Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Poeziile gândului

Kovacs Anamaria

Poeziile gândului

Kovacs Anamaria ne supune atenției poeziile gândurilor sale exprimate simplu și natural, în momentele de respiro, când sensibilitatea sa iru(m)pe în ritm și rimă jucăușă, pentru puțină delectare și ușoară contemplare ironică...

Boboci
Cu suflet îmbrăcat în puf,
 cu gândul pur și dulce,
pășești în școală-n mers pitic,
să crești mare și voinic!
Zglobiu în toamnă tu apari,
vis scurt, profund de primăvară,
printre oameni mari ce te privesc
în zâmbet înverzit de pară,
ce-a dat în copt
în ani trecuți,
ce par un vis
cu învățăcei deodinioară.
 
Boboci ce-n toamn-apar în cârd
urniți de dorul de-a fi mare
deschid o carte și citesc
și viața li se-ntrezărește:
un labirint, un univers,
un vârf, un steag, un cartier,
un simplu zbor sau un măcel,
un gând răzleț
sau o ghitară,
o minge sau un taburet,
un joc, un puzzel,
un eșec,
ori un succes,
un dor,
un of – un roi – un rege-zmeu,
ce-ți umple clipele cu rost
și viața-ți cântă la chitară
refrenul drag ce te-nfioară. 
          (21 septembrie 2011)
 
      Informare
Informare și blocare
gând  cuprins în reci amnare
și hârțoage – planuri, deci –
ce-ți fac din viață
un beci.
    (21 septembrie 2011)
 
      Texte-teste
Text – pretext,
rest-stres,
zornăit în ciucuri seci,
totu-i scris,
ce bine-i deci!

 

 

Textul-test,
test de stres,
ce măsoară știința-n grindă!
cu sudoare-i o oglindă,
ori iluzia științei
trecută prin testul minții,
dușul rece al gândirii,
pală scurtă a-ntâlnirii-
cuget, literă sau cifră,
 un desen hibrid, elită-
toate-n text sunt o ispită:
de-a cunoaște,
de-a spera,
de-a-nvăța,
de a stagna,
de-a visa
să poți visa,
existența de-a marca.
   (18 X, concluzii asupra lunii septembrie 2011)
 
           Orașul, un imens bazar
Încep încet a mă-nclina,
în zori de gând a cugeta:
tăriile a fulgera
cu ton de dor a săgeta.
Vârtejul gândului nebun
transformă zâmbetul senin
în scrâșnetul scuipând venin.
 
Sunt mii și mii de trecători
loviți în suflet de-un fior
al vieții gri, cotidiene,
ce-n van se cerne-n fum amar
în cârduri de fad lampadar.
 
Orașul, un imens bazar,
metropola, un vis bizar,
ascute simțul tehnologic,
îmbarcă omul dentologic
în barca cu ghidaj al științei
și sclavi bancari ai neputinței!
 
A învăța, un vis ciudat,
a cugeta, un simț dințat,
ce strânge-n forma omenească
tristețe, viață fals fardată
depozitată-n academii
vândută ieftin de-ageamii.
 
Și totuși Omul care e Om
parcurge-o viață, dă un ton,
gândirea mică o ridică,
cu dor și of el se implică,
un centru uman, o elită,
plin de-omenie trăsnită,
naivă, dragă, oțelită,
oferind și bucurie,
într-o lume, scenografie,
piesă cu roboți pictați,
prea grăbiți și epatați
sau de muncă-ngenuncheați,
în bazar aciuiați
sau în lux înveterați.
 
Un flux de iz comercial
e  aer pur în imensul bazar!
Și mărfurile care au preț
ajung să pară un vis măreț!
 
Omul-om și omenia
stau pe raftul cu chiria...
    (8 septembrie 2011)
 
         Pe stradă
Pe strada gândului
aerul-pământului,
întâlnii un zmeu în cale
stătea colo, în parcare,
se fălea c-o limuzină
ca un ghid ce e lumină
în vârtejul străzilor
și-i spaima ogrăzilor!
 
Totul e fără valoare,
dacă nu are culoare,
totul e o cacealma,
dar culoarea-i viața mea!
-zicea el și eu gândeam:
Culoarea prin viu neon
dă în viață-i stil... beton!-
 
Culoarea prin viu neon
dă sclipire-n ochi de domn
ce e strajă-n club monden
și dă tonul în tandem
cu prostia omenească
dintr-o viață sub neon,
plastic, clor și gaz carbon,
învelite-n celofan
cu sclipici și fard blazat
râs stradal și colorat...
Strigăt mut și apăsat
într-o lume-aglomerată
ce e-n culori ferecată,
o șaradă-n grup jucată,
într-o luptă deocheată,
finanțată-n tranșe mici
pentru-a mai lungi un pic
viața străzii ș-a mulțimii,
simțul rece-al rațiunii...
         (14 septembrie 2011)
 
     Evoluție
Evoluție-involuție
o pereche ideală!
Lume, lume!
Criză de școală,
Criză de viață reală!
 
