Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

Ovidiu Dacian Molnar – monografie


Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare
A-ți propune să scrii o monografie înseamnă să fii pregătit pentru „un studiu științific, amplu și aprofundat”, după cum spune dicționarul. Or, în cazul de față, Ovidiu Dacian Molnar și doamna profesor Doina Molnar au fost în măsură să o facă în chip profesionist, unul ca istoric născut pe acele meleaguri, celălalt ca profesor cu vocație, „născut nu făcut”, un apostol, vrednic de admirație pentru neobosita-i căutare a adevărului istoric prin toate sursele posibile.

Pe celălalt coautor (de prin părțile Bihorului) îl cunosc ca un confrate de breaslă, tot profesor, doamna Mariana Popa Bota. Asupra dlui profesor Vasile Conioși Mesteșanu nu ne pronunțăm din simplul motiv că nu-l cunoaștem.

Ovidiu Dacian Molnar (coordonatorul lucrării) este născut în Tarna Mare, dar din 1990 este bucureștean cu acte în regulă. Absolvind istoria și limbile clasice la Universitatea din București,

studiind teologia în cadrul Institutului de Teologie Romano-Catolică din București, dar și ca doctorand în teologia catolică, a avut acces la toate izvoarele care puteau să-l conducă spre un studiu științific în ceea ce privește satul natal – Tarna Mare, un sat din ținutul Tisei Superioare.

Parcurgând selectiv cele peste 300 de pagini ale cărții de căpătâi a Tarnei, m-am crucit de imensitatea datelor istorice inserate, de documentarea de Sisif pe care a făcut-o Ovidiu. Îl cunoșteam de prunc, ca un vlăstar de dascăl cu preocupări de arhivar, un „șoarece de bibliotecă”, gata să devoreze biblioteca deloc modestă a unui profesor de limba și literatura română. L-am urmărit câțiva ani crescând sub aripa ocrotitoare a unei mame iubitoare, dar intransigente, dornică să investească serios în fiul său, iar Ovidiu s-a dovedit a fi o „plastilină” ușor de modelat, cuminte și ascultător, receptiv și dornic de cunoaștere.

Acestea fiind datele problemei, țin să asigur cititorii că nu sunt străin de Tarna Mare și nici de trei dintre cei patru semnatari ai lucrării. Aici mi-am petrecut primii și cei mai frumoși ani în apostolatul didactic, la început de drum. Aici am descălecat, cu voia mea, la absolvirea Institutului Pedagogic.

Când am început să lecturez monografia, cu câteva luni înainte de a mă așeza la masa de scris, am realizat dimensiunea travaliului în făurirea ei, dar cunoscându-i cât de cât pe trei dintre autori, nu m-am îndoit de puterea lor de sacrificiu. Pentru că este un sacrifiu ceea ce au făcut ei, cotrobăind prin arhive, stând de vorbă cu bătrânii locului, documentând ani și ani și apoi prelucrând imensul material adunat... Doina, de când o știu, a fost preocupată de „săpături arheologice” prin documente și memoriile oamenilor, adunând cu conștiinciozitate și migală fiecare filă îngălbenită, fiecare vorbă de duh scoasă din gura unui bătrân înțelept pe care l-a intervievat. Tot adunând și azi și mâine, s-a trezit cu un munte de date și informații. Atunci a bătut-o gândul să scrie o monografie a satului. Ovidiu fiind la București, i-a „inoculat” microbul. Atât i-a trebuit istoricului să audă ce dorește să înfăptuiască doamna profesor că s-a și apucat să caute în lada cu zestre a istoriei tot ce se putea găsi legat de acest ținut. Și a făcut-o profesionist, din zeci de surse, trecând totul cu rigurozitate prin filtrul gândirii istoricului, complet detașat de sentimentalisme și emoții „patriotarde”. Așa percept eu (cu mintea mea – vorba aceea) nașterea acestei monografii despre care dr. Liviu Marta – directorul Muzeului Județean de Istorie din Satu Mare - scrie atât de frumos, documentat și profesionist în Prefața cărții.

Și numai parcurgând cuprinsul monografiei, realizezi câte date și informații au fost vehiculate, legate de relief, climă, flora și fauna zonei, atracțiile turistice, toponimie, structura populației, activitățile economice, trecutul ținutului Tisei Superioare, de la vânătorii-culegători, la paleoliticul din Þara Oașului, neoliticul din bazinul TS, la culturile din epoca bronzului, la tracii, celții și dacii, epoca migrațiilor, cetățile din Ugocea, Tarna până la răscoala lui Gheoghe Doja, înfrângerea Ungariei la Mohacs, regiunea Tarna până la invazia poloneză, invazia otomană din 1661, Urbariul Mariei Tereza, începuturile mineritului din Tarna Mare, Revoluția de la 1848 și consecințele sale, Tarna Mare - America comitatului Ugorcea, 18 aprilie 1919 – „Bucurie mare”; „Bine ai venit România Mare!” Tarna Mare și noua frontieră, Epoca „comunismului național”, perioada de după Revoluția din 1989, oamenii, personalitățile comunei, etnografia, anexele și bibliografia... uriașă!

Felicitându-l pe Ovidiu Dacian Molnar, dar și pe cei trei coautori profesori (Doina Molnar, Vasile Conioși Mesteșanu și Mariana Popa Bota), deopotrivă, pentru lucrarea de căpătâi pe care au realizat-o, voi încheia citând din admirabila Prefață, scrisă de distinsul dr. Liviu Marta.

„În primul rând, comuna Tarna Mare nu este o comună ca oricare! Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicăul sunt ultimele localități intrate în România...

O asemenea comună cerea o monografie deosebită, pe care, din fericire, autorii au reușit să o realizeze. Ceea ce surprinde plăcut la monografia Tarnei Mari este că s-a reușit realizarea unui studiu monografic complet, toate capitolele și domeniile lucrării fiind tratate cu mult profesionalism”. (Moise-Ovidiu DAN)

Trimite email

joi, 30 aprilie 2026 la 12:35:18 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitaţie la Holograf

Pe 7 mai 2026, de la ora 21.00, Holograf vă aşteaptă la Hard Rock Cafe Bucureşti, la un show cu totul şi cu totul special plin de surprize şi de hiturile care i-au făcut celebri! Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.

#concert #bucuresti #hardrockcafe #holograf