Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

Miercuri, la Universitatea din Oradea

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

„1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei cu România”.
Sub acest titlu, miercuri, 30 noiembrie 2011, Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, în colaborare cu Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene și Centrul de Studii Imperiale Oradea - Chișinău și în parteneriat cu Muzeul Þării Crișurilor din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Asociația „Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie, a organizat manifestarea științifică dedicată Zilei Naționale a României.

Întâlnirea științifică face parte dintre proiectele majore ale departamentului și ale facultății de-a evalua și reevalua momente importante din istoria națională și europeană, ținând cont de direcțiile de cercetare din istoria recentă.
 Momentul istoric aniversar a fost moderat de prof. univ. dr. Ioan HORGA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Dl decan a ținut să-și felicite colegii pentru organizarea manifestării, dorind să sublinieze faptul că o asemenea manifestare e potrivită, exprimând niște convingeri și trăiri pe care orice bun român le poate simți la ceas de sărbătoare națională. Privind cu realism și luciditate, dl decan a punctat două motive pe care le putem invoca în manifestarea noastră ca cetățeni onești  și responsabili: valorile naționale ca o haină de protecție și moneda națională, „leul, chiar dacă este micuț, e al nostru...!”
Prima intervenție a aparținut profesorului universitar Antonio FAUR, care a prezentat comunicarea intitulată „Principiul autodeterminării naționale susținut de președintele american Woodrow Wilson în documentele Unirii din 1918.” Istoricul a evocat personalitatea de excepție a președintelui S.U.A. și impactul celor „14 puncte” - prezentate de acesta în fața Congresului american în ianuarie 1918 - în mediul politic și social din Transilvania anului 1918. Conferențiarul – prin intermediul unor surse documentare precise - a pus un accent justificat pe punctul referitor la „dreptul popoarelor la autodeterminare națională”, dar și pe modul de receptare și de implementare a acestuia în demersurile inițiate de liderii mișcării naționale românești, în vederea împlinirii dezideratului unirii tuturor românilor într-o singură entitate statală liberă și democratică.
A urmat la cuvânt profesorul univ. dr. Mihai DRECIN, care a prezentat auditoriului aspecte inedite și interesante legate de aportul adus de viața bancară românească, de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, la înfăptuirea programului politic major al poporului român: constituirea statului național unitar. În comunicarea domniei sale – „Ideea unității naționale în activitatea lumii bancare românești din Transilvania (sfârșitul secolului al XIX-lea - 1918)” - au fost evocate o serie de personalități marcante ale vieții bancare românești din Transilvania, precum Valeriu Bologa, Partenie Cosma și Corneliu Diaconovici, care au acționat energic pentru consolidarea sistemului financiar-bancar românesc, văzut ca și o pârghie eficientă de realizare a coeziunii românilor transilvăneni cu frații lor din Vechiul Regat. Această unitate trebuia să conducă, în cele din urmă, la mult râvnita unire. Pilonul principal care a susținut aceste demersuri a fost Banca „Albina” din Sibiu, prima bancă românească cu capital românesc din Transilvania.
La rândul său, profesorul univ.dr. Ion ZAINEA s-a oprit asupra rolului avut de orădeanul dr. Aurel Lazăr, personalitate emblematică a mișcării naționale românești din Transilvania, în pregătirea și înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România. În comunicarea Contribuția lui Aurel Lazăr la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, au fost prezentate principalele organisme naționale (Consiliul Național Român Central, Consiliul Național Român din Bihor) în care avocatul român a activat energic pentru îndeplinirea acestui scop politic major. De altfel, în locuința omului politic bihorean, la 12 octombrie 1918, s-a redactat „Declarația de Independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș față de Imperiul Austro-Ungar”.
Profesorul Sorin ȘIPOȘ, directorul Departamentului de Istorie, a fost al patrulea conferențiar care s-a adresat auditoriului alcătuit în special din studenți, masteranzi și doctoranzi. În alocuțiunea sa, intitulată „Unirea Transilvaniei cu România în concepția istoricului Silviu Dragomir”, profesorul a prezentat viziunea istoricului medievist despre momentul unirii Transilvaniei cu patria-mamă, acesta participând activ la marele eveniment, fiind unul dintre secretarii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Sorin Șipoș a analizat pertinent, direct pe textul istoric, afirmațiile lui Silviu Dragomir, care la 25 de ani de la evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, așeza unirea într-un context general european, oprindu-se și asupra împrejurărilor externe favorabile procesului de constituire a statelor naționale din centrul și sud-estul continentului. Marele istoric a analizat cu mult discernământ raporturile stabilite între români și Imperiul habsburgic, devenit Austro-ungar după 1867, ajungând la concluzia că includerea lor în acest conglomerat multietnic a reprezentat un act istoric nefiresc. Locul românilor – după cum reiese din lucrările lui Dragomir – era lângă frații lor de dincolo de Carpați, într-un organism politic unitar și de sine stătător.
„1 Decembrie 1918. Evaluări și reevaluări istoriografice”, a fost comunicarea prezentată de conferențiarul universitar Gabriel MOISA. Acesta a făcut o interesantă incursiune în istoriografia anilor 1919-1990 prezentând modul în care actul de la 1 Decembrie 1918 a fost perceput în scrisul istoric românesc și în societatea civilă. Asemenea altor momente de răscruce din istoria noastră, și evenimentul unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost supus diverselor interpretări, în funcție de regimurile și ideologiile politice care s-au perindat în decursul timpului istoric. În primii ani ai comunismului, unirea de la Alba Iulia a fost ocultată de autoritățile politice. Despre unirea românilor s-a discutat timid pe măsură ce s-a trecut la varianta națională a comunismului.
În final, a luat cuvântul lector dr. Dorin DOLCHI, care s-a adresat participanților prin comunicarea intitulată „Repere de definire a intereselor României: între național și european”. Domnia sa  a prezentat discuțiile teoretice privind sintagma interes național și necesitatea ca românii să aibă proiecte clar definite pentru spijinirea și promovarea interesului național pe durată medie și lungă.
Manifestarea a fost o reușită științifică și culturală prin calitatea lucrărilor, elocvența lectorilor și interesul auditorului. Ea este și un pios omagiu adus tuturor acelora care au acționat ca românii din Transilvania și de pretutindeni să trăiască în prezent într-o singură alcătuire politică. (Sorin Șipoș & Ovidiu Dan)
Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:48 Ora de vară a Europei de Est