Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

„Pe urmele voievozilor moroșeni..”

Spre Săpânța

„Pe urmele voievozilor moroșeni..”

Aveam în plan să călătorim prin Maramureș, dupa ce am văzut Þara Hațegului cu toate vestigiile romane, încă bine păstrate de atâtea mii de ani…

Așa că, Andrei Toia - ca de obicei, a stabilit itinerarul și…în 14 octombrie (2011), duși am fost... cale lungă până la Ocna-Șugatag, drum foarte frumos, plin de curbe și serpentine, pădurile cu toate culorile toamnei de o parte și de alta a drumului… În autocar, multă veselie, specifică activității cu mulți adolescenți. După o scurtă oprire la Carei, unde am admirat imensul Monument al Eroilor Români din al II-lea Razboi Mondial, am continuat drumul spre Săpânța. Ajunși cu bine la Săpânța, nu puteam să nu vizităm obiectivul central, cel care i-a dus numele în țară și în lume - Cimitirul vesel; într-adevăr, în acest cimitir special, totul este plin de veselie și amuzament, peste 800 de cruci pictate pe un fond albastru (numit Albastru de Săpânța) arătând prin imagini și versuri viciile sau calitățile celui decedat, luând astfel viața în zeflemea, o asociere de pictură naivă și epitafuri create de Stan Ioan Pătraș și Dumitru Pop Tincu (exemple de versuri:..  „Cât pe lume am trăit/De găini bine am grijit/Și mai mult am hodinit...”; „Câte zile am trăit/De lucru greu m-am ferit...”; „Sub această cruce grea/Zace biata soacră-mea/Trei zile de mai trăia/Zăceam eu și citea ea”). La 7 seara am ajuns în Ocna-Șugatag, unde ne-am cazat la Pensiunea Crystal (sincere mulțumiri încă o dată dnei Ileana Miller, care ne-a înțeles toate ofurile... și ne-a asigurat condiții deosebite!).
 După o noapte lungă cu multă distracție, muzică bună, dans și jocuri, sâmbătă, cam obosiți, am făcut o drumeție în zona limitrofă, unde am văzut locurile pline de zăcăminte de sare, cu lacuri saline formate prin surparea solului, cu multe izvoare minerale, iar după masa de prânz ne-am deplasat spre minunata Mănăstire Bârsana, adevarată oază de liniște și purificare sufletească, situată la 20 de km de Sighetul-Marmației. A fost ctitorită de ultimii voievozi ai Maramureșului - frații Balcu-Vodă și Dragu, cu o istorie zbuciumată, a rezistat peste veacuri, fiind refăcută complet după anii 1992. Mănăstirea cuprinde peste 14 clădiri din piatră de râu, acoperite cu șindrilă de brad în stilul „coadă de rândunică”, specific Maramureșului; am primit lămuriri de la maica stareță despre: Altarul de Vară, Aghiazmatarul, Stareția, Casa Maicilor, Praznicarul, Casa Duhovnicului, Turnul cu clopotniță, Muzeul de icoane și carte veche... Totul este minunat aranjat, alei cu multe flori, vegetație ornamentală, bănci de odihnă, troițe, liniște multă în jur... un loc deosebit care nu trebuie ratat!
Am revenit duminică seara în Oradea, mai bogați în informații, plini de  energie pozitivă, puțin obosiți, dar încântați că am văzut locuri nemaipomenite.
Mulțumiri acelor profesori care acceptă să sacrifice nopțile pentru a fi cu noi și care ne arată atâta înțelegere, în special dnei prof. de biologie - Daniela Ghiuro, organizatorul excursiei, ca și în alte dăți… (Andrei T.)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pe urmele voievozilor moroșeni..”

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

luni, 17 iunie 2019