat răspuns întrebării din titlul workshopu-lui. „De ce încotro? Mergem mai departe. Avem ce face. Am să-l citez pe Nichita Stănescu „Suntem (tot) adolescent pe valuri în picioare!” Aceasta înseamnă supraviețuire, înseamnă excelență, de a face față provocărilor, altele decât înainte. Deci, mergem mai departe. Avem ce face. Activitatea de fiecare zi a contat. Trei lucruri mi se par importante: identitatea, informația și relația (Cine suntem? Ce oferim? Pentru cine lucrăm?). Și în acest sens, Departamentul de la Oradea este un exemplu. Ce dăm noi universităților? Bani. Nu le cerem, le aducem bani...”
„Nu toți profesorii sunt și buni educatori!”
În intervenția sa, doamna prof. univ. dr. Liliana Ezechil s-a referit la „Activitățile de mentorat în profesionalizarea pentru cariera didactică”. Domnia sa a identificat trei tipuri de mentorat: academic, didactic și profesional. Pentru dumneaei, orice cadru didactic este un model de profesor, dar depinde dacă modelul este pozitiv sau negativ, în percepția elevilor (studenților) săi. „Poți să ai ocupația de profesor, dar să nu ai și calificarea de profesor. Nu toți profesorii sunt și buni educatori! Misiunea de a educa este cea mai grea misiune din viață. Este cel mai vulnerabil domeniu. A fi mentor este egal cu a fi model pentru cel pe care îl formezi. Pot să fiu un specialist foarte bun, dar să nu fiu mentor foarte bun...”
Inspectorul general adjunct, dl prof. Nicolae Ungur, s-a referit la cele două proiecte naționale ale Inspectoratului Școlar Județean Bihor, care (ambele) se referă tocmai la formarea educatorilor în societatea cunoașterii – „Educatori pentru societatea cunoașterii – oportunități pentru formarea continuă a personalului didactic”. În continuare, prof. univ. dr. Anca Dragu și lector univ. dr. Daniela Căprioara (de la Universitatea „Ovidius” din Constanța) au abordat „Competențele didactice - repere în elaborarea planului de învățământ al masteratului didactic”.
Tot sâmbătă (după-amiază) în cabinetul E 307, s-au desfășurat lucrările pe secțiuni, iar seara, reuniunea pe secțiuni s-a mutat în Complexul Studențesc „Gaudeamus” de la Stâna de Vale. Duminică, tot în Complexul de la Stâna de Vale, s-a ținut masa rotundă „Managementul calității în formarea personalului didactic”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pot să afirm că Universitatea se mândrește cu acest departament!”

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 17:08:36 Ora standard a Europei de Est