Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

Miercuri, la Universitatea din Oradea

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

„1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei cu România”.
Sub acest titlu, miercuri, 30 noiembrie 2011, Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, în colaborare cu Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene și Centrul de Studii Imperiale Oradea - Chișinău și în parteneriat cu Muzeul Þării Crișurilor din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Asociația „Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie, a organizat manifestarea științifică dedicată Zilei Naționale a României.

Întâlnirea științifică face parte dintre proiectele majore ale departamentului și ale facultății de-a evalua și reevalua momente importante din istoria națională și europeană, ținând cont de direcțiile de cercetare din istoria recentă.
 Momentul istoric aniversar a fost moderat de prof. univ. dr. Ioan HORGA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Dl decan a ținut să-și felicite colegii pentru organizarea manifestării, dorind să sublinieze faptul că o asemenea manifestare e potrivită, exprimând niște convingeri și trăiri pe care orice bun român le poate simți la ceas de sărbătoare națională. Privind cu realism și luciditate, dl decan a punctat două motive pe care le putem invoca în manifestarea noastră ca cetățeni onești  și responsabili: valorile naționale ca o haină de protecție și moneda națională, „leul, chiar dacă este micuț, e al nostru...!”
Prima intervenție a aparținut profesorului universitar Antonio FAUR, care a prezentat comunicarea intitulată „Principiul autodeterminării naționale susținut de președintele american Woodrow Wilson în documentele Unirii din 1918.” Istoricul a evocat personalitatea de excepție a președintelui S.U.A. și impactul celor „14 puncte” - prezentate de acesta în fața Congresului american în ianuarie 1918 - în mediul politic și social din Transilvania anului 1918. Conferențiarul – prin intermediul unor surse documentare precise - a pus un accent justificat pe punctul referitor la „dreptul popoarelor la autodeterminare națională”, dar și pe modul de receptare și de implementare a acestuia în demersurile inițiate de liderii mișcării naționale românești, în vederea împlinirii dezideratului unirii tuturor românilor într-o singură entitate statală liberă și democratică.
A urmat la cuvânt profesorul univ. dr. Mihai DRECIN, care a prezentat auditoriului aspecte inedite și interesante legate de aportul adus de viața bancară românească, de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, la înfăptuirea programului politic major al poporului român: constituirea statului național unitar. În comunicarea domniei sale – „Ideea unității naționale în activitatea lumii bancare românești din Transilvania (sfârșitul secolului al XIX-lea - 1918)” - au fost evocate o serie de personalități marcante ale vieții bancare românești din Transilvania, precum Valeriu Bologa, Partenie Cosma și Corneliu Diaconovici, care au acționat energic pentru consolidarea sistemului financiar-bancar românesc, văzut ca și o pârghie eficientă de realizare a coeziunii românilor transilvăneni cu frații lor din Vechiul Regat. Această unitate trebuia să conducă, în cele din urmă, la mult râvnita unire. Pilonul principal care a susținut aceste demersuri a fost Banca „Albina” din Sibiu, prima bancă românească cu capital românesc din Transilvania.
La rândul său, profesorul univ.dr. Ion ZAINEA s-a oprit asupra rolului avut de orădeanul dr. Aurel Lazăr, personalitate emblematică a mișcării naționale românești din Transilvania, în pregătirea și înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România. În comunicarea Contribuția lui Aurel Lazăr la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, au fost prezentate principalele organisme naționale (Consiliul Național Român Central, Consiliul Național Român din Bihor) în care avocatul român a activat energic pentru îndeplinirea acestui scop politic major. De altfel, în locuința omului politic bihorean, la 12 octombrie 1918, s-a redactat „Declarația de Independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș față de Imperiul Austro-Ungar”.
Profesorul Sorin ȘIPOȘ, directorul Departamentului de Istorie, a fost al patrulea conferențiar care s-a adresat auditoriului alcătuit în special din studenți, masteranzi și doctoranzi. În alocuțiunea sa, intitulată „Unirea Transilvaniei cu România în concepția istoricului Silviu Dragomir”, profesorul a prezentat viziunea istoricului medievist despre momentul unirii Transilvaniei cu patria-mamă, acesta participând activ la marele eveniment, fiind unul dintre secretarii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Sorin Șipoș a analizat pertinent, direct pe textul istoric, afirmațiile lui Silviu Dragomir, care la 25 de ani de la evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, așeza unirea într-un context general european, oprindu-se și asupra împrejurărilor externe favorabile procesului de constituire a statelor naționale din centrul și sud-estul continentului. Marele istoric a analizat cu mult discernământ raporturile stabilite între români și Imperiul habsburgic, devenit Austro-ungar după 1867, ajungând la concluzia că includerea lor în acest conglomerat multietnic a reprezentat un act istoric nefiresc. Locul românilor – după cum reiese din lucrările lui Dragomir – era lângă frații lor de dincolo de Carpați, într-un organism politic unitar și de sine stătător.
„1 Decembrie 1918. Evaluări și reevaluări istoriografice”, a fost comunicarea prezentată de conferențiarul universitar Gabriel MOISA. Acesta a făcut o interesantă incursiune în istoriografia anilor 1919-1990 prezentând modul în care actul de la 1 Decembrie 1918 a fost perceput în scrisul istoric românesc și în societatea civilă. Asemenea altor momente de răscruce din istoria noastră, și evenimentul unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost supus diverselor interpretări, în funcție de regimurile și ideologiile politice care s-au perindat în decursul timpului istoric. În primii ani ai comunismului, unirea de la Alba Iulia a fost ocultată de autoritățile politice. Despre unirea românilor s-a discutat timid pe măsură ce s-a trecut la varianta națională a comunismului.
În final, a luat cuvântul lector dr. Dorin DOLCHI, care s-a adresat participanților prin comunicarea intitulată „Repere de definire a intereselor României: între național și european”. Domnia sa  a prezentat discuțiile teoretice privind sintagma interes național și necesitatea ca românii să aibă proiecte clar definite pentru spijinirea și promovarea interesului național pe durată medie și lungă.
Manifestarea a fost o reușită științifică și culturală prin calitatea lucrărilor, elocvența lectorilor și interesul auditorului. Ea este și un pios omagiu adus tuturor acelora care au acționat ca românii din Transilvania și de pretutindeni să trăiască în prezent într-o singură alcătuire politică. (Sorin Șipoș & Ovidiu Dan)
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:32:35 Ora standard a Europei de Est