Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

Ovidiu Dacian Molnar – monografie

Tarna Mare – un sat din ținutul Tisei Superioare

A-ți propune să scrii o monografie înseamnă să fii pregătit pentru „un studiu științific, amplu și aprofundat”, după cum spune dicționarul. Or, în cazul de față, Ovidiu Dacian Molnar și doamna profesor Doina Molnar au fost în măsură să o facă în chip profesionist, unul ca istoric născut pe acele meleaguri, celălalt ca profesor cu vocație, „născut nu făcut”, un apostol, vrednic de admirație pentru neobosita-i căutare a adevărului istoric prin toate sursele posibile.

Pe celălalt coautor (de prin părțile Bihorului) îl cunosc ca un confrate de breaslă, tot profesor, doamna Mariana Popa Bota. Asupra dlui profesor Vasile Conioși Mesteșanu nu ne pronunțăm din simplul motiv că nu-l cunoaștem.
Ovidiu Dacian Molnar (coordonatorul lucrării) este născut în Tarna Mare, dar din 1990 este bucureștean cu acte în regulă. Absolvind istoria și limbile clasice la Universitatea din București,
studiind teologia în cadrul Institutului de Teologie Romano-Catolică din București, dar și ca doctorand în teologia catolică, a avut acces la toate izvoarele care puteau să-l conducă spre un studiu științific în ceea ce privește satul natal – Tarna Mare, un sat din ținutul Tisei Superioare.
Parcurgând selectiv cele peste 300 de pagini ale cărții de căpătâi a Tarnei, m-am crucit de imensitatea datelor istorice inserate, de documentarea de Sisif pe care a făcut-o Ovidiu. Îl cunoșteam de prunc, ca un vlăstar de dascăl cu preocupări de arhivar, un „șoarece de bibliotecă”, gata să devoreze biblioteca deloc modestă a unui profesor de limba și literatura română. L-am urmărit câțiva ani crescând sub aripa ocrotitoare a unei mame iubitoare, dar intransigente, dornică să investească serios în fiul său, iar Ovidiu s-a dovedit a fi o „plastilină” ușor de modelat, cuminte și ascultător, receptiv și dornic de cunoaștere.
Acestea fiind datele problemei, țin să asigur cititorii că nu sunt străin de Tarna Mare și nici de trei dintre cei patru semnatari ai lucrării. Aici mi-am petrecut primii și cei mai frumoși ani în apostolatul didactic, la început de drum. Aici am descălecat, cu voia mea, la absolvirea Institutului Pedagogic.
Când am început să lecturez monografia, cu câteva luni înainte de a mă așeza la masa de scris, am realizat dimensiunea travaliului în făurirea ei, dar cunoscându-i cât de cât pe trei dintre autori, nu m-am îndoit de puterea lor de sacrificiu. Pentru că este un sacrifiu ceea ce au făcut ei, cotrobăind prin arhive, stând de vorbă cu bătrânii locului, documentând ani și ani  și apoi prelucrând imensul material adunat... Doina, de când o știu, a fost preocupată de „săpături arheologice” prin documente și memoriile oamenilor, adunând cu conștiinciozitate și migală fiecare filă îngălbenită, fiecare vorbă de duh scoasă din gura unui bătrân înțelept pe care l-a intervievat. Tot adunând și azi și mâine, s-a trezit cu un munte de date și informații. Atunci a bătut-o gândul să scrie o monografie a satului. Ovidiu fiind la București, i-a „inoculat” microbul. Atât i-a trebuit istoricului să audă ce dorește să înfăptuiască doamna profesor că s-a și apucat să caute în lada cu zestre a istoriei tot ce se putea găsi legat de acest ținut. Și a făcut-o profesionist, din zeci de surse, trecând totul cu rigurozitate prin filtrul gândirii istoricului, complet detașat de sentimentalisme și emoții „patriotarde”. Așa percept eu (cu mintea mea – vorba aceea) nașterea acestei monografii despre care dr. Liviu Marta – directorul Muzeului Județean de Istorie din Satu Mare  - scrie atât de frumos, documentat și profesionist în Prefața cărții.
Și numai parcurgând cuprinsul monografiei, realizezi câte date și informații au fost vehiculate, legate de relief, climă, flora și fauna zonei, atracțiile turistice, toponimie, structura populației, activitățile economice, trecutul ținutului Tisei Superioare, de la vânătorii-culegători, la paleoliticul din Þara Oașului, neoliticul din bazinul TS, la culturile din epoca bronzului, la tracii, celții și dacii, epoca migrațiilor, cetățile din Ugocea, Tarna până la răscoala lui Gheoghe Doja, înfrângerea Ungariei la Mohacs, regiunea Tarna până la invazia poloneză, invazia otomană din 1661, Urbariul Mariei Tereza, începuturile mineritului din Tarna Mare, Revoluția de la 1848 și consecințele sale, Tarna Mare - America comitatului Ugorcea, 18 aprilie 1919 – „Bucurie mare”; „Bine ai venit  România Mare!” Tarna Mare și noua frontieră, Epoca „comunismului național”, perioada de după Revoluția din 1989, oamenii, personalitățile comunei, etnografia, anexele și bibliografia... uriașă!
Felicitându-l pe Ovidiu Dacian Molnar, dar și pe cei trei coautori profesori (Doina Molnar, Vasile Conioși Mesteșanu și Mariana Popa Bota), deopotrivă, pentru lucrarea de căpătâi pe care au realizat-o, voi încheia citând din admirabila Prefață, scrisă de distinsul dr. Liviu Marta.
„În primul rând, comuna Tarna Mare nu este o comună ca oricare! Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicăul sunt ultimele localități intrate în România...
O asemenea comună cerea o monografie deosebită, pe care, din fericire, autorii au reușit să o realizeze. Ceea ce surprinde plăcut la monografia Tarnei Mari este că s-a reușit realizarea unui studiu monografic complet, toate capitolele și domeniile lucrării fiind tratate cu mult profesionalism”. (Moise-Ovidiu DAN)

Trimite email
vineri, 23 octombrie 2026 la 08:41:39 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București