Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, la Facultatea de Protecția Mediului

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, 16 decembrie 2011, în sala de consiliu a Facultății de Protecția Mediului din Oradea a avut loc workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”, la care au participat cadre didactice și studenți ai facultății, senatorul Cornel Popa, secretarul științific al Senatului Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Sorin Curilă, precum și un invitat - surpriză: sora regretatului geolog Ioan Tiepac.

Mult discutata problemă a exploatării aurului la Roșia Montană nu se putea să nu ajungă în atenția celei mai vechi facultăți de protecția mediului din România. Prin urmare, Departamentul de Ingineria Mediului a pus pe tapet „Protecția mediului la Roșia Montană”, dorind astfel să tragă un semnal de alarmă, cât încă se mai poate, să trezească opinia publică, să ia poziție și să activeze conștiințele lucide...”
„O picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri!”
Senatorul României a avut o atitudine vehementă, tranșantă, pronunțându-se ferm împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, invocând catastrofa ecologică ce se deschide odată cu deschiderea minei.
„Din punct de vedere al cetățeanului, și pe mine mă alarmează (a spus dl senator Cornel Popa). Nici economic nu se justifică această investiție. Dacă tot vrem să investim în zonă, chipurile pentru a oferi locuri de muncă, o putem face, lesne, cu investitori din zonă. Dar și statul român ar trebui să vină cu soluții în dezvoltarea turismului la galeriile romane, care ar aduce cu adevărat profit. Pentru că Munții Apuseni sunt cei mai domestici munți ai Europei. Putem, deci, dezvolta foarte ușor turismul fără a distruge natura (cu defrișări masive și alunecări de teren...). Să ne gândim apoi la acel lac de acumulare de 180 de metri... Suntem conștienți de riscurile la care suntem supuși. Cu ce costuri va trebui să decontamineze statul român zona respectivă? Metaforic vorbind, avem de-a face cu o picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri! Viața însăși este pusă în pericol. Ceea ce faceți dumneavoastră acum ar trebui să reverbereze în întreaga societate civilă. Trezirea acesteia! De ce să ne complacem în viața de cârtiță? Vă felicit pentru ceea ce faceți! Aceasta poate constitui bulgărele care să se prevale, să pornească de la Oradea, și să producă reverberație. Sper să puteți trezi mai multă lume!”  
Și secretarul științific Sorin Curilă avea să remarce dimensiunile situației, care „abordează o problemă națională. Opiniile fiind în egală măsură pro și contra, să lăsăm specialiștii să se pronunțe”, a opinat secretarul științific.
Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat problemele legate de protecția mediului la Roșia Montană (gestionarea deșeurilor din iazul de decantare, contaminarea apelor subterane, contaminarea aerului, reabilitarea mediului post-exploatare, riscurile asociate iazului de decantare, impactul negativ asupra faunei din zonă)...
Toate problemele erau expuse la vedere în mapa workshop-ului, putând fi analizate de fiecare: Declarația Departamentului de Ingineria Mediului privind protecția mediului la Roșia Montană, un pliant, precum și poziția Academiei Române referitoare la exploatarea aurului de la Roșia Montană.
Cinci probleme majore de mediu
Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (cercetător științific I) a dat citire Declarației privind protecția mediului la Roșia Montană.
„Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, își manifestă public opoziția față de proiectul de exploatare a aurului din zona Roșia
Montană de către S.C. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Considerăm că, pe lângă plasarea pe o poziție net dezavantajoasă din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifică aprobarea și demararea acestui proiect.
În ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranța exploatării aurului utilizând tehnologia cu cianură, considerăm că nicio tehnică disponibilă în prezent nu poate oferi siguranță deplină. Conform
informațiilor RMGC, sterilul procesat cu cianură urmează a fi depus într-un iaz uriaș de decantare, după neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul înconjurător,
infiltrațiile afectând inevitabil apele subterane care la rândul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, conținând substanțe potențial primejdioase pentru mediu și
oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide menținându-se într-un orizont mult mai mare de timp decât cel prevăzut pentru exploatarea și închiderea lucrărilor miniere la Roșia Montană…”
Din declarație, am reținut cinci probleme majore de mediu ale proiectului RMGC:
1.Problema gestionării deșeurilor din iazul de decantare
2.Problema contaminării apelor subterane
3.Problema contaminării aerului și a reabilitării mediului post-exploatare
4.Riscurile asociate iazului de decantare
5.Impactul negativ asupra faunei din zonă
Iar concluziile sunt următoarele: Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea consideră total inoportună implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din
zona Roșia Montană. Obiecțiile noastre se alătură obiecțiilor ridicate de Academia de Studii Economice, Ad Astra, ICOMOS, etc, la acest proiect și subliniază faptul că riscurile exploatării miniere cu cianuri nu justifică beneficiile pe termen scurt. Nu vedem nicio condiție economică necesară care să justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricăror riscuri privind sănătatea oamenilor și animalelor. Ne exprimăm public împotriva exploatării RMGC de la
Roșia Montană și îndemnăm clasa politică și societatea civilă la responsabilitate”.
La fel de motivat a vorbit și asist. dr. ing. Cristian Domuța, care, avea să sublinieze faptul că societatea care urmează să exploateze aurul nici măcar nu a obținut licența în acest sens, ci folosește licența unei alte societăți care a cumpărat 77 la sută din casele din sat. Spoturile care au inundat media vin să dezinformeze și să neutralizeze veninul pe care îl va revărsa societatea din belșug asupra mediului în cei 17-20 de ani de exploatare.
„Fratele meu a dorit să anuleze acel  contract...”
Sora regretatului geolog Ioan Tiepac a dorit să facă mărturisiri (în memoria fratelui său, găsit mort, în condiții suspecte, în locuința sa, în iunie 2011).
„Fratele meu a dorit să anuleze acel contract dezavantajos pentru România. Aurul de la Roșia Montană este o mare rezervă a României. Momentan, România nu are nevoie să exploateze acele zăcăminte care sunt foarte valoroase. România stă foarte bine cu rezervele de aur în Banca Națională. Iar la Roșia Montană există 99 la sută aur, bulgări de aur curat! Fratele meu este cel care a intrat în minele romane. Știa ce spune pentru că a studiat problema la Laboratorul de Geologie Nucleară din București. Era nr. 2 în cunoașterea  rezervelor de metale rare din România și de aceea a dorit să anuleze acel contract dezavantajos. Dar nu a mai apucat pentru că în iunie 2011, a fost găsit mort în locuința sa, o moarte suspectă...”, ne-a declarat cu mîhnire sora regretatului geolog. Domnia sa se arată profund indignată atât de moartea fratelui său, cât și de faptul că distinsul geolog nu a putut să oprească exploatarea nejustificată și complet neprofitabilă a celui mai de preț zăcământ al României! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”. 

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:34:27 Ora standard a Europei de Est