Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, la Facultatea de Protecția Mediului


Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”
Vineri, 16 decembrie 2011, în sala de consiliu a Facultății de Protecția Mediului din Oradea a avut loc workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”, la care au participat cadre didactice și studenți ai facultății, senatorul Cornel Popa, secretarul științific al Senatului Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Sorin Curilă, precum și un invitat - surpriză: sora regretatului geolog Ioan Tiepac.

Mult discutata problemă a exploatării aurului la Roșia Montană nu se putea să nu ajungă în atenția celei mai vechi facultăți de protecția mediului din România. Prin urmare, Departamentul de Ingineria Mediului a pus pe tapet „Protecția mediului la Roșia Montană”, dorind astfel să tragă un semnal de alarmă, cât încă se mai poate, să trezească opinia publică, să ia poziție și să activeze conștiințele lucide...”

„O picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri!”

Senatorul României a avut o atitudine vehementă, tranșantă, pronunțându-se ferm împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, invocând catastrofa ecologică ce se deschide odată cu deschiderea minei.

„Din punct de vedere al cetățeanului, și pe mine mă alarmează (a spus dl senator Cornel Popa). Nici economic nu se justifică această investiție. Dacă tot vrem să investim în zonă, chipurile pentru a oferi locuri de muncă, o putem face, lesne, cu investitori din zonă. Dar și statul român ar trebui să vină cu soluții în dezvoltarea turismului la galeriile romane, care ar aduce cu adevărat profit. Pentru că Munții Apuseni sunt cei mai domestici munți ai Europei. Putem, deci, dezvolta foarte ușor turismul fără a distruge natura (cu defrișări masive și alunecări de teren...). Să ne gândim apoi la acel lac de acumulare de 180 de metri... Suntem conștienți de riscurile la care suntem supuși. Cu ce costuri va trebui să decontamineze statul român zona respectivă? Metaforic vorbind, avem de-a face cu o picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri! Viața însăși este pusă în pericol. Ceea ce faceți dumneavoastră acum ar trebui să reverbereze în întreaga societate civilă. Trezirea acesteia! De ce să ne complacem în viața de cârtiță? Vă felicit pentru ceea ce faceți! Aceasta poate constitui bulgărele care să se prevale, să pornească de la Oradea, și să producă reverberație. Sper să puteți trezi mai multă lume!”

Și secretarul științific Sorin Curilă avea să remarce dimensiunile situației, care „abordează o problemă națională. Opiniile fiind în egală măsură pro și contra, să lăsăm specialiștii să se pronunțe”, a opinat secretarul științific.

Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat problemele legate de protecția mediului la Roșia Montană (gestionarea deșeurilor din iazul de decantare, contaminarea apelor subterane, contaminarea aerului, reabilitarea mediului post-exploatare, riscurile asociate iazului de decantare, impactul negativ asupra faunei din zonă)...

Toate problemele erau expuse la vedere în mapa workshop-ului, putând fi analizate de fiecare: Declarația Departamentului de Ingineria Mediului privind protecția mediului la Roșia Montană, un pliant, precum și poziția Academiei Române referitoare la exploatarea aurului de la Roșia Montană.

Cinci probleme majore de mediu

Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (cercetător științific I) a dat citire Declarației privind protecția mediului la Roșia Montană.

„Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, își manifestă public opoziția față de proiectul de exploatare a aurului din zona Roșia

Montană de către S.C. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

Considerăm că, pe lângă plasarea pe o poziție net dezavantajoasă din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifică aprobarea și demararea acestui proiect.

În ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranța exploatării aurului utilizând tehnologia cu cianură, considerăm că nicio tehnică disponibilă în prezent nu poate oferi siguranță deplină. Conform

informațiilor RMGC, sterilul procesat cu cianură urmează a fi depus într-un iaz uriaș de decantare, după neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul înconjurător,

infiltrațiile afectând inevitabil apele subterane care la rândul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, conținând substanțe potențial primejdioase pentru mediu și

oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide menținându-se într-un orizont mult mai mare de timp decât cel prevăzut pentru exploatarea și închiderea lucrărilor miniere la Roșia Montană…”

Din declarație, am reținut cinci probleme majore de mediu ale proiectului RMGC:

1.Problema gestionării deșeurilor din iazul de decantare

2.Problema contaminării apelor subterane

3.Problema contaminării aerului și a reabilitării mediului post-exploatare

4.Riscurile asociate iazului de decantare

5.Impactul negativ asupra faunei din zonă

Iar concluziile sunt următoarele: Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea consideră total inoportună implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din

zona Roșia Montană. Obiecțiile noastre se alătură obiecțiilor ridicate de Academia de Studii Economice, Ad Astra, ICOMOS, etc, la acest proiect și subliniază faptul că riscurile exploatării miniere cu cianuri nu justifică beneficiile pe termen scurt. Nu vedem nicio condiție economică necesară care să justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricăror riscuri privind sănătatea oamenilor și animalelor. Ne exprimăm public împotriva exploatării RMGC de la

Roșia Montană și îndemnăm clasa politică și societatea civilă la responsabilitate”.

La fel de motivat a vorbit și asist. dr. ing. Cristian Domuța, care, avea să sublinieze faptul că societatea care urmează să exploateze aurul nici măcar nu a obținut licența în acest sens, ci folosește licența unei alte societăți care a cumpărat 77 la sută din casele din sat. Spoturile care au inundat media vin să dezinformeze și să neutralizeze veninul pe care îl va revărsa societatea din belșug asupra mediului în cei 17-20 de ani de exploatare.

„Fratele meu a dorit să anuleze acel contract...”

Sora regretatului geolog Ioan Tiepac a dorit să facă mărturisiri (în memoria fratelui său, găsit mort, în condiții suspecte, în locuința sa, în iunie 2011).

„Fratele meu a dorit să anuleze acel contract dezavantajos pentru România. Aurul de la Roșia Montană este o mare rezervă a României. Momentan, România nu are nevoie să exploateze acele zăcăminte care sunt foarte valoroase. România stă foarte bine cu rezervele de aur în Banca Națională. Iar la Roșia Montană există 99 la sută aur, bulgări de aur curat! Fratele meu este cel care a intrat în minele romane. Știa ce spune pentru că a studiat problema la Laboratorul de Geologie Nucleară din București. Era nr. 2 în cunoașterea rezervelor de metale rare din România și de aceea a dorit să anuleze acel contract dezavantajos. Dar nu a mai apucat pentru că în iunie 2011, a fost găsit mort în locuința sa, o moarte suspectă...”, ne-a declarat cu mîhnire sora regretatului geolog. Domnia sa se arată profund indignată atât de moartea fratelui său, cât și de faptul că distinsul geolog nu a putut să oprească exploatarea nejustificată și complet neprofitabilă a celui mai de preț zăcământ al României! (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”.