Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Măseaua” lui Z. Stancu

Controverse

„Măseaua” lui Z. Stancu

În nr.1 (pe 2012) al României literare, dl Ilie Rad publica un fragment din caietele cu însemnări (aproape) zilnice ale lui M. Beniuc, intitulate „Însemnările unui om de rând” și aflate în arhiva prof. V. Fanache, autorul exegezei „Poezia lui M. Beniuc” (1972).

Fragmentul din R. l. arată că, în momentul așternerii lui pe hârtie, „flăcăul de pe Crișuri” se învârtea ca o fiară într-o cușcă, întrebându-se: „a fost o viață aceasta, a mea?”
Precizează apoi că încearca să o reconstituie „pe apucate” spre a găsi pietrele unghiulare și cheile ei de boltă și o face tocmai când în jurul său stăruia liniștea provocată de înlăturarea lui de la Uniunea Scriitorilor.
Scrie cu intermitențe, se rupe uneori de realitatea imediată mutându-și notațiile în anii interbelici sau în cei ai războiului.
Se arată preocupat de „așa-zișii” săi prieteni și în primul rând de Z. Stancu pe care l-a cunoscut înainte de a-l vedea: „Îl citisem ca poet și-l urmăream ca publicist temut (...), simpatie am câștigat pentru el când a tradus versurile lui Esenin”. Observam la el un fapt important pe care nu-l întâlnim azi la scriitorii angajați în polemici și anume acela că, deși blamează fără menajamente omul, nu aduce atingere operei și recunoaște meritele revistei „Azi”, chiar dacă o detestă de când Z. Stancu a publicat în ea „hârdaie de murdărie... împotriva Uniunii Sovietice”.
Beniuc consideră că, dintre toate momentele mânjite din existența lui Z. Stancu „cel mai murdar capitol este viața sa politică sau mai bine zis de agent al poliției și al spionajului”.
Prima discuție mai însemnată cu Z. Stancu a avut-o Beniuc în septembrie 1940, când acesta i-ar fi spus: „Mi-am scos o măsea, dar simt că măseaua crește iar la loc”. M. Beniuc a înțeles îndată că Z. Stancu era hotărât să schimbe tabăra ideologică și notează: „eram convins că în sinea sa redevine simpatizant al comuniștilor și că-și reneagă articolele antisovietice și actul de tradare față de M. Constantinescu (...)”. Remarca de asemenea că, la revista lui, unii scriitori de stânga au fost declarați, în scris, agenți ai Moscovei și excluși din activitatea redacțională.
Se pare ca ideea năpârlirii ideologice a scriitorilor l-a muncit mult pe M. Beniuc din moment ce a scris și versurile: „Nu poți fi și-ntreg și o potroacă/ Aceră pe culmi și porc la troacă,/ Dacă ești ceva, fii pân-la capăt/ Fără să te-ntrebi: „Dar dacă am  scăpat?”
Dar dacă s-ar întorce vântul, câți dintre intelectualii afiliați puterii actuale ar rezista tentației de a-i elogia, prin scrisul lor, pe noii dirijori, profitând de tot soiul de circumstanțe favorizante?
Oportunismul e o boală ce se vindecă greu. (Al. Serpens)
Trimite email
miercuri, 17 decembrie 2025 la 07:20:27 Ora standard a Europei de Est