Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Pot să afirm că Universitatea se mândrește cu acest departament!”

15 ani de la înființarea DPPPD Oradea

„Pot să afirm că Universitatea se mândrește cu acest departament!”

La aniversarea a 15 ani de la înființare, Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic al Universității din Oradea a organizat, sâmbătă (1 octombrie 2011), în Aula Magna, workshop-ul internațional „Formarea personalului didactic, încotro?”

„Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic al Universității din Oradea are o vastă experiență în derularea unor programe de formare inițială și continuă a personalului interesat în domeniu, experiență conturată în cei 15 ani de existență. De-a lungul timpului, ne-am confruntat cu numeroase provocări generate de schimbările legislative și ale curriculum-ului pentru formarea profesorilor. Mai mult, aderarea România la procesul Bologna (an universitar 2005/2006) a produs schimbări majore și în domeniul pregătirii cadrelor didactice, fapt ce a obligat DPPPD să-și adapteze oferta educațională la noile condiții. Cea mai recentă provocare căreia suntem invitați să îi facem față este generată de prevederile Legii Educației Naționale (nr.1/2011), care, pe de o parte, pune un mare accent pe formarea unui corp didactic bine pregătit, iar pe de altă parte, schimbă radical sistemul formării inițiale și continue a dascălilor din România. În aceste condiții, se ridică o serie de interogații, atât pentru DPPPD Oradea, cât și pentru alți colegi de la instituții similare din țară: Care sunt, de fapt, necesitățile formării inițiale și continue a profesorilor din România? Care va fi locul și rolul DPPPD în contextul reformei actuale în sistem prevăzute de LEN (Legea Educației Naționale)? Ce statut vor avea DPPPD în cadrul universităților? Care va fi curriculum-ul după care se va realiza formarea inițială și continuă a personalului didactic?...”
L-am citat pe directorul DPPPD Oradea, prof. univ. dr. Vasile Marcu.
În cuvântul său, rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, înainte să facă referiri la DPPPD, a vorbit despre ultimele repere, referințe pe care le-au dat și le-au făcut alții despre Universitatea orădeană, situarea Universității pe locul 19 între cele circa 100 de universități din țară, clasificare făcută de ministerul de resort (MECTS), fiind cotată în categoria universităților de educație și cercetare, iar Oradea situându-se între primele 10 centre universitare din România, chiar dacă Universitatea orădeană abia a ajuns la vârsta majoratului (la 21 de ani de la înființare). În urma restructurărilor de ultimă oră, din cele 18 facultăți au rămas 15, au dispărut cele 60 de catedre, iar în locul lor au rămas 47 de departamente, plus DPPPD.
„Azi se împlinesc 15 ani de la înființarea DPPPD. Îl cunosc pe întemeietorul, părintele și bunicul acestui departament (a adăugat rectorul, zâmbind și privind către dl Vasile Marcu), cunosc calitatea pregătirii acestui colectiv... Pot să afirm că Univesitatea se mândrește cu acest departament, iar workshop-ul îl consider deosebit de util... Când veți ajunge la 18 ani, veți putea viziona și altfel de filme”, a glumit rectorul, pentru a destinde atmosfera!
Identitatea, informația și relația
După prezentarea în power point a trecutului și prezentului DPPPD, au vorbit distinșii invitați, între care prof. univ. dr. Steliana Toma (de la Universitatea Tehnică de Construcții, București) și prof. univ. dr. Liliana Ezechil (de la Universitatea din Pitești)...
Abordând strategiile de pregătire a personalului didactic, dna Steliana Toma a fost cea dintâi care a dat răspuns întrebării din titlul workshopu-lui. „De ce încotro? Mergem mai departe. Avem ce face. Am să-l citez pe Nichita Stănescu „Suntem (tot) adolescent pe valuri în picioare!” Aceasta înseamnă supraviețuire, înseamnă excelență, de a face față provocărilor, altele decât înainte. Deci, mergem mai departe. Avem ce face. Activitatea de fiecare zi a contat. Trei lucruri mi se par importante: identitatea, informația și relația (Cine suntem? Ce oferim? Pentru cine lucrăm?). Și în acest sens, Departamentul de la Oradea este un exemplu. Ce dăm noi universităților? Bani. Nu le cerem, le aducem bani...”
„Nu toți profesorii sunt și buni educatori!”
În intervenția sa, doamna prof. univ. dr. Liliana Ezechil s-a referit la „Activitățile de mentorat în profesionalizarea pentru cariera didactică”. Domnia sa a identificat trei tipuri de mentorat: academic, didactic și profesional. Pentru dumneaei, orice cadru didactic este un model de profesor, dar depinde dacă modelul este pozitiv sau negativ, în percepția elevilor (studenților) săi. „Poți să ai ocupația de profesor, dar să nu ai și calificarea de profesor. Nu toți profesorii sunt și buni educatori! Misiunea de a educa este cea mai grea misiune din viață. Este cel mai vulnerabil domeniu. A fi mentor este egal cu a fi model pentru cel pe care îl formezi. Pot să fiu un specialist foarte bun, dar să nu fiu mentor foarte bun...”
Inspectorul general adjunct, dl prof. Nicolae Ungur, s-a referit la cele două proiecte naționale ale Inspectoratului Școlar Județean Bihor, care (ambele) se referă tocmai la formarea educatorilor în societatea cunoașterii – „Educatori pentru societatea cunoașterii – oportunități pentru formarea continuă a personalului didactic”. În continuare, prof. univ. dr. Anca Dragu și lector univ. dr. Daniela Căprioara (de la Universitatea „Ovidius” din Constanța) au abordat „Competențele didactice - repere în elaborarea planului de învățământ al masteratului didactic”.
Tot sâmbătă (după-amiază) în cabinetul E 307, s-au desfășurat lucrările pe secțiuni, iar seara, reuniunea pe secțiuni s-a mutat în Complexul Studențesc „Gaudeamus” de la Stâna de Vale. Duminică, tot în Complexul de la Stâna de Vale, s-a ținut masa rotundă „Managementul calității în formarea personalului didactic”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pot să afirm că Universitatea se mândrește cu acest departament!”

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:11 Ora standard a Europei de Est