Case mari și case mici
sunt luate-n evidență
pentru-a strânge la scadență
banii în fonduri bancare...
 
o elită, o ispită,
viață, bunuri împletite-n
firul banului acut
sfârtecând naivitatea,
suferința provocând,
oamenii-n luptă ținând:
lupta pentru bani mărunți,
pentr-o carte sau  o casă,
pentru pâinea de pe masă,
pentru scumpa tehnologie,
pentru plata de chirie,
pentru haina din dulap,
chiar și pentr-un biet cearșaf!
 
Și lumea a evoluat!
Sufletu-i a derapat
de pe panta omeniei
mult spre laurii prostiei,
ai distrugerii globale,
ai existenței fatale,
prin obiecte zeificate:
bunuri reci, dar asortate –
surogat al fericirii-
zâmbet dulce-al amăgirii.
    (16 septembrie 2011)
 
         Mariaj
Cununa societății,
mariajul de-a orbeții!
Cununați din plin prostia,
banii și cu bucuria,
prețul gras, succesul negru,
dacă ai cumperi succesul!
 
Educația, o șansă,
gâtuită-n fașa strâmtă a hârtiilor macabre,
labirint de ani și șoapte,
de țipete-nveterate,
de cuvinte agasante,
și explicații dotate
cu-aparatură modernă:
cărți, tranzistori, ș-o lanternă;
o mașină în viteză
 tuningată cool full-option
și devii cugetător
ce-n cunună-n viața lor
sentimente și trăire,
bunuri și tehnologie,
ironie, suflet blând, agresivul om de rând,
mii iluzii foșnitoare
în trupuri clocotitoare.
   (30 septembrie 2011)
 
    Cuvinte
Am furat niște cuvinte,
iată-le-n jos, ia aminte,
îngroșate, sunt prea pline,
de-ți trezește gândul, bine,
de-l trăsnește, zăpăcește,
m-au luat fără de veste,
m-au prins în hora lor,
mi-s deci un biet translator!
Iad, pac, pac, rai, țac
viața-ți dă rateul lat
situații de belit,
tancu-amar și ofilit
negru, roșu-n start lovit
plugu-n coadă e acum
ciuma vieții-n aluat
răul, binele, aflat
poivănit cu vorbe - bâte
în mustață aștepți Ispasu
să-ți vină și ție ceasul
gândului și voii bune
în suflet să se-ncunune!
(început de octombrie 2011 - citind de pe niște scaune; cuvintele aparțin spectatorilor cărora le și dedic poezia... scrisă de față cu ei, de altfel!)
  
 Carne de tun
Ce-i omul azi?
e doar o piesă-n puzzel-ul vieții cernit,
e, clar, o țintă concretă
numai bună de trântit
pe burduful economic,
carnea i se frăgezește
cu țepușele moderne:
un salariu de nimic
ce mai scade înc-un pic,
o factură, un impozit,
coșul gol de prin depozit,
carnea scumpă din vitrină,
nopțile fără odihnă,
și destinul cel bolnav
ce face din viață-iad.
 
În oraș –un tun grozav,
un oraș modern și bun-
viața-i rai sau gând nebun,
o torpilă agasantă,
un vis roz cu apă plată
ș-o factură detaliată...
  (octombrie 2011)
            
             Peron
Peron-loc de întâlnire-
trecători, perechi și statici
biciuiesc cu-a lor picioare
placa groas-a sărăciei...
 
Oala plin-a amăgirii
și iluzia trăirii
umple palidul peron
cu efect tragic de om.
 
Plan rural și plan urban
amestecat tam-nesam
în parfumuri la grămadă
ce în suflet ți-s plămadă,
cu iz greu al pustiirii,
cu imagini ale părăsirii:
despărțiri de oameni dragi
în armată izolați...
armata societății,
ce îi duce pașii vieții
pe peroane fără rost,
fără pic de adăpost,
săracului, arătosul-zdrențuros,
suflet bun, suflet hain,
în esență doar atât,
umbră pe un mic peron,
ce rămâne fără ton...
  (20 octombrie 2011)
 
     Aur și viață
Viața e aur topit
scurt și dens metal dorit
exploatat și-n somn vegheat
de soldați înaripați.
 
