Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României

Miercuri, la Universitatea din Oradea


Manifestare științifică dedicată Zilei Naționale a României
„1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei cu România”. Sub acest titlu, miercuri, 30 noiembrie 2011, Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, în colaborare cu Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene și Centrul de Studii Imperiale Oradea - Chișinău și în parteneriat cu Muzeul Þării Crișurilor din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Asociația „Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie, a organizat manifestarea științifică dedicată Zilei Naționale a României.

Întâlnirea științifică face parte dintre proiectele majore ale departamentului și ale facultății de-a evalua și reevalua momente importante din istoria națională și europeană, ținând cont de direcțiile de cercetare din istoria recentă.

Momentul istoric aniversar a fost moderat de prof. univ. dr. Ioan HORGA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Dl decan a ținut să-și felicite colegii pentru organizarea manifestării, dorind să sublinieze faptul că o asemenea manifestare e potrivită, exprimând niște convingeri și trăiri pe care orice bun român le poate simți la ceas de sărbătoare națională. Privind cu realism și luciditate, dl decan a punctat două motive pe care le putem invoca în manifestarea noastră ca cetățeni onești și responsabili: valorile naționale ca o haină de protecție și moneda națională, „leul, chiar dacă este micuț, e al nostru...!”

Prima intervenție a aparținut profesorului universitar Antonio FAUR, care a prezentat comunicarea intitulată „Principiul autodeterminării naționale susținut de președintele american Woodrow Wilson în documentele Unirii din 1918.” Istoricul a evocat personalitatea de excepție a președintelui S.U.A. și impactul celor „14 puncte” - prezentate de acesta în fața Congresului american în ianuarie 1918 - în mediul politic și social din Transilvania anului 1918. Conferențiarul – prin intermediul unor surse documentare precise - a pus un accent justificat pe punctul referitor la „dreptul popoarelor la autodeterminare națională”, dar și pe modul de receptare și de implementare a acestuia în demersurile inițiate de liderii mișcării naționale românești, în vederea împlinirii dezideratului unirii tuturor românilor într-o singură entitate statală liberă și democratică.

A urmat la cuvânt profesorul univ. dr. Mihai DRECIN, care a prezentat auditoriului aspecte inedite și interesante legate de aportul adus de viața bancară românească, de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, la înfăptuirea programului politic major al poporului român: constituirea statului național unitar. În comunicarea domniei sale – „Ideea unității naționale în activitatea lumii bancare românești din Transilvania (sfârșitul secolului al XIX-lea - 1918)” - au fost evocate o serie de personalități marcante ale vieții bancare românești din Transilvania, precum Valeriu Bologa, Partenie Cosma și Corneliu Diaconovici, care au acționat energic pentru consolidarea sistemului financiar-bancar românesc, văzut ca și o pârghie eficientă de realizare a coeziunii românilor transilvăneni cu frații lor din Vechiul Regat. Această unitate trebuia să conducă, în cele din urmă, la mult râvnita unire. Pilonul principal care a susținut aceste demersuri a fost Banca „Albina” din Sibiu, prima bancă românească cu capital românesc din Transilvania.

La rândul său, profesorul univ.dr. Ion ZAINEA s-a oprit asupra rolului avut de orădeanul dr. Aurel Lazăr, personalitate emblematică a mișcării naționale românești din Transilvania, în pregătirea și înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România. În comunicarea Contribuția lui Aurel Lazăr la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, au fost prezentate principalele organisme naționale (Consiliul Național Român Central, Consiliul Național Român din Bihor) în care avocatul român a activat energic pentru îndeplinirea acestui scop politic major. De altfel, în locuința omului politic bihorean, la 12 octombrie 1918, s-a redactat „Declarația de Independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș față de Imperiul Austro-Ungar”.

Profesorul Sorin ȘIPOȘ, directorul Departamentului de Istorie, a fost al patrulea conferențiar care s-a adresat auditoriului alcătuit în special din studenți, masteranzi și doctoranzi. În alocuțiunea sa, intitulată „Unirea Transilvaniei cu România în concepția istoricului Silviu Dragomir”, profesorul a prezentat viziunea istoricului medievist despre momentul unirii Transilvaniei cu patria-mamă, acesta participând activ la marele eveniment, fiind unul dintre secretarii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Sorin Șipoș a analizat pertinent, direct pe textul istoric, afirmațiile lui Silviu Dragomir, care la 25 de ani de la evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, așeza unirea într-un context general european, oprindu-se și asupra împrejurărilor externe favorabile procesului de constituire a statelor naționale din centrul și sud-estul continentului. Marele istoric a analizat cu mult discernământ raporturile stabilite între români și Imperiul habsburgic, devenit Austro-ungar după 1867, ajungând la concluzia că includerea lor în acest conglomerat multietnic a reprezentat un act istoric nefiresc. Locul românilor – după cum reiese din lucrările lui Dragomir – era lângă frații lor de dincolo de Carpați, într-un organism politic unitar și de sine stătător.

„1 Decembrie 1918. Evaluări și reevaluări istoriografice”, a fost comunicarea prezentată de conferențiarul universitar Gabriel MOISA. Acesta a făcut o interesantă incursiune în istoriografia anilor 1919-1990 prezentând modul în care actul de la 1 Decembrie 1918 a fost perceput în scrisul istoric românesc și în societatea civilă. Asemenea altor momente de răscruce din istoria noastră, și evenimentul unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost supus diverselor interpretări, în funcție de regimurile și ideologiile politice care s-au perindat în decursul timpului istoric. În primii ani ai comunismului, unirea de la Alba Iulia a fost ocultată de autoritățile politice. Despre unirea românilor s-a discutat timid pe măsură ce s-a trecut la varianta națională a comunismului.

În final, a luat cuvântul lector dr. Dorin DOLCHI, care s-a adresat participanților prin comunicarea intitulată „Repere de definire a intereselor României: între național și european”. Domnia sa a prezentat discuțiile teoretice privind sintagma interes național și necesitatea ca românii să aibă proiecte clar definite pentru spijinirea și promovarea interesului național pe durată medie și lungă.

Manifestarea a fost o reușită științifică și culturală prin calitatea lucrărilor, elocvența lectorilor și interesul auditorului. Ea este și un pios omagiu adus tuturor acelora care au acționat ca românii din Transilvania și de pretutindeni să trăiască în prezent într-o singură alcătuire politică. (Sorin Șipoș & Ovidiu Dan)

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:28:28 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.