Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Regizori români la Festivalul Internațional de Film de la Göteborg

De la ICR Stockholm

Regizori români la Festivalul Internațional de Film de la Göteborg

Două filme realizate de regizori români au fost selectate în programul Festivalului Internațional de Film de la Göteborg din acest an: filmul de animație „Crulic - drumul spre dincolo”, regizat și produs de Anca Damian, și scurtmetrajul „Family Dinner” („Cină în familie”), de Ștefan Constantinescu, artist și regizor român stabilit în Suedia. Festivalul, ajuns la a 35-a ediție, se desfășoară în perioada 27 ianuarie – 6 februarie.

Filmul Ancăi Damian va fi proiectat în cadrul secțiunii de animație, iar regizoarea se va afla la Göteborg în perioada 3-5 februarie, cu sprijinul ICR Stockholm. Este pentru a doua oară când regizoarea româncă participă la acest festival, primul ei lungmetraj „Întâlniri încrucișate” fiind selectat în 2009 în secțiunea dedicată debutanților. „Crulic - drumul spre dincolo” a fost premiat în 2011 la festivalurile de la Locarno, Varșovia, Copenhaga și Cottbus.
„Family Dinner” concurează alături de alte șapte scurtmetraje suedeze pentru premiul pentru scurtmetraj  Startsladden. Filmul a fost produs de compania Atmo, una dintre cele mai importante case suedeze de producție de film independent, și o are în prim-plan pe Maja Christiansson, o femeie ce încearcă să-și împace deopotrivă familia, cariera și viața amoroasă. Printre lucrările lui Ștefan Constantinescu din ultimii ani se numără scurtmetrajul „Troleibuzul 92”, ce a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția din 2009, documentarul „Dacia, dragostea mea”, realizat împreună cu Julio Soto în 2009, precum și cartea pop-up „Epoca de Aur pentru copii”, apărută în 2008 cu sprijinul ICR Stockholm.
Festivalul Internațional de Film de la Göteborg este cel mai mare eveniment de acest gen din Scandinavia, cu o cifră anuală de 130.000 de spectatori. În 2011 România a fost pentru prima dată invitată, iar ICR Stockholm a conceput și organizat un amplu program ce s-a desfășurat sub titulatura „Noul val al filmului românesc”. De altfel, încă de la înființarea sa în 2006, ICR Stockholm s-a numărat printre partenerii festivalului. (Raluca Mihu)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 19:38:46 Ora standard a Europei de Est