Viața pruncului solar,
un tribut al mamei dar!
Un surâs din rai venit,
prin urmare ocrotit
de o mamă, înger, deci
ființă-suflet măreț!
 
Trup de om ce-i obosit,
piept cu laptele dorit,
suflet ce se vrea catarg
ce-l smulge pe prunc din iad,
iadul cu valurile vieții,
ce îi sug chiar seva vieții,
tânărului marinar,
pruncul mamei solitar!
 
Mama sufletul și-l pune,
Un altar în rugăciune,
ce nu are preț pe lume,
nici în aur, nici în pietre,
ci în lacrimi pe-ndelete!
         (20 octombrie 2011)
     
 Tortura părinților
Părinți cu trupuri noduroase
cu mâini ciuntite iar și iar...
cu fețe dragi acum zbârcite,
un premiu vi se dă în dar:
tortura vieții-n ritm barbar.
 
Torționari sunt feții din poveste
ce știu a da exilului un luciu,
robiei – sensul urii ș-al dorinței-
de-a stăpâni averi și ranguri multe.
 
Un om, un pom, un zeu, o simplă cruce...
trecând sub ziduri reci, stând la răscruce
de gânduri filiale împărțite
în fapte seci ce-n bătrânețe-asmute
un vifor mut în viața cea amară,
în trupul cel de-acum, o grea povară,
și-ascunde-n ea bogata-nțelepciune
ce azi nu are trecere în lume:
 
Că Omu-i Om atunci când dăruiește,
devine fiu etern când se jertfește,
când viața nu și-o mână pentru bani,
nici nu se teme de cumpliți dușmani,
cu Adevărul, Binele, Frumosul
îl poartă – Demnitatea și folosul,
prisosul pletei albe și bătrâne
cu sufletul mustind de-nțelepciune
iubire dăruind zilei de mâine!
       (8-10 octombrie 2011)
 
         File de carte
În ochii-ți crește un miracol,
un sfânt mister al pribegiei,
pe fila cu gândiri –tomnatic-
te-ai sprijinit pe-un vrej de ie!
 
Condeiul celui care-a scris
e-un fir angelic, labirintic,
în carte îți apare mistic
și te-nfioară imagistic...
O filă, două, zeci, mii, sute...
O! Tomuri dragi, intim atinse!
 
În carte îmi înec amarul,
în carte îmi blestem sultanul,
îmi sumenesc hainele roase,
îmi cresc o oază de dreptate,
îmi primenesc sufletu-n zare
să știu a mă privi mai tare,
să te cunosc chiar și pe tine,
tu suflete ascuns în carte,
fugind de iluzii deșarte!
 
Departe-n ținutul din carte
Dreptatea nu-i pe jumătate,
nici visul nu-i ghilotinat,
nici omul nu-i un biet ratat!
 
În carte viața e o luptă,
un dor, o sete, o ispită,
un glas, o turlă, un turnir,
deci nu-i un spasmodic delir,
ci-i un izvor cu apă vie,
iar sufletul nu-i gămălie,
el e săgeată înțeleaptă
cu vârful iubirii dotată,
paleta vieții-i nuanțată!
   (10 octombrie 2011- sufletelor tinere pasionate de lectură, elevilor mei care m-au învățat să citesc și prin ochii lor mirajul filelor de carte)
 
               Poet
Un „cântăreț al pătimirii noastre”
trecu în goană, nebăgat în seamă,
,,abia acum luci vederii noastre”,
 opera sa, o prețioasă dramă!
 
În goana mediatică, nebună,
Poetul – zeu e o secundă bună –
un bun de preț al națiunii blânde,
ce-l încunună-n premii găunoase,
uitând o clipă de-a lui ,,haine roase-n coate!
de  reaua ură a standardului pur,
de preșul cel acum luat de bun!
 
Vârtejul cel de vorbe îl slăvește
Valoarea nu i-o scade, nu i-o crește!
Căci cel ce în tăcere îl iubește
se-apleacă peste pagini, fără veste,
departe de ecranul plat,
departe de cuvântul deșănțat,
și-i cântărește-n cuget poezia
măreața stare, viața-i, nebunia,
cugetul pur, voința, dăruirea,
ființa lui ascunsă în pagini confesată....
  (11 octombrie 2011- Un gând de dor față de poetul Adrian Păunescu, dar și față de ,,poetul necunoscut”, soldat al iubirii de oameni...)

Trimite email
joi, 25 aprilie 2024, 13:23:10 Ora de vară a Europei de Est