Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

Nicolae Balotă – „Lumini în abisul comunist”


„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”
După calupul de lumină și oxigen pe care ni l-a furnizat joi, în Aula Magna a Universității orădene, vineri (4 noiembrie 2011), în sala mare a Primăriei Oradea, Nicolae Balotă avea să ne taie respirația povestind despre anii de detenție.

Cine nu a ajuns încă în temniță să-l asculte pe Nicolae Balotă povestind despre tot ce-a trăit la Pitești și Jilava...

În prezetarea „vieții strașnice” a lui Nicolae Balotă și a importantei sale opere „care stă sub semnul inspirației divine”, am ascultat-o pe dna profesor Carmen (Niță) Andrei, pe care am și citat-o în ceea ce privește viața distinsului eseist, critic, istoric și teoretician literar clujean. „Orice carte a sa este o aventură spirituală”, pentru că „adevărata sa patrie este limba română pe care n-a părăsit-o niciodată”, după cum a ținut să ne asigure tot doamna profesor Carmen Andrei.

„Trăirea personală a fost esențială”

Secolul trecut a fost unul sângeros, după cum în consideră dl Nicolae Balotă. „Secolul XX are acest sinistru privilegiu de a fi fost sângeros. Să ne gândim la cele 20 de milioane de morți și dispăruți în cele două războaie mondiale, 40-50 de milioane de victime ale totalitarismului comunist, plus încă vreo 60-70 de milioane numai în China. Am trăit două mari experiențe ale totalitarismului nazist și comunist. Am reflectat adesea asupra acelor ani, dar nu cu revoltă sau mânie, ci cu mâhnire. O să definesc totul în câteva trăsături, caracteristici, o să vorbesc în pilde și exemple.

Prima caracteristică a experienței mele abisale a fost situația limită, experiența limită din primii ani duri ai regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej, când cu toții am trăit traume, temeri, iar anxietatea ținea de situația limită. A doua caracteristică a fost închiderea. Nu toți au fost închiși, dar destui. Închisoarea mare închidea altele mai mici, închisori în închisoare. A treia caracteristică este cea a coborârii, spre cele de jos, spre Infern. A patra este tenebrul, întunericul. În închisoare șapte ani am văzut lumină continuu, încât jinduiam după întuneric. Chiar și în lumină era ceva din ceea ce înseamnă tenebros. A cincea trăsătură a experienței mele abisale ar fi antisacrul, împotriva sacrului, a valorilor absolute încorporate în capodopere consacrate.

Toate aceste trăsături generale le-am trăit, ele caracterizează experiența mea abisală. Să dau câteva exemple pe linia trăirii experienței abisale. Ce ne-a ținut să supraviețuim? Pentru că mereu auzeai, ți se spunea: „Aici îți vor putrezi oasele!”

„Am văzut atâția murind în jurul meu”

Aveam atât de puternică încredere că voi ieși. În prima mea detenție din Cluj, era în 1948, un început de toamnă. Vedeam oameni opacizând, vopsind ferestrele. În pivnițele acelea, în celule era întuneric beznă. În fiecare celulă erau șase locuri de dormit, câte doi în fiecare pat, iar al 13-lea stătea pe dușumea. Era situația de coborâre în tenebre...” Cel mai groaznic a fost la Pitești – în închisoarea rezervată trădătorilor. În „Abisul luminat”, Nicolae Balotă vorbește despre subpământa din Pitești, un fel de mormânt mare, subteran. Partea luminoasă a detenției a constituit-o părintele Ioan Iovan – călugărul care purta lumina, care lumina în jur în zilele foarte grele. Pe când împlinea 35 de ani, Nicolae Balotă era închis la Pitești. „Sufeream cumplit, o suferință pe care nu puteam să o încredințez. Vedeam cum trec anii mei cei mai buni, fără să fac nimic...” Ne-a povestit în ce condiții inumane trebuiau să trăiască, murdari, mirosind ca niște animale infecte... „Afară mă interesau mai mult cărțile decât oamenii. Acolo m-au interesat mai mult oamenii. M-am străduit să-mi mențin sentimentele umane, blândețea, mila, calmul. Am văzut atâția murind în jurul meu. Erau într-un hal ultim de slăbiciune. A lucra pentru mine însemna a–i învăța pe alții franțuzește, nemțește. Le-am dat câte ceva din spiritul academic. Nu am încetat activitatea și rugăciunea...” La rându-i a fost răsplătit de părintele Ioan Iovan cu bobițe de cuminecătură; acolo nu mai conta religia. Erau de admirat cum își făceau turcii și tătarii din Dobrogea rugăciunea... „înmuindu-și degetul în cănița de tablă...” „Politicii nu erau scoși la lucru. Era un privilegiu să muncești, să vezi cerul. Afară ningea plăcut, dar tu nu știai...” A fost multă lumină în închisoare. Prea multă lumină, dar cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri...” Ovidiu DAN

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”.