Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, la Facultatea de Protecția Mediului

Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”

Vineri, 16 decembrie 2011, în sala de consiliu a Facultății de Protecția Mediului din Oradea a avut loc workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”, la care au participat cadre didactice și studenți ai facultății, senatorul Cornel Popa, secretarul științific al Senatului Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Sorin Curilă, precum și un invitat - surpriză: sora regretatului geolog Ioan Tiepac.

Mult discutata problemă a exploatării aurului la Roșia Montană nu se putea să nu ajungă în atenția celei mai vechi facultăți de protecția mediului din România. Prin urmare, Departamentul de Ingineria Mediului a pus pe tapet „Protecția mediului la Roșia Montană”, dorind astfel să tragă un semnal de alarmă, cât încă se mai poate, să trezească opinia publică, să ia poziție și să activeze conștiințele lucide...”
„O picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri!”
Senatorul României a avut o atitudine vehementă, tranșantă, pronunțându-se ferm împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, invocând catastrofa ecologică ce se deschide odată cu deschiderea minei.
„Din punct de vedere al cetățeanului, și pe mine mă alarmează (a spus dl senator Cornel Popa). Nici economic nu se justifică această investiție. Dacă tot vrem să investim în zonă, chipurile pentru a oferi locuri de muncă, o putem face, lesne, cu investitori din zonă. Dar și statul român ar trebui să vină cu soluții în dezvoltarea turismului la galeriile romane, care ar aduce cu adevărat profit. Pentru că Munții Apuseni sunt cei mai domestici munți ai Europei. Putem, deci, dezvolta foarte ușor turismul fără a distruge natura (cu defrișări masive și alunecări de teren...). Să ne gândim apoi la acel lac de acumulare de 180 de metri... Suntem conștienți de riscurile la care suntem supuși. Cu ce costuri va trebui să decontamineze statul român zona respectivă? Metaforic vorbind, avem de-a face cu o picătură de apă aruncată într-o mare de riscuri! Viața însăși este pusă în pericol. Ceea ce faceți dumneavoastră acum ar trebui să reverbereze în întreaga societate civilă. Trezirea acesteia! De ce să ne complacem în viața de cârtiță? Vă felicit pentru ceea ce faceți! Aceasta poate constitui bulgărele care să se prevale, să pornească de la Oradea, și să producă reverberație. Sper să puteți trezi mai multă lume!”  
Și secretarul științific Sorin Curilă avea să remarce dimensiunile situației, care „abordează o problemă națională. Opiniile fiind în egală măsură pro și contra, să lăsăm specialiștii să se pronunțe”, a opinat secretarul științific.
Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat problemele legate de protecția mediului la Roșia Montană (gestionarea deșeurilor din iazul de decantare, contaminarea apelor subterane, contaminarea aerului, reabilitarea mediului post-exploatare, riscurile asociate iazului de decantare, impactul negativ asupra faunei din zonă)...
Toate problemele erau expuse la vedere în mapa workshop-ului, putând fi analizate de fiecare: Declarația Departamentului de Ingineria Mediului privind protecția mediului la Roșia Montană, un pliant, precum și poziția Academiei Române referitoare la exploatarea aurului de la Roșia Montană.
Cinci probleme majore de mediu
Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (cercetător științific I) a dat citire Declarației privind protecția mediului la Roșia Montană.
„Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, își manifestă public opoziția față de proiectul de exploatare a aurului din zona Roșia
Montană de către S.C. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Considerăm că, pe lângă plasarea pe o poziție net dezavantajoasă din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifică aprobarea și demararea acestui proiect.
În ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranța exploatării aurului utilizând tehnologia cu cianură, considerăm că nicio tehnică disponibilă în prezent nu poate oferi siguranță deplină. Conform
informațiilor RMGC, sterilul procesat cu cianură urmează a fi depus într-un iaz uriaș de decantare, după neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul înconjurător,
infiltrațiile afectând inevitabil apele subterane care la rândul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, conținând substanțe potențial primejdioase pentru mediu și
oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide menținându-se într-un orizont mult mai mare de timp decât cel prevăzut pentru exploatarea și închiderea lucrărilor miniere la Roșia Montană…”
Din declarație, am reținut cinci probleme majore de mediu ale proiectului RMGC:
1.Problema gestionării deșeurilor din iazul de decantare
2.Problema contaminării apelor subterane
3.Problema contaminării aerului și a reabilitării mediului post-exploatare
4.Riscurile asociate iazului de decantare
5.Impactul negativ asupra faunei din zonă
Iar concluziile sunt următoarele: Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea consideră total inoportună implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din
zona Roșia Montană. Obiecțiile noastre se alătură obiecțiilor ridicate de Academia de Studii Economice, Ad Astra, ICOMOS, etc, la acest proiect și subliniază faptul că riscurile exploatării miniere cu cianuri nu justifică beneficiile pe termen scurt. Nu vedem nicio condiție economică necesară care să justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricăror riscuri privind sănătatea oamenilor și animalelor. Ne exprimăm public împotriva exploatării RMGC de la
Roșia Montană și îndemnăm clasa politică și societatea civilă la responsabilitate”.
La fel de motivat a vorbit și asist. dr. ing. Cristian Domuța, care, avea să sublinieze faptul că societatea care urmează să exploateze aurul nici măcar nu a obținut licența în acest sens, ci folosește licența unei alte societăți care a cumpărat 77 la sută din casele din sat. Spoturile care au inundat media vin să dezinformeze și să neutralizeze veninul pe care îl va revărsa societatea din belșug asupra mediului în cei 17-20 de ani de exploatare.
„Fratele meu a dorit să anuleze acel  contract...”
Sora regretatului geolog Ioan Tiepac a dorit să facă mărturisiri (în memoria fratelui său, găsit mort, în condiții suspecte, în locuința sa, în iunie 2011).
„Fratele meu a dorit să anuleze acel contract dezavantajos pentru România. Aurul de la Roșia Montană este o mare rezervă a României. Momentan, România nu are nevoie să exploateze acele zăcăminte care sunt foarte valoroase. România stă foarte bine cu rezervele de aur în Banca Națională. Iar la Roșia Montană există 99 la sută aur, bulgări de aur curat! Fratele meu este cel care a intrat în minele romane. Știa ce spune pentru că a studiat problema la Laboratorul de Geologie Nucleară din București. Era nr. 2 în cunoașterea  rezervelor de metale rare din România și de aceea a dorit să anuleze acel contract dezavantajos. Dar nu a mai apucat pentru că în iunie 2011, a fost găsit mort în locuința sa, o moarte suspectă...”, ne-a declarat cu mîhnire sora regretatului geolog. Domnia sa se arată profund indignată atât de moartea fratelui său, cât și de faptul că distinsul geolog nu a putut să oprească exploatarea nejustificată și complet neprofitabilă a celui mai de preț zăcământ al României! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshop-ul „Protecția mediului la Roșia Montană”. 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:33 Ora de vară a Europei de Est