Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Elly Gross și cumplita-i suferință

De la Drăgești la Muzeul Holocaustului din Simleul Silvaniei

Elly Gross și cumplita-i suferință

Când am citit prima dată cartea lui Elly Gross „Poeme”, am înțeles pe deplin sentimentul de frustrare, pe cel de umilință, de durere, o durere surdă care lovește necontenit ființa umană până la epuizare.

Dar Elly Gross este o luptătoare și mai mult, o învingătoare, reușind să-și reconstruiască propria identitate dintr-un castel de nisip.
Născută în Șimleul Silvaniei, în 1929, din părinți evrei, a cunoscut ororile războiului, fiind închisă în lagărul de concentrare nazist de la Auschwitz. A supraviețuit infernului, devenind liberă să-și găsească drumul în viață. Și-a întemeiat o familie, iar în perioada comunistă a ales „pământul făgăduinței”, America, părăsindu-și pentru totdeauna locurile natale. A revenit cu plăcere de fiecare dată când ecourile lumii de mult apuse au chemat-o și atunci a scris aceste poeme fără rimă, sub forma unor povești despre durere, tristețe, foame și moarte.
În visele sale apăreau mama și fratele ei împinși de o mână cu o mănușă albă în partea stângă, adică spre moarte. O moarte crudă și dureroasă. Din acea zi fatidică de 2 iunie 1944, Elly Gross nu i-a mai văzut niciodată. Au pierit, asemeni altor evrei, în lagărul de exterminare de la Auschwitz. La acea epocă, autoarea era o adolescentă de 15 ani, visătoare, cu speranțe, îndrăgită de familie, rude și prieteni. În ziua cumplită a pierdut tot
ce avea. Chinuită de remușcări își întreabă conștiința „oare de ce nu l-a luat pe fratele ei cu ea, de ce nu i-a urmat și ea sau și mai dureros, își repeta mereu aceeași întrebare, fără răspuns, „Oare de ce n-am spus, mamă, te rog, vino cu mine?!”
În acei ani, tatăl său a fost deportat în Rusia, fiind ucis câțiva ani mai târziu. Pe cei dragi îi vede doar în vis, imaginea lor urmărind-o chiar și după atâția ani. Nu au mormânt, sunt suflete rătăcite, chinuite, îi îmbrățisează doar în vis, în nopțile reci când lacrimi grele îi umezesc obrajii. Și încheie: „În vis, o văd pe mama, plutind pe apă și ținându-l pe fratele meu în brațe. Zâmbește frumos și amândoi îmi fac cu mâna. Parcă-i aud spunând „Nu ne urma!”
Restul e tăcere, o tăcere apăsătoare ca de mormânt. Rămâne totuși speranța ca o ultimă salvare din prăpastia durerii.
 Articolul a fost redactat cu prilejul vizitei la Muzeul Holocaustului din Simleul Silvaniei și este dedicat tuturor celor care au suferit de pe urma cumplitului măcel, dar în special lui Elly Gross. (prof. Adina Goman)

Trimite email
joi, 5 februarie 2026 la 07:48:21 Ora standard a Europei de Est