Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Conferința „Elemente de teologie țărănească”, susținută de dr. Costion Nicolescu

Luni, la Biblioteca Universității din Oradea

Conferința „Elemente de teologie țărănească”, susținută de dr. Costion Nicolescu

Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România, Liga Studenților și Asociația Prologos a organizat luni (28 noiembrie 2011) conferința „Elemente de teologie țărănească”, avându-l ca invitat pe Costion Nicolescu, etnolog, doctor în teologie la Institutul de Teologie „Saint Serge” din Paris, cercetător la Muzeul Þăranului Român din București.

Întâlnirea s-a ținut în sala de conferințe a Bibliotecii Universității.
Invitatul Monikăi Cseke (președinta Ligii studenților) ne-a plimbat prin „arealul” Muzeului Þăranului Român, al cărui director de imagine este, vorbindu-ne și de Dogmatica părintelui Stăniloae, ajungând la ortodoxie (ca mod de viață), la satul românesc (privit ca rezervor de cultură cultă), la icoana țăranului român, la poezia lui Ioan Alexandru (poezia - ca veșmânt de sărbătoare al graiului)... Adevărul este că „nu-mi place să vorbesc; sunt mai mult al scrisului. Nu prea sunt al vorbitului”, recunoaște Costion Nicolescu, lucru care s-a văzut și s-a simțit și în momentul în care au pornit întrebările, stârnite de Dinicu Braghină și Monika Cseke.
În căutarea elementelor de teologie țărănească (după cum singur recunoaște C.N. dintru început) a plecat de la textele țărănești elaborate cu diferite prilejuri: textul colindelor și iertăciunilor și ajungând la Dogmatica părintelui Stăniloae.
„Sunt oameni prin care Dumnezeu binevoiește”
„La temelia bisericii stă poporul credincios care are rolul prim, nu teologii. Filtrul bisericii trece foarte mult prin popor... În tot spațiul țărănesc, ai sentimentul că Hristos este în mijlocul acestei lumi. Să ne gândim ce rezervor de cultură cultă este în satul românesc, un rezervor extraordinar (rezervor-izvor de la care s-au adăpat și marii noștri scriitori). Blaga, Rebreanu, Goga, Coșbuc vin tot de la țară. Duhul țărănesc este duhul apartenenței unei patrii, dar și duhul lui Dumnezeu...” Vorbind despre marii duhovnici ai neamului, și de duhovnicul pe care fiecare ar trebui să-l avem (măcar în inimă), face o pledoarie pentru simțire și aprindere creștinească, pentru iubirea supremă a lui Dumnezeu. Pentru că sunt oameni prin care Dumnezeu binevoiește. Fără a avea neapărat o logică a lucrurilor bine organizate, invitatul serii a făcut un „slalom uriaș”, raportându-se și ajungând mereu la muzeul pe care îl „păstorește” și pe care îl are la suflet. Așa a ajuns și la icoana țăranului român. Ce este și ce nu este icoana? „Nu este icoană obiectul prost pictat. Ce implică o icoană? Trei lucruri: adevăr, iubire și frumusețe...
Frumusețea va salva lumea!
Frumusețea fiind Hristos. El este păstorul cel frumos. Cine este de fapt Făt-Frumos din poveste dacă nu Pruncul Sfânt... Dacă e bolnavă lumea este din cauza urâțeniei. Þăranii noștri de odinioară erau bolnavi de frumusețe; ei coborau din Dumnezeu și suiau la Dumnezeu... Marile texte teologice sunt poetice. Ritmul înseamnă poezie, iar poezia este veșmântul de sărbătoare al graiului. La Crăciun se împlinesc 70 de ani de la nașterea lui Ioan Alexandru (n. 25 decembrie 1941, la Topa Mică – județul Cluj) care astăzi este aproape neștiut. Și el este coborâtor din țărani, din părinți țărani. El a scris o poezie misionară, fiind cel mai bun slujitor al adevărului. A explorat duhul românesc, frumos, exploziv, la scară cosmică...”
Salutul „Doamne ajută!”
Salutul înseamnă mântuire pentru C.N. În decăderea groaznică la care asistăm astăzi, mai avem și ceva sfânt – salutul, iar un salut des auzit, mai cu seamă în mediile bisericești, este „Doamne ajută!” Un salut care radiază bunătate și blândețe din partea celui care îl rostește, îndemnând la pace și liniște sufletească, la cumpătare și bucurie întru frumos și adevăr.
Preț de mai bine de o oră și jumătate, Costion Nicolescu a fost în stare să ne țină aproape, timp în care a vehiculat o mulțime de idei, toate subsumate culturii țărănești, izvorâtoare de armonie și frumusețe ancestrală, urcătoare și coborâtoare spre și din Nașterea și Învierea Domnului; două repere sau jaloane ale țăranului român de odinioară pe care C.N. îl elogiază, la care raportează totul, el (țăranul român) fiind eroul principal al muzeului în viziunea lui Horia Bernea. Lumea satului mai păstrează încă tot ce avem mai sfânt, tradiții și obiceiuri, frumusețe și bunătate... „Nu există lume fără păcate, dar milostenia este una dintre caracteristicile țăranului român, ale românului. Cu toată decăderea groaznică la care s-a ajuns, românul construiește biserici. S-au construit în acești ani, după Revoluție, zeci de biserici. Și acesta este un lucru bun”, conchide Costion Nicolescu.
La finalul conferinței, membrii ASCOR Oradea prezenți la eveniment ne-au prezentat un filmuleț din Tabăra națională ASCOR de la Mănăstirea Oșana, după care ne-au oferit o „cină” cu frumoase colinde (pe masă), spre a ne retrage spre casă pe deplin împăcați sufletește, rămânând în comuniune deplină cu Dumnezeu! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accsați Galeria foto: Conferința „Elemente de teologie țărănească”, susținută de dr. Costion Nicolescu.

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:33:34 Ora standard a Europei de Est