Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Conferința „Elemente de teologie țărănească”, susținută de dr. Costion Nicolescu

Luni, la Biblioteca Universității din Oradea

Conferința „Elemente de teologie țărănească”, susținută de dr. Costion Nicolescu

Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România, Liga Studenților și Asociația Prologos a organizat luni (28 noiembrie 2011) conferința „Elemente de teologie țărănească”, avându-l ca invitat pe Costion Nicolescu, etnolog, doctor în teologie la Institutul de Teologie „Saint Serge” din Paris, cercetător la Muzeul Þăranului Român din București.

Întâlnirea s-a ținut în sala de conferințe a Bibliotecii Universității.
Invitatul Monikăi Cseke (președinta Ligii studenților) ne-a plimbat prin „arealul” Muzeului Þăranului Român, al cărui director de imagine este, vorbindu-ne și de Dogmatica părintelui Stăniloae, ajungând la ortodoxie (ca mod de viață), la satul românesc (privit ca rezervor de cultură cultă), la icoana țăranului român, la poezia lui Ioan Alexandru (poezia - ca veșmânt de sărbătoare al graiului)... Adevărul este că „nu-mi place să vorbesc; sunt mai mult al scrisului. Nu prea sunt al vorbitului”, recunoaște Costion Nicolescu, lucru care s-a văzut și s-a simțit și în momentul în care au pornit întrebările, stârnite de Dinicu Braghină și Monika Cseke.
În căutarea elementelor de teologie țărănească (după cum singur recunoaște C.N. dintru început) a plecat de la textele țărănești elaborate cu diferite prilejuri: textul colindelor și iertăciunilor și ajungând la Dogmatica părintelui Stăniloae.
„Sunt oameni prin care Dumnezeu binevoiește”
„La temelia bisericii stă poporul credincios care are rolul prim, nu teologii. Filtrul bisericii trece foarte mult prin popor... În tot spațiul țărănesc, ai sentimentul că Hristos este în mijlocul acestei lumi. Să ne gândim ce rezervor de cultură cultă este în satul românesc, un rezervor extraordinar (rezervor-izvor de la care s-au adăpat și marii noștri scriitori). Blaga, Rebreanu, Goga, Coșbuc vin tot de la țară. Duhul țărănesc este duhul apartenenței unei patrii, dar și duhul lui Dumnezeu...” Vorbind despre marii duhovnici ai neamului, și de duhovnicul pe care fiecare ar trebui să-l avem (măcar în inimă), face o pledoarie pentru simțire și aprindere creștinească, pentru iubirea supremă a lui Dumnezeu. Pentru că sunt oameni prin care Dumnezeu binevoiește. Fără a avea neapărat o logică a lucrurilor bine organizate, invitatul serii a făcut un „slalom uriaș”, raportându-se și ajungând mereu la muzeul pe care îl „păstorește” și pe care îl are la suflet. Așa a ajuns și la icoana țăranului român. Ce este și ce nu este icoana? „Nu este icoană obiectul prost pictat. Ce implică o icoană? Trei lucruri: adevăr, iubire și frumusețe...
Frumusețea va salva lumea!
Frumusețea fiind Hristos. El este păstorul cel frumos. Cine este de fapt Făt-Frumos din poveste dacă nu Pruncul Sfânt... Dacă e bolnavă lumea este din cauza urâțeniei. Þăranii noștri de odinioară erau bolnavi de frumusețe; ei coborau din Dumnezeu și suiau la Dumnezeu... Marile texte teologice sunt poetice. Ritmul înseamnă poezie, iar poezia este veșmântul de sărbătoare al graiului. La Crăciun se împlinesc 70 de ani de la nașterea lui Ioan Alexandru (n. 25 decembrie 1941, la Topa Mică – județul Cluj) care astăzi este aproape neștiut. Și el este coborâtor din țărani, din părinți țărani. El a scris o poezie misionară, fiind cel mai bun slujitor al adevărului. A explorat duhul românesc, frumos, exploziv, la scară cosmică...”
Salutul „Doamne ajută!”
Salutul înseamnă mântuire pentru C.N. În decăderea groaznică la care asistăm astăzi, mai avem și ceva sfânt – salutul, iar un salut des auzit, mai cu seamă în mediile bisericești, este „Doamne ajută!” Un salut care radiază bunătate și blândețe din partea celui care îl rostește, îndemnând la pace și liniște sufletească, la cumpătare și bucurie întru frumos și adevăr.
Preț de mai bine de o oră și jumătate, Costion Nicolescu a fost în stare să ne țină aproape, timp în care a vehiculat o mulțime de idei, toate subsumate culturii țărănești, izvorâtoare de armonie și frumusețe ancestrală, urcătoare și coborâtoare spre și din Nașterea și Învierea Domnului; două repere sau jaloane ale țăranului român de odinioară pe care C.N. îl elogiază, la care raportează totul, el (țăranul român) fiind eroul principal al muzeului în viziunea lui Horia Bernea. Lumea satului mai păstrează încă tot ce avem mai sfânt, tradiții și obiceiuri, frumusețe și bunătate... „Nu există lume fără păcate, dar milostenia este una dintre caracteristicile țăranului român, ale românului. Cu toată decăderea groaznică la care s-a ajuns, românul construiește biserici. S-au construit în acești ani, după Revoluție, zeci de biserici. Și acesta este un lucru bun”, conchide Costion Nicolescu.
La finalul conferinței, membrii ASCOR Oradea prezenți la eveniment ne-au prezentat un filmuleț din Tabăra națională ASCOR de la Mănăstirea Oșana, după care ne-au oferit o „cină” cu frumoase colinde (pe masă), spre a ne retrage spre casă pe deplin împăcați sufletește, rămânând în comuniune deplină cu Dumnezeu! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accsați Galeria foto: Conferința „Elemente de teologie țărănească”, susținută de dr. Costion Nicolescu.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:20 Ora standard a Europei de Est