Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

Ovidiu Dacian Molnar – monografie

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

A-ți propune să scrii o monografie înseamnă să fii pregătit pentru „un studiu științific, amplu și aprofundat”, după cum spune dicționarul. Or, în cazul de față, Ovidiu Dacian Molnar și doamna profesor Doina Molnar au fost în măsură să o facă în chip profesionist, unul ca istoric născut pe acele meleaguri, celălalt ca profesor cu vocație, „născut nu făcut”, un apostol, vrednic de admirație pentru neobosita-i căutare a adevărului istoric prin toate sursele posibile.

Pe celălalt coautor (de prin părțile Bihorului) îl cunosc ca un confrate de breaslă, tot profesor, doamna Mariana Popa Bota. Asupra dlui profesor Vasile Conioși Mesteșanu nu ne pronunțăm din simplul motiv că nu-l cunoaștem.
Ovidiu Dacian Molnar (coordonatorul lucrării) este născut în Tarna Mare, dar din 1990 este bucureștean cu acte în regulă. Absolvind istoria și limbile clasice la Universitatea din București,
studiind teologia în cadrul Institutului de Teologie Romano-Catolică din București, dar și ca doctorand în teologia catolică, a avut acces la toate izvoarele care puteau să-l conducă spre un studiu științific în ceea ce privește satul natal – Tarna Mare, un sat din ținutul Tisei Superioare.
Parcurgând selectiv cele peste 300 de pagini ale cărții de căpătâi a Tarnei, m-am crucit de imensitatea datelor istorice inserate, de documentarea de Sisif pe care a făcut-o Ovidiu. Îl cunoșteam de prunc, ca un vlăstar de dascăl cu preocupări de arhivar, un „șoarece de bibliotecă”, gata să devoreze biblioteca deloc modestă a unui profesor de limba și literatura română. L-am urmărit câțiva ani crescând sub aripa ocrotitoare a unei mame iubitoare, dar intransigente, dornică să investească serios în fiul său, iar Ovidiu s-a dovedit a fi o „plastilină” ușor de modelat, cuminte și ascultător, receptiv și dornic de cunoaștere.
Acestea fiind datele problemei, țin să asigur cititorii că nu sunt străin de Tarna Mare și nici de trei dintre cei patru semnatari ai lucrării. Aici mi-am petrecut primii și cei mai frumoși ani în apostolatul didactic, la început de drum. Aici am descălecat, cu voia mea, la absolvirea Institutului Pedagogic.
Când am început să lecturez monografia, cu câteva luni înainte de a mă așeza la masa de scris, am realizat dimensiunea travaliului în făurirea ei, dar cunoscându-i cât de cât pe trei dintre autori, nu m-am îndoit de puterea lor de sacrificiu. Pentru că este un sacrifiu ceea ce au făcut ei, cotrobăind prin arhive, stând de vorbă cu bătrânii locului, documentând ani și ani  și apoi prelucrând imensul material adunat... Doina, de când o știu, a fost preocupată de „săpături arheologice” prin documente și memoriile oamenilor, adunând cu conștiinciozitate și migală fiecare filă îngălbenită, fiecare vorbă de duh scoasă din gura unui bătrân înțelept pe care l-a intervievat. Tot adunând și azi și mâine, s-a trezit cu un munte de date și informații. Atunci a bătut-o gândul să scrie o monografie a satului. Ovidiu fiind la București, i-a „inoculat” microbul. Atât i-a trebuit istoricului să audă ce dorește să înfăptuiască doamna profesor că s-a și apucat să caute în lada cu zestre a istoriei tot ce se putea găsi legat de acest ținut. Și a făcut-o profesionist, din zeci de surse, trecând totul cu rigurozitate prin filtrul gândirii istoricului, complet detașat de sentimentalisme și emoții „patriotarde”. Așa percept eu (cu mintea mea – vorba aceea) nașterea acestei monografii despre care dr. Liviu Marta – directorul Muzeului Județean de Istorie din Satu Mare  - scrie atât de frumos, documentat și profesionist în Prefața cărții.
Și numai parcurgând cuprinsul monografiei, realizezi câte date și informații au fost vehiculate, legate de relief, climă, flora și fauna zonei, atracțiile turistice, toponimie, structura populației, activitățile economice, trecutul ținutului Tisei Superioare, de la vânătorii-culegători, la paleoliticul din Þara Oașului, neoliticul din bazinul TS, la culturile din epoca bronzului, la tracii, celții și dacii, epoca migrațiilor, cetățile din Ugocea, Tarna până la răscoala lui Gheoghe Doja, înfrângerea Ungariei la Mohacs, regiunea Tarna până la invazia poloneză, invazia otomană din 1661, Urbariul Mariei Tereza, începuturile mineritului din Tarna Mare, Revoluția de la 1848 și consecințele sale, Tarna Mare - America comitatului Ugorcea, 18 aprilie 1919 – „Bucurie mare”; „Bine ai venit  România Mare!” Tarna Mare și noua frontieră, Epoca „comunismului național”, perioada de după Revoluția din 1989, oamenii, personalitățile comunei, etnografia, anexele și bibliografia... uriașă!
Felicitându-l pe Ovidiu Dacian Molnar, dar și pe cei trei coautori profesori (Doina Molnar, Vasile Conioși Mesteșanu și Mariana Popa Bota), deopotrivă, pentru lucrarea de căpătâi pe care au realizat-o, voi încheia citând din admirabila Prefață, scrisă de distinsul dr. Liviu Marta.
„În primul rând, comuna Tarna Mare nu este o comună ca oricare! Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicăul sunt ultimele localități intrate în România...
O asemenea comună cerea o monografie deosebită, pe care, din fericire, autorii au reușit să o realizeze. Ceea ce surprinde plăcut la monografia Tarnei Mari este că s-a reușit realizarea unui studiu monografic complet, toate capitolele și domeniile lucrării fiind tratate cu mult profesionalism”. (Moise-Ovidiu DAN)

Trimite email
vineri, 19 aprilie 2024, 01:24:06 Ora de vară a Europei de Est