Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Elly Gross și cumplita-i suferință

De la Drăgești la Muzeul Holocaustului din Simleul Silvaniei

Elly Gross și cumplita-i suferință

Când am citit prima dată cartea lui Elly Gross „Poeme”, am înțeles pe deplin sentimentul de frustrare, pe cel de umilință, de durere, o durere surdă care lovește necontenit ființa umană până la epuizare.

Dar Elly Gross este o luptătoare și mai mult, o învingătoare, reușind să-și reconstruiască propria identitate dintr-un castel de nisip.
Născută în Șimleul Silvaniei, în 1929, din părinți evrei, a cunoscut ororile războiului, fiind închisă în lagărul de concentrare nazist de la Auschwitz. A supraviețuit infernului, devenind liberă să-și găsească drumul în viață. Și-a întemeiat o familie, iar în perioada comunistă a ales „pământul făgăduinței”, America, părăsindu-și pentru totdeauna locurile natale. A revenit cu plăcere de fiecare dată când ecourile lumii de mult apuse au chemat-o și atunci a scris aceste poeme fără rimă, sub forma unor povești despre durere, tristețe, foame și moarte.
În visele sale apăreau mama și fratele ei împinși de o mână cu o mănușă albă în partea stângă, adică spre moarte. O moarte crudă și dureroasă. Din acea zi fatidică de 2 iunie 1944, Elly Gross nu i-a mai văzut niciodată. Au pierit, asemeni altor evrei, în lagărul de exterminare de la Auschwitz. La acea epocă, autoarea era o adolescentă de 15 ani, visătoare, cu speranțe, îndrăgită de familie, rude și prieteni. În ziua cumplită a pierdut tot
ce avea. Chinuită de remușcări își întreabă conștiința „oare de ce nu l-a luat pe fratele ei cu ea, de ce nu i-a urmat și ea sau și mai dureros, își repeta mereu aceeași întrebare, fără răspuns, „Oare de ce n-am spus, mamă, te rog, vino cu mine?!”
În acei ani, tatăl său a fost deportat în Rusia, fiind ucis câțiva ani mai târziu. Pe cei dragi îi vede doar în vis, imaginea lor urmărind-o chiar și după atâția ani. Nu au mormânt, sunt suflete rătăcite, chinuite, îi îmbrățisează doar în vis, în nopțile reci când lacrimi grele îi umezesc obrajii. Și încheie: „În vis, o văd pe mama, plutind pe apă și ținându-l pe fratele meu în brațe. Zâmbește frumos și amândoi îmi fac cu mâna. Parcă-i aud spunând „Nu ne urma!”
Restul e tăcere, o tăcere apăsătoare ca de mormânt. Rămâne totuși speranța ca o ultimă salvare din prăpastia durerii.
 Articolul a fost redactat cu prilejul vizitei la Muzeul Holocaustului din Simleul Silvaniei și este dedicat tuturor celor care au suferit de pe urma cumplitului măcel, dar în special lui Elly Gross. (prof. Adina Goman)

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:14:10 Ora standard a Europei de Est