Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

Miercuri, la Universitatea din Oradea

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

„1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei cu România”.
Sub acest titlu, miercuri, 30 noiembrie 2011, Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, în colaborare cu Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene și Centrul de Studii Imperiale Oradea - Chișinău și în parteneriat cu Muzeul Þării Crișurilor din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Asociația „Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie, a organizat manifestarea științifică dedicată Zilei Naționale a României.

Întâlnirea științifică face parte dintre proiectele majore ale departamentului și ale facultății de-a evalua și reevalua momente importante din istoria națională și europeană, ținând cont de direcțiile de cercetare din istoria recentă.
 Momentul istoric aniversar a fost moderat de prof. univ. dr. Ioan HORGA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Dl decan a ținut să-și felicite colegii pentru organizarea manifestării, dorind să sublinieze faptul că o asemenea manifestare e potrivită, exprimând niște convingeri și trăiri pe care orice bun român le poate simți la ceas de sărbătoare națională. Privind cu realism și luciditate, dl decan a punctat două motive pe care le putem invoca în manifestarea noastră ca cetățeni onești  și responsabili: valorile naționale ca o haină de protecție și moneda națională, „leul, chiar dacă este micuț, e al nostru...!”
Prima intervenție a aparținut profesorului universitar Antonio FAUR, care a prezentat comunicarea intitulată „Principiul autodeterminării naționale susținut de președintele american Woodrow Wilson în documentele Unirii din 1918.” Istoricul a evocat personalitatea de excepție a președintelui S.U.A. și impactul celor „14 puncte” - prezentate de acesta în fața Congresului american în ianuarie 1918 - în mediul politic și social din Transilvania anului 1918. Conferențiarul – prin intermediul unor surse documentare precise - a pus un accent justificat pe punctul referitor la „dreptul popoarelor la autodeterminare națională”, dar și pe modul de receptare și de implementare a acestuia în demersurile inițiate de liderii mișcării naționale românești, în vederea împlinirii dezideratului unirii tuturor românilor într-o singură entitate statală liberă și democratică.
A urmat la cuvânt profesorul univ. dr. Mihai DRECIN, care a prezentat auditoriului aspecte inedite și interesante legate de aportul adus de viața bancară românească, de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, la înfăptuirea programului politic major al poporului român: constituirea statului național unitar. În comunicarea domniei sale – „Ideea unității naționale în activitatea lumii bancare românești din Transilvania (sfârșitul secolului al XIX-lea - 1918)” - au fost evocate o serie de personalități marcante ale vieții bancare românești din Transilvania, precum Valeriu Bologa, Partenie Cosma și Corneliu Diaconovici, care au acționat energic pentru consolidarea sistemului financiar-bancar românesc, văzut ca și o pârghie eficientă de realizare a coeziunii românilor transilvăneni cu frații lor din Vechiul Regat. Această unitate trebuia să conducă, în cele din urmă, la mult râvnita unire. Pilonul principal care a susținut aceste demersuri a fost Banca „Albina” din Sibiu, prima bancă românească cu capital românesc din Transilvania.
La rândul său, profesorul univ.dr. Ion ZAINEA s-a oprit asupra rolului avut de orădeanul dr. Aurel Lazăr, personalitate emblematică a mișcării naționale românești din Transilvania, în pregătirea și înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România. În comunicarea Contribuția lui Aurel Lazăr la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, au fost prezentate principalele organisme naționale (Consiliul Național Român Central, Consiliul Național Român din Bihor) în care avocatul român a activat energic pentru îndeplinirea acestui scop politic major. De altfel, în locuința omului politic bihorean, la 12 octombrie 1918, s-a redactat „Declarația de Independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș față de Imperiul Austro-Ungar”.
Profesorul Sorin ȘIPOȘ, directorul Departamentului de Istorie, a fost al patrulea conferențiar care s-a adresat auditoriului alcătuit în special din studenți, masteranzi și doctoranzi. În alocuțiunea sa, intitulată „Unirea Transilvaniei cu România în concepția istoricului Silviu Dragomir”, profesorul a prezentat viziunea istoricului medievist despre momentul unirii Transilvaniei cu patria-mamă, acesta participând activ la marele eveniment, fiind unul dintre secretarii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Sorin Șipoș a analizat pertinent, direct pe textul istoric, afirmațiile lui Silviu Dragomir, care la 25 de ani de la evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, așeza unirea într-un context general european, oprindu-se și asupra împrejurărilor externe favorabile procesului de constituire a statelor naționale din centrul și sud-estul continentului. Marele istoric a analizat cu mult discernământ raporturile stabilite între români și Imperiul habsburgic, devenit Austro-ungar după 1867, ajungând la concluzia că includerea lor în acest conglomerat multietnic a reprezentat un act istoric nefiresc. Locul românilor – după cum reiese din lucrările lui Dragomir – era lângă frații lor de dincolo de Carpați, într-un organism politic unitar și de sine stătător.
„1 Decembrie 1918. Evaluări și reevaluări istoriografice”, a fost comunicarea prezentată de conferențiarul universitar Gabriel MOISA. Acesta a făcut o interesantă incursiune în istoriografia anilor 1919-1990 prezentând modul în care actul de la 1 Decembrie 1918 a fost perceput în scrisul istoric românesc și în societatea civilă. Asemenea altor momente de răscruce din istoria noastră, și evenimentul unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost supus diverselor interpretări, în funcție de regimurile și ideologiile politice care s-au perindat în decursul timpului istoric. În primii ani ai comunismului, unirea de la Alba Iulia a fost ocultată de autoritățile politice. Despre unirea românilor s-a discutat timid pe măsură ce s-a trecut la varianta națională a comunismului.
În final, a luat cuvântul lector dr. Dorin DOLCHI, care s-a adresat participanților prin comunicarea intitulată „Repere de definire a intereselor României: între național și european”. Domnia sa  a prezentat discuțiile teoretice privind sintagma interes național și necesitatea ca românii să aibă proiecte clar definite pentru spijinirea și promovarea interesului național pe durată medie și lungă.
Manifestarea a fost o reușită științifică și culturală prin calitatea lucrărilor, elocvența lectorilor și interesul auditorului. Ea este și un pios omagiu adus tuturor acelora care au acționat ca românii din Transilvania și de pretutindeni să trăiască în prezent într-o singură alcătuire politică. (Sorin Șipoș & Ovidiu Dan)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:13 Ora standard a Europei de Est