Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

Nicolae Balotă – „Lumini în abisul comunist”

„Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”

După calupul de lumină și oxigen pe care ni l-a furnizat joi, în Aula Magna a Universității orădene, vineri (4 noiembrie 2011), în sala mare a Primăriei Oradea, Nicolae Balotă avea să ne taie respirația povestind despre anii de detenție.

Cine nu a ajuns încă în temniță să-l asculte pe Nicolae Balotă povestind despre tot ce-a trăit la Pitești și Jilava...
În prezetarea „vieții strașnice” a lui Nicolae Balotă și a importantei sale opere „care stă sub semnul inspirației divine”, am ascultat-o pe dna profesor Carmen (Niță) Andrei, pe care am și citat-o în ceea ce privește viața distinsului eseist, critic, istoric și teoretician literar clujean. „Orice carte a sa este o aventură spirituală”, pentru că „adevărata sa patrie este limba română pe care n-a părăsit-o niciodată”, după cum a ținut să ne asigure tot doamna profesor Carmen Andrei.
„Trăirea personală a fost esențială”
Secolul trecut a fost unul sângeros, după cum în consideră dl Nicolae Balotă. „Secolul XX are acest sinistru privilegiu de a fi fost sângeros. Să ne gândim la cele 20 de milioane de morți și dispăruți în cele două războaie mondiale, 40-50 de milioane de victime ale totalitarismului comunist, plus încă vreo 60-70 de milioane numai în China. Am trăit două mari experiențe ale totalitarismului nazist și comunist. Am reflectat adesea asupra acelor ani, dar nu cu revoltă sau mânie, ci cu mâhnire. O să definesc totul în câteva trăsături, caracteristici, o să vorbesc în pilde și exemple.
Prima caracteristică a experienței mele abisale a fost situația limită, experiența limită din primii ani duri ai regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej, când cu toții am trăit traume, temeri, iar anxietatea ținea de situația limită. A doua caracteristică a fost închiderea. Nu toți au fost închiși, dar destui. Închisoarea mare închidea altele mai mici, închisori în închisoare. A treia caracteristică este cea a coborârii, spre cele de jos, spre Infern. A patra este tenebrul, întunericul. În închisoare șapte ani am văzut lumină continuu, încât jinduiam după întuneric. Chiar și în lumină era ceva din ceea ce înseamnă tenebros. A cincea trăsătură a experienței mele abisale ar fi antisacrul, împotriva sacrului, a valorilor absolute încorporate în capodopere consacrate.
Toate aceste trăsături generale le-am trăit, ele caracterizează experiența mea abisală. Să dau câteva exemple pe linia trăirii experienței abisale. Ce ne-a ținut să supraviețuim? Pentru că mereu auzeai, ți se spunea: „Aici îți vor putrezi oasele!”
„Am văzut atâția murind în jurul meu”
Aveam atât de puternică încredere că voi ieși. În prima mea detenție din Cluj, era în 1948, un început de toamnă. Vedeam oameni opacizând, vopsind ferestrele. În pivnițele acelea, în celule era întuneric beznă. În fiecare celulă erau șase locuri de dormit, câte doi în fiecare pat, iar al 13-lea stătea pe dușumea. Era situația de coborâre în tenebre...” Cel mai groaznic a fost la Pitești – în închisoarea rezervată trădătorilor. În „Abisul luminat”, Nicolae Balotă vorbește despre subpământa din Pitești, un fel de mormânt mare, subteran. Partea luminoasă a detenției a constituit-o părintele Ioan Iovan – călugărul care purta lumina, care lumina în jur în zilele foarte grele. Pe când împlinea 35 de ani, Nicolae Balotă era închis la Pitești. „Sufeream cumplit, o suferință pe care nu puteam să o încredințez. Vedeam cum trec anii mei cei mai buni, fără să fac nimic...” Ne-a povestit în ce condiții inumane trebuiau să trăiască, murdari, mirosind ca niște animale infecte... „Afară mă interesau mai mult cărțile decât oamenii. Acolo m-au interesat mai mult oamenii. M-am străduit să-mi mențin sentimentele umane, blândețea, mila, calmul. Am văzut atâția murind în jurul meu. Erau într-un hal ultim de slăbiciune. A lucra pentru mine însemna a–i învăța pe alții franțuzește, nemțește. Le-am dat câte ceva din spiritul academic. Nu am încetat activitatea și rugăciunea...” La rându-i a fost răsplătit de părintele Ioan Iovan cu bobițe de cuminecătură; acolo nu mai conta religia. Erau de admirat cum își făceau turcii și tătarii din Dobrogea rugăciunea... „înmuindu-și degetul în cănița de tablă...” „Politicii nu erau scoși la lucru. Era un privilegiu să muncești, să vezi cerul. Afară ningea plăcut, dar tu nu știai...” A fost multă lumină în închisoare. Prea multă lumină, dar cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri...” Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Cerul nu-l puteam vedea decât în rarele ieșiri”.

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 15:58:02 Ora de vară a Europei de Est