Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, la Facultatea de Protecția Mediului

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, 16 decembrie 2011, în sala de consiliu a Facultății de Protecția Mediului din Oradea a avut loc workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”, la care au participat cadre didactice și studenți ai facultății, senatorul Cornel Popa, secretarul științific al Senatului Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Sorin Curilă, precum și un invitat - surpriză: sora regretatului geolog Ioan Tiepac.

Mult discutata problemă a exploatării aurului la Roșia Montană nu se putea să nu ajungă în atenția celei mai vechi facultăți de protecția mediului din România. Prin urmare, Departamentul de Ingineria Mediului a pus pe tapet „Protecția mediului la Roșia Montană”, dorind astfel să tragă un semnal de alarmă, cât încă se mai poate, să trezească opinia publică, să ia poziție și să activeze conștiințele lucide...”
„O picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri!”
Senatorul României a avut o atitudine vehementă, tranșantă, pronunțându-se ferm împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, invocând catastrofa ecologică ce se deschide odată cu deschiderea minei.
„Din punct de vedere al cetățeanului, și pe mine mă alarmează (a spus dl senator Cornel Popa). Nici economic nu se justifică această investiție. Dacă tot vrem să investim în zonă, chipurile pentru a oferi locuri de muncă, o putem face, lesne, cu investitori din zonă. Dar și statul român ar trebui să vină cu soluții în dezvoltarea turismului la galeriile romane, care ar aduce cu adevărat profit. Pentru că Munții Apuseni sunt cei mai domestici munți ai Europei. Putem, deci, dezvolta foarte ușor turismul fără a distruge natura (cu defrișări masive și alunecări de teren...). Să ne gândim apoi la acel lac de acumulare de 180 de metri... Suntem conștienți de riscurile la care suntem supuși. Cu ce costuri va trebui să decontamineze statul român zona respectivă? Metaforic vorbind, avem de-a face cu o picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri! Viața însăși este pusă în pericol. Ceea ce faceți dumneavoastră acum ar trebui să reverbereze în întreaga societate civilă. Trezirea acesteia! De ce să ne complacem în viața de cârtiță? Vă felicit pentru ceea ce faceți! Aceasta poate constitui bulgărele care să se prevale, să pornească de la Oradea, și să producă reverberație. Sper să puteți trezi mai multă lume!”  
Și secretarul științific Sorin Curilă avea să remarce dimensiunile situației, care „abordează o problemă națională. Opiniile fiind în egală măsură pro și contra, să lăsăm specialiștii să se pronunțe”, a opinat secretarul științific.
Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat problemele legate de protecția mediului la Roșia Montană (gestionarea deșeurilor din iazul de decantare, contaminarea apelor subterane, contaminarea aerului, reabilitarea mediului post-exploatare, riscurile asociate iazului de decantare, impactul negativ asupra faunei din zonă)...
Toate problemele erau expuse la vedere în mapa workshop-ului, putând fi analizate de fiecare: Declarația Departamentului de Ingineria Mediului privind protecția mediului la Roșia Montană, un pliant, precum și poziția Academiei Române referitoare la exploatarea aurului de la Roșia Montană.
Cinci probleme majore de mediu
Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (cercetător științific I) a dat citire Declarației privind protecția mediului la Roșia Montană.
„Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, își manifestă public opoziția față de proiectul de exploatare a aurului din zona Roșia
Montană de către S.C. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Considerăm că, pe lângă plasarea pe o poziție net dezavantajoasă din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifică aprobarea și demararea acestui proiect.
În ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranța exploatării aurului utilizând tehnologia cu cianură, considerăm că nicio tehnică disponibilă în prezent nu poate oferi siguranță deplină. Conform
informațiilor RMGC, sterilul procesat cu cianură urmează a fi depus într-un iaz uriaș de decantare, după neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul înconjurător,
infiltrațiile afectând inevitabil apele subterane care la rândul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, conținând substanțe potențial primejdioase pentru mediu și
oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide menținându-se într-un orizont mult mai mare de timp decât cel prevăzut pentru exploatarea și închiderea lucrărilor miniere la Roșia Montană…”
Din declarație, am reținut cinci probleme majore de mediu ale proiectului RMGC:
1.Problema gestionării deșeurilor din iazul de decantare
2.Problema contaminării apelor subterane
3.Problema contaminării aerului și a reabilitării mediului post-exploatare
4.Riscurile asociate iazului de decantare
5.Impactul negativ asupra faunei din zonă
Iar concluziile sunt următoarele: Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea consideră total inoportună implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din
zona Roșia Montană. Obiecțiile noastre se alătură obiecțiilor ridicate de Academia de Studii Economice, Ad Astra, ICOMOS, etc, la acest proiect și subliniază faptul că riscurile exploatării miniere cu cianuri nu justifică beneficiile pe termen scurt. Nu vedem nicio condiție economică necesară care să justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricăror riscuri privind sănătatea oamenilor și animalelor. Ne exprimăm public împotriva exploatării RMGC de la
Roșia Montană și îndemnăm clasa politică și societatea civilă la responsabilitate”.
La fel de motivat a vorbit și asist. dr. ing. Cristian Domuța, care, avea să sublinieze faptul că societatea care urmează să exploateze aurul nici măcar nu a obținut licența în acest sens, ci folosește licența unei alte societăți care a cumpărat 77 la sută din casele din sat. Spoturile care au inundat media vin să dezinformeze și să neutralizeze veninul pe care îl va revărsa societatea din belșug asupra mediului în cei 17-20 de ani de exploatare.
„Fratele meu a dorit să anuleze acel  contract...”
Sora regretatului geolog Ioan Tiepac a dorit să facă mărturisiri (în memoria fratelui său, găsit mort, în condiții suspecte, în locuința sa, în iunie 2011).
„Fratele meu a dorit să anuleze acel contract dezavantajos pentru România. Aurul de la Roșia Montană este o mare rezervă a României. Momentan, România nu are nevoie să exploateze acele zăcăminte care sunt foarte valoroase. România stă foarte bine cu rezervele de aur în Banca Națională. Iar la Roșia Montană există 99 la sută aur, bulgări de aur curat! Fratele meu este cel care a intrat în minele romane. Știa ce spune pentru că a studiat problema la Laboratorul de Geologie Nucleară din București. Era nr. 2 în cunoașterea  rezervelor de metale rare din România și de aceea a dorit să anuleze acel contract dezavantajos. Dar nu a mai apucat pentru că în iunie 2011, a fost găsit mort în locuința sa, o moarte suspectă...”, ne-a declarat cu mîhnire sora regretatului geolog. Domnia sa se arată profund indignată atât de moartea fratelui său, cât și de faptul că distinsul geolog nu a putut să oprească exploatarea nejustificată și complet neprofitabilă a celui mai de preț zăcământ al României! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”. 

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:35 Ora standard a Europei de Est