Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

Nicolae Balotă – „Lumini în abisul comunist”

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

După calupul de lumină și oxigen pe care ni l-a furnizat joi, în Aula Magna a Universității orădene, vineri (4 noiembrie 2011), în sala mare a Primăriei Oradea, Nicolae Balotă avea să ne taie respirația povestind despre anii de detenție.

Cine nu a ajuns încă în temniță să-l asculte pe Nicolae Balotă povestind despre tot ce-a trăit la Pitești și Jilava...
În prezetarea „vieții strașnice” a lui Nicolae Balotă și a importantei sale opere „care stă sub semnul inspirației divine”, am ascultat-o pe dna profesor Carmen (Niță) Andrei, pe care am și citat-o în ceea ce privește viața distinsului eseist, critic, istoric și teoretician literar clujean. „Orice carte a sa este o aventură spirituală”, pentru că „adevărata sa patrie este limba română pe care n-a părăsit-o niciodată”, după cum a ținut să ne asigure tot doamna profesor Carmen Andrei.
„Trăirea personală a fost esențială”
Secolul trecut a fost unul sângeros, după cum în consideră dl Nicolae Balotă. „Secolul XX are acest sinistru privilegiu de a fi fost sângeros. Să ne gândim la cele 20 de milioane de morți și dispăruți în cele două războaie mondiale, 40-50 de milioane de victime ale totalitarismului comunist, plus încă vreo 60-70 de milioane numai în China. Am trăit două mari experiențe ale totalitarismului nazist și comunist. Am reflectat adesea asupra acelor ani, dar nu cu revoltă sau mânie, ci cu mâhnire. O să definesc totul în câteva trăsături, caracteristici, o să vorbesc în pilde și exemple.
Prima caracteristică a experienței mele abisale a fost situația limită, experiența limită din primii ani duri ai regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej, când cu toții am trăit traume, temeri, iar anxietatea ținea de situația limită. A doua caracteristică a fost închiderea. Nu toți au fost închiși, dar destui. Închisoarea mare închidea altele mai mici, închisori în închisoare. A treia caracteristică este cea a coborârii, spre cele de jos, spre Infern. A patra este tenebrul, întunericul. În închisoare șapte ani am văzut lumină continuu, încât jinduiam după întuneric. Chiar și în lumină era ceva din ceea ce înseamnă tenebros. A cincea trăsătură a experienței mele abisale ar fi antisacrul, împotriva sacrului, a valorilor absolute încorporate în capodopere consacrate.
Toate aceste trăsături generale le-am trăit, ele caracterizează experiența mea abisală. Să dau câteva exemple pe linia trăirii experienței abisale. Ce ne-a ținut să supraviețuim? Pentru că mereu auzeai, ți se spunea: „Aici îți vor putrezi oasele!”
„Am văzut atâția murind în jurul meu”
Aveam atât de puternică încredere că voi ieși. În prima mea detenție din Cluj, era în 1948, un început de toamnă. Vedeam oameni opacizând, vopsind ferestrele. În pivnițele acelea, în celule era întuneric beznă. În fiecare celulă erau șase locuri de dormit, câte doi în fiecare pat, iar al 13-lea stătea pe dușumea. Era situația de coborâre în tenebre...” Cel mai groaznic a fost la Pitești – în închisoarea rezervată trădătorilor. În „Abisul luminat”, Nicolae Balotă vorbește despre subpământa din Pitești, un fel de mormânt mare, subteran. Partea luminoasă a detenției a constituit-o părintele Ioan Iovan – călugărul care purta lumina, care lumina în jur în zilele foarte grele. Pe când împlinea 35 de ani, Nicolae Balotă era închis la Pitești. „Sufeream cumplit, o suferință pe care nu puteam să o încredințez. Vedeam cum trec anii mei cei mai buni, fără să fac nimic...” Ne-a povestit în ce condiții inumane trebuiau să trăiască, murdari, mirosind ca niște animale infecte... „Afară mă interesau mai mult cărțile decât oamenii. Acolo m-au interesat mai mult oamenii. M-am străduit să-mi mențin sentimentele umane, blândețea, mila, calmul. Am văzut atâția murind în jurul meu. Erau într-un hal ultim de slăbiciune. A lucra pentru mine însemna a–i învăța pe alții franțuzește, nemțește. Le-am dat câte ceva din spiritul academic. Nu am încetat activitatea și rugăciunea...” La rându-i a fost răsplătit de părintele Ioan Iovan cu bobițe de cuminecătură; acolo nu mai conta religia. Erau de admirat cum își făceau turcii și tătarii din Dobrogea rugăciunea... „înmuindu-și degetul în cănița de tablă...” „Politicii nu erau scoși la lucru. Era un privilegiu să muncești, să vezi cerul. Afară ningea plăcut, dar tu nu știai...” A fost multă lumină în închisoare. Prea multă lumină, dar cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri...” Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”.
Trimite email
sâmbătă, 8 august 2026 la 17:34:09 Ora de vară a Europei de